Flacăra Iaşului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 7814-7838)
1971-11-26 / nr. 7835
ANUL XXIII. 4 PACINI SO DANI Incomensului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Cincinalul 1971-1975 o punte trainică spre viitor La uzina păşcăneanâ continuă metamorfoza modernizării In anii cincinalului 1971—1975, ca urmare a procesului de industrializare socialistă a ţării noastre ţi Uzina mecanică de material rulant Paţcani va cunoaşte metamorfoza unor transformări menite să înscrie vechile ateliere în rîndul întreprinderilor moderne. Recent, am avut o convorbire cu tov. C-tin Ursuleanu, directorul acestei unităţi, cu care ocazie ne-a informat cu unele detalii în acest sens. — Planul cincinal — ne-a spus pentru început interlocutorul nostru — prevede ca uzina noastră să înregistreze In 1975 o creştere a producţiei globale de 35 la sută, faţă de anul 1970, ceea ce înseamnă că vom avea un ritm mediu anual de 7,5 la sută. RED.: Am dori să vă referiți, succint, la unul din indicatorii de bază — productivitatea muncii. C-TIN URSULEANU: Ca urmare a mecanizării şi introducerii treptate a automatizării, înlocuirii utilajelor mai vechi şi creării unor condiţii mai bune de lucru, productivitatea muncii va creşte cu un ritm mediu anual de 4,6 la sută. RED.: Aţi amintit de crearea unor condiţii optime de lucru. Prin ce măsuri se vor materializa ? C-TIN URSULEANU: Uzina noastră va beneficia în anii acestui cincinal de un însemnat volum de investiţii, fonduri care se vor materializa în multe obiective, printre care aş aminti: atelierul de reparat boghiuri pentru vagoane de călători; atelierul de rotărie; hala cu două linii pentru reparat vagoane de călători pe 2 osii; hală cu două linii de reparat vagoane de marfă pe 2 osii; depozitul de laminate cu poduri rulante și linii de cale ferată; drumuri uzinale în lungime de 2 km. RED.: Vă rugăm să vă referiţi la citeva din măsurile care vor susţine ritmul de creştere a productivităţii muncii in aceşti ani. C-TIN URSULEANU: Printre cele mai importante măsuri In această direcţie pe care le preconizăm amintim : dotarea secţiilor de vagoane de marfă şi călători cu maşini de găurit, de înşurubat şi deşurubat portabile; organizarea unui atelier de rotărie şi de boghiuri în flux; schimbarea tehnologiei de montare şi demontare a bandajelor de pe roţi, prin încălzire electrică; în anul 1972 se va organiza depozitul de tablă şi laminate prin construcţia unui pod rulant de 5 tone şi a unei staţii de debitare centralizată; se vor definitiva şi aplica pînă în 1973 studiile privind reparaţia vagoanelor de călători şi marfă în flux continuu, precum şi organizarea transportului intern. RED.: Creşterea rentabilităţii activităţii este un obiectiv de prim ordin. Cîteva detalii le-am considera utile. C-TIN URSULEANU: Printre măsurile iniţiate de comitetul oamenilor muncii se înscriu şi cele care vizează ridicarea rentabilităţii sortimentelor, reducerea cheltuielilor materiale, creşterea beneficiului. Astfel, cheltuielile la 1.000 lei producţie se vor reduce In fiecare an cu 3—4 lei, ceea ce va însemna un beneficiu anual suplimentar de aproximativ 5—8 milioane de lei. Aceste deziderate se vor realiza prin aplicarea unui complex de măsuri tehnico-organizatorice. Cîteva dintre ele : modernizarea transportului intern, prin introducerea benzilor de transport — forjă — hala mecanică ; schimbarea tehnologiei de forjare la boghiurile cu arc-suspensie. Pentru reducerea cheltuielilor materiale preconizăm montarea în uzină a unei fabrici de oxigen; revizuirea tehnologiei de forjare în vederea eliminării unor prelucrări mecanice de prisos ; refolosirea materialului rezultat de la consolidarea șasiului vagoanelor de marfă descoperite pe două osii. RED.: Concret, ce reduceri de consumuri specifice se vor înregistra ? C-TIN URSULEANU : Prin măsurile amintite consumul de materiale în 1975, faţă de 1971, se va reduce cu circa 5 la sută la vagoanele de călători şi cu circa 10 la sută la vagoanele de marfă. Pe ansamblul uzinei ne propunem ca la sfîrşitul cincinalului să realizăm economii de aproximativ 500 tone metal şi peste 600 m.c. cherestea. RED.: Se vorbeşte mult despre folosirea capacităţii tehnice creatoare, a forţelor proprii din întreprinderile judeţului nostru, în cadrul acţiunii de autoutilare. Sîntem informaţi că şi colectivul păşcănean nu se va lăsa mai prejos. C-TIN URSULEANU Intr-adevăr, muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei noastre depun eforturi pentru a da viaţă acestui deziderat de importanţă naţională. In anii acestui cincinal vom realiza importante lucrări prin autoutilare. Voi aminti doar cîteva din acestea : două poduri rulante cu deschidere de 16 m şi o capacitate de 12 tone ; două transportoare suspendate pentru transportul interfazic în sectorul aparatelor de legare şi tampoanelor ; opt ridicătoare electrice de 250 kg pentru maşini-unelte ; două dispozitive pentru curbat şi călii foi de arc. In anul 1972 se va realiza un transportor suspendat între secţia forjă şi secţia mecanică, pe o lungime de 600 m în vederea eliminării transportului rutier, iar In 1973 se va executa altul între sectorul debitare centralizată şi forjă. De asemenea, un tunel pentru spălarea vagoanelor. In 1974 se va realiza o instalaţie subterană In atelierul de prelucrări mecanice şi rotărie, în vederea evacuării aşchiilor metalice şi alta pentru sfărlmat şi brichetat aşchii metalice. RED.: Ce noutăţi vor interveni In domeniul diversificării producţiei în anii cincinalului ? C-TIN URSULEANU Se vor asimila construcţia vagonului de marfă pe două osii, un nou tip de boghiu, precum şi reparaţia vagoanelor suburbane pe patru osii. Pe lingă sortimentele ce le executăm In prezent se vor asimila tamponul LDH şi LDF şi 18 noi poziţii de piese de schimb auto (pinioane, rozete, ambreiaje etc.). RED.: Am dedus din discuţia cu dumneavoastră o mărire considerabilă a capacităţilor de producţie. Desigur, colectivul este preocupat şi de utilizarea cit mai raţională a acestora. Ce ne puteţi spune ? C-TIN URSULEANU : Am făcut şi pînă acum lucruri bune în acest domeniu, dar sîntem conştienţi că multe alte rezerve îşi aşteaptă valorificarea. Pînă la sfirşitul cincinalului se prevede o îmbunătăţire a indicelui de utilizare a capacităţilor de producţie prin iniţierea unor măsuri, printre care : alimentarea dublă cu energie electrică a postului trafo; reducerea volumului de ore pentru reparaţii, prin folosirea pieselor de schimb; şcolarizarea tuturor muncitorilor. Convorbire realizată de Eugeniu ZIDARIŢA In cartierul Tătăraşi, în apropierea Supermagazinului „Stejar", se află in construcţie un nou bloc de locuinţe. Fotei o. PAUfc OTE CI. ■ mvwm, ■ srivi/n popular judeţean Vizita la Iaşi a delegaţiei de activişti ai P. M. S. U. Aflată, la invitaţia C.C. al P.C.R., într-o vizită de schimb de experienţă în ţara noastră, delegaţia de activişti ai Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, condusă de Karakis Lăszlo, membru al C.C. al P.M.S.U., prim-secretar al Comitetului judeţean Hajdu-Bihar al P.M.S.U., a sosit ieri în oraşul Iaşi. Din delegaţie mai fac parte Mona Gyula, adjunct al şefului Secţiei propagandă şi agitaţie a C.C. al P.M.S.U., Iozsef Ágoston, secretar al Comitetului judeţean Csongrad al F.M.S.U., şi György Csonka, secretar al Comitetului judeţean Vas al P.M.S.U. Oaspeţii au fost primiţi, la sediul Comitetului judeţean de partid Iaşi, de tovarăşul Vasile Potop, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, cu care prilej membrii delegaţiei de activişti ai P.M.S.U. au fost informaţi cu unele aspecte ale muncii de partid din judeţul nostru. Au participat la această întîlnire tovarăşii I Gh. Cilibiu, secretar al Comitetului judeţean de partid, AL Floareş, şeful Secţiei de propagandă a Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., Ion Ţăranu, directorul Cabinetului judeţean de partid. Tot în cursul zilei de ieri, membrii delegaţiei au vizitat Universitatea „Al. I. Cuza" unde s-au întreţinut cu reprezentanţi ai senatului şi ai comitetului de partid pe Universitate, cu alte cadre didactice, precum şi cu reprezentanţi ai asociaţiei studenţilor. Vizita delegaţiei de activişti ai P.M.S.U. în oraşul Iaşi continuă. Osvald Nicolae, elev trezor în anul III la Şcoala profesională a Uzinei mecanice „Nicolina“, fruntaş la învăţătură, se străduieşte să-şi însuşească temeinic profesia aleasă. Iată-l la o oră de practică. Foto : P. VASILIU — coresp. .V..V.1 CARNET IEŞEAN ATENŢIE LISTELOR DE SALARII! Zi de salariu. La casieria amenajată ad-hoc la intrarea clădirii ce adăposteşte birourile întreprinderii de legume-fructe Iaşi, lume multă. Zeci de oameni îşi aşteaptă rindul pentru a primi plata muncii. — Hai, altul — se aude glasul poruncitor al casieriţei. Semnează mai repede, uite aici, că doar n-am să te aştept pînă diseară... Lucrătorul din faţa ei, care nu a avut timp nici măcar să vadă ce sumă are de luat, încearcă să spună ceva, dar casieriţa grăbită îi pune banii in mină şi-l trimite la plimbare: „Asta ai de luat. Adresează-te pontatoarei, dacă eşti nemulţumit". Nimerim peste puţin timp in biroul „pontatoarei“. E un continuu du-te-vino: o bună parte a celor ce au trecut prin faţa casieriţei încearcă aici să obţină o lămurire. Dar, pontatoarea, în majoritatea cazurilor, ridică din umeri. Nu e in măsură să spună decit „brutal“, diversele reţineri nefiind trecute în listele de salarii de care dispune. Şi omul e trimis din nou la casieriţă, căreia aproape nimeni nu mai are curajul să i se adreseze. Situaţii similare am intîlnit, nu o dată, şi pe şantierele de construcţii, oamenii plecind cu îndoiala în inimă asupra corectitudinii casierului sau pontatorului şi vădit nemulţumiţi. Şi cînd te gîndeşti că pentru consultarea listelor de plată — nu numai un drept elementar, ci şi obligaţie a salariatului — e suficient, cel mult, o jumătate de minut. O jumătate de minut care, insă, ii este refuzată de funcţionarul devenit, subit, foarte grăbit. Nu punem, evident, la îndoială buna credinţă a casierei de la I.L.F. Dar trebuie să subliniem că s-au văzut suficiente cazuri cînd, pe această cale, oameni necinstiţi şi-au însuşit importante sume de bani, băgînd mina în buzunarul salariaţilor sau al statului. Nu ar fi mai bine să fie prevenite astfel de situaţii ? E o datorie a conducerilor de întreprinderi să acţioneze în această privinţă, asigurînd organizarea adecvată a distribuirii salariilor, astfel incit să se evite aglomeraţiile şi controlînd felul in care se desfăşoară această operaţie. Apelativul „Atenţie listelor de salarii!" il adresăm, in acelaşi timp, tuturor salariaţilor, a căror opinie trebuie să pună punct unor astfel de practici, acolo unde ele mai au loc. Gh. MIHALACHE !| Un film despre Iaşi: „Oraşul şi strada“ Ieri, la cinematograful „Republica” din Iaşi a avut loc vizionarea filmului de scurt metraj „Oraşul şi strada“, realizat de studiourile „Al. Sahia“ după un scenariu semnat de scriitorul ieşean Mircea Radu Iacoban, la cererea Consiliului popular municipal. La vizionare au asistat tovarăşul Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Iaşi, activişti de partid şi de stat, oameni de cultură şi artă. Filmul „Oraşul şi strada", care ilus- 5 trează aspecte din municipiul Iaşi, ultimează să intre în circuitul rețelei cine- 5matografice. în pagina a 2-a Sport in pagina a 4-a Sesiunea O.N.U. In legătură cu situația de la frontiera indo-pakistaneză. COMUNICAT COMUN ROMÂNO-IUGOSLAV La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în zilele de 23 şi 24 noiembrie 1971. înalţii oaspeţi au vizitat cu acest prilej municipiul Timişoara, întreprinderile industriale „Electromotor“ şi „Industria linii“ şi s-au întreţinut prieteneşte cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din oraşul Timişoara au făcut o călduroasă primire înalţilor oaspeţi — expresie vie a sentimentelor de prietenie şi stimă reciprocă ce caracterizează relaţiile româno-iugoslave. In timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timişoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat . Din partea română, tovarăşii : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarăşii : Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Mirko Tepavaţ, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrhuneţ, şeful şo-interim al Cabinetului preşedintelui republicii, Miloş Melovski, consilierul preşedintelui republicii pentru probleme de politică externă, Giuro Vukolici, director în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfăşurate într-o atmosferă prietenească, cordială, de deplină înţelegere şi încredere reciprocă, cei doi preşedinţi au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei şi colaborării dintre Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relaţiilor internaţionale, precum şi problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor şi dezvoltării viitoare ale celor două ţări şi au avut un schimb de păreri cu privire la experienţa României şi Iugoslaviei în opera de construire a socialismului. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au evidenţiat cu deosebită satisfacţie că prietenia tradiţională românoiugoslavă, întemeiată pe legăturile istorice dintre popoarele celor două ţări şi pe lupta lor pentru independenţă naţională şi progres social, cunoaşte astăzi, în condiţiile construirii societăţii socialiste în România şi Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la întîlnirea de la Brdo—Kranj din 3—4 noiembrie 1970, colaborarea bilaterală între Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, între Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia s-a amplificat şi s-a îmbogăţit în conţinut , au devenit tot mai intense şi mai fructuoase întîlnirile şi schimburile de păreri dintre reprezentanţii partidelor şi guvernelor, ai instituţiilor, organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat, obşteşti şi economice. Această colaborare, care reprezintă o afirmare elocventă a deplinei egalităţi în drepturi a două ţări socialiste suverane şi a bunei vecinătăţi, se caracterizează printr-un înalt grad de înţelegere, încredere şi stimă reciprocă. In colaborarea dintre cele două ţări au fost obţinute rezultate importante în domeniile politic, economic, cultural, tehnico-ştiinţific, al transporturilor, consular şi în zona de frontieră, al agriculturii şi economiei apelor, turismului, sănătăţii ş.a. Au fost încheiate noi acorduri, convenţii şi alte înţelegeri bilaterale. De asemenea, s-au înregistrat progrese însemnate în dezvoltarea colaborării directe între organizaţii de masă şi obşteşti, între organe locale de partid şi de stat. Cei doi preşedinţi au recomandat extinderea acestor forme de colaborare menite să contribuie la o mai bună cunoaştere şi apropiere reciprocă. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au dat o deosebit de înaltă apreciere rezultatelor obţinute în dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor economice şi au evidenţiat că gradul înalt de creştere a schimbului de mărfuri — care în anul 1972 va atinge valoarea de aproximativ 150 milioane dolari, depăşindu-se nivelul prevăzut în acordul comercial de lungă ... durată pentru,, anul 1975, lărgirea însemnată a cooperării şi specializării în producţie, încheierea Convenţiei privind înfiinţarea Consorţiului bancar româno-iugoslav, precum şi colaborarea tehnico-ştiinţifică, conferă stabilitate relaţiilor economice şi creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a acestora. Exprimindu-şi marea satisfacţie pentru faptul că lucrările de construire în comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier au intrat în faza finală, cei doi preşedinţi au dat o înaltă apreciere activităţii muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor români şi iugoslavi care au contribuit la realizarea înainte de termen a acestui mare obiectiv — exemplu al cooperării cu succes şi al bunei vecinătăţi , care are o mare însemnătate pentru economiile naţionale ale celor două ţări şi prin care s-au îmbunătăţit radical condiţiile de navigaţie în acest sector al Dunării. Subliniind importanţa acestui obiectiv, preşedinţii au convenit să participe la festivitatea ce va fi organizată cu prilejul încheierii lucrărilor, prevăzută pentru primăvara anului 11'72. Ei apreciază favorabil continuarea activităţii organelor şi organizaţiilor interesate ale celor două ţări în legătură cu folosirea complexă pe mai departe a potenţialului hidroenergetic comun al Dunării. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, apreciind pozitiv rezultatele obţinute pînă în prezent, au subliniat că există încă posibilităţi nefolosite pentru intensificarea, îmbogăţirea şi diversificarea colaborării româno-iugoslave. Ei au evidenţiat în mod deosebit importanţa promovării în continuare a relaţiilor economice şi au relevat necesitatea ca guvernele celor două ţări, Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, întreprinderile şi organizaţiile economice — a căror activitate (continuare în pag. a 4-a) II Familia comuniștilor . Desigur, Uzina mecanică „Nicolina“ de astăzi nu mai seamănă aproape de loc cu fostele Ateliere de pe vremuri, constata tehnicianul Nicolae Chiosac, secretarul comitetului de partid din întreprindere. Ceea ce ne străduim noi, comuniștii, să rămînă nealterat, neschimbat este spiritul revoluţionar ce a caracterizat dintotdeauna colectivul acestei uzine. Şi dacă cu zeci de ani în urmă spiritul revoluţionar era materializat la „Nicolina“ prin lupta împotriva exploatării, prin înfruntarea cu curaj a forţelor represive ale burgheziei, astăzi el se caracterizează prin devotament faţă de socialism, printr-un înalt simţ de răspundere pentru mersul înainte, prin intransigenţă faţă de tot ceea ce este vechi şi perimat, faţă de lipsuri şi neajunsuri. — Tradiţiile revoluţionare, a continuat să ne spună interlocutorul, sunt continuate în uzina noastră prin prezenţa în mijlocul colectivului a unor vechi muncitori comunişti care, prin întreaga lor comportare, insuflă celorlalţi atitudinea comunistă, revoluţionară faţă de muncă. La secţia mecanic-şef am întîlnit o veche cunoştinţă, un muncitor comunist care lucrează aici de aproape 30 de ani. II ascult pe Petru Bejenaru, pe nea Petrică, cum i se spune în uzină : „ La „Nicolina“ am intrat Carnet de reporter în perioada cînd partidul comunist a lansat chemarea „Totul pentru front, totul pentru victorie !“. Principala grijă a noastră a fost readucerea şi punerea în funcţiune a întregului utilaj. Fusesem repartizat să lucrez la forţă. Lucram cite 16 şi chiar 18 ore din 24. Nimănui nu i se părea greu. Bătrînul lăcătuş mi-a pus în faţă un număr din ziarul „Lupta Moldovei“ din acea vreme. Citesc : „Nu este secţie in Atelierele C.F.H. „Nicolina", in care să nu se simtă un deosebit suflu de muncă, nu este ceferist, maistru, meşteşugar, sau simplu muncitor care să nu ia parte activă la acest şantier de muncă“. — Dumneata, tov. Bejenaru, unde ai învăţat meserie ? — Eu n-am învăţat meseria. Am furat-o. Mai întîi de la un morar, apoi de la un fierar şi, abia în cele din urmă, m-am „şlefuit“ lingă un lăcătuş. Aşa era pe atunci. Dar meseria e dintotdeauna o brăţară de aur. Cu lăcătuşul Petru Bejenaru am mai stat de vorbă şi în alte împrejurări despre hărnicie şi sîrguinţă, despre disciplină şi intransigenţă. Întotdeauna am consemnat fapte demne de laudă, pline de semnificaţii. Readuc în discuţie un moment dificil prin care a trecut cu ani in urmă secţia de vagoane. Se defectase transbordorul. Axul de la rotor trebuia depresat. O asemenea operaţie dura aproape o săptămână. — Pe atunci, ne spune interlocutorul, lucram împreună cu un electrician, Mitică Chiriac, astăzi activist sindical. Ca să’ ţii imobilizat în reparaţie transbordorul o săptămînă, însemna o importantă rămînere în urmă a planului de producţie. In uzină se luau anumite măsuri în acest sens, ca să nu stea producţia. Mie şi lui Mitică ne-a venit o idee. Am aplicat-o. După o zi şi jumătate transbordorul mergea. Măi tîrziu mi-am dat seama, cînd la Uzinele „Griviţa“ s-a petrecut ceva similar, că de fapt eu şi cu Mitică Chiriac eram autorii linei inovaţii. A fost prima mea inovaţie. Prima inovaţie de care nea Petrică nici nu şi-a dat seama. Poate tot fără să-şi dea seama a mai realizat şi altele, fiindcă în concepţia sa este adine înrădăcinată ideea că fiecare trebuie să-şi respecte meseria, să şi-o cinstească. In cei 30 de ani petrecuţi la „Nicolina“ lăcătuşul şi-a însuşit şi alte meserii. Aici a devenit electrician, aici a învăţat meseria de tinichigiu. Este şi un bun sculer. Aproape că nu există loc în uzină unde să nu existe şi amprenta mîinilor sale. Andrei BRATTD (Continuare în pag. a 2-a)