Flacăra Iaşului, aprilie 1972 (Anul 28, nr. 7942-7967)
1972-04-08 / nr. 7948
PAGINA A Obiectivele muncii de partid în conducerea agriculturii Noua etapă de evoluţie a societăţii noastre, definită la Congresul al X-lea al P.C.R. ca etapa făuririi socialismului multilateral dezvoltat, presupune ca, paralel cu continuarea în ritm intens a industrializării socialiste, să se asigure accelerarea procesului de dezvoltare intensivă, multilaterală a agriculturii, ramură de bază a economiei nationale, întrucît numai pe calea dezvoltării armonioase, atît a Industriei cit și a agriculturii, poate fi atins obiectivul creării unei economii naționale înfloritoare, apropierea României, în scurt timp, de ţările cu economie avansată, ridicarea nivelului de trai al întregului popor. Această îmbinare dialectivă în dezvoltarea economică este o cerinţă esenţială, determinată de condiţiile concrete ale ţării noastre, unde atît industria cît şi agricultura au mari şi însemnate resurse de dezvoltare. In actualul stadiu de dezvoltare a societăţii, partidul şi statul nostru acţionează cu consecvenţă pentru dezvoltarea pe baze moderne a producţiei agricole, la recentul Congres al ţărănimii cooperatiste, vorbind despre direcţiile de bază ale acestui proces, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU sublinia că : „Realizarea unei agriculturi intensive, de mare randament — necesitate obiectivă a construcţiei socialiste — cere eforturi susţinute pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestei ramuri, reclamă investiţii pentru mecanizare, chimizare, pentru îmbunătăţiri funciare şi, totodată, impune o preocupare constantă pentru organizarea raţională a producţiei şi a muncii, pentru aplicarea în producţie a cuceririlor ştiinţei agrozootehnice avansate". Obiectivele concrete ale progresului multilateral al agriculturii în actuala etapă au fost precizate cu deplină claritate in documentele Congresului al X-lea al P.C.R., în prevederile cincinalului 1971—1975, în cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale şi la cel de-al doilea Congres al U.N.C.A.P. La temelia înfăptuirii acestor obiective stau importantele succese obţinute în creşterea producţiei agricole în cincinalul anterior, precum şi ansamblul de măsuri politice şi organizatorice ce au fost aplicate în ultimii ani în agricultură. Realizările se datoresc sprijinului susţinut acordat de stat pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agriculturii, în primul rînd prin cele 50 de miliarde lei investite, din care circa 38 de miliarde din fondurile centrale ale statului. înzestrarea tehnică a agriculturii este dovedită de faptul că în anul 1971 lucrau pe ogoarele ţării circa 114 000 de tractoare, revenind un tractor la 85 de hectare, precum şi alte maşini agricole. Eforturi susţinute au fost depuse pentru pregătirea de noi cadre de specialişti, pentru ridicarea nivelului de conştiinţă a întregii ţărănimi. In actualul cincinal, obiectivul central al întregii agriculturi 11 constituie creşterea producţiei globale cu 38—49 la sută faţă de media anilor 1966—1970, ritmul anual de creştere fiind de 7—8 la sută. Producţia de cereale va trebui să ajungă în 1975 la 19,5 milioane tone, din care în sectorul cooperatist la peste 13 milioane tone. Urmează să crească în mod substanţial producţia la floarea-soarelui, la sfecla de zahăr, la cartofi, legume, fructe, struguri. Sarcini importante sunt prevăzute pentru dezvoltarea zootehniei. Efectivele de animale urmează să ajungă pină în 1975 la 6,6 milioane bovine, la peste 10 milioane porcine, 15—17 milioane ovine, 85 milioane păsări. Pe această bază va creşte producţia animalieră, în scopul satisfacerii cerinţelor mereu crescâindenie populaţiei şi Industriei. ’ Prevederile actualului cincinal în domeniul agriculturii au un puternic, suport în baza tehnlco-materială , de care va dispune acest sector, că urmare a celor peste 100 de miliarde Iei din fondurile statului şi ale cooperativelor agricole şi care vor permite îndeplinirea cu succes a obiectivelor prevăzute în planul de stat. In perioada 1971—1975 producţia agricolă a judeţului Iaşi va creşte cu 50 la sută faţă de media anilor 1966—1970. In T.A.S. producţia urmează să crească în 1975 faţă de 1970 cu 46 la sută la griu, cu 89 la sută la floarea-soarelui, cu 26 la sută la legume etc. In C.A.P., în aceeaşi perioadă, producţia va spori cu 28 la sută la grîu, cu 40 la sută la porumb, cu 32 la sută la floarea-soarelui şi cu 25 la sută la sfecla de zahăr etc. In sectorul creşterii animalelor se vor construi moderne complexe zootehnice cum sunt Combinatul avicol intercooperatist de la Uricani . Intrat, deja în producţie, complexele de creştere a vacilor de lapte şi îngrăşarea taurinelor. Lucrări de irigaţii vor fi executate pe 27 500 hectare, îndiguiri şi desecări pe 41 300 hectare, inclusiv îndiguirea râului Prut pe tot cuprinsul judeţului nostru, precum şi alte lucrări importante. Obţinerea unor producţii sporite şi eficiente, pe măsura exigenţelor actuale, nu poate fi concepută decît în condiţiile măririi productivităţii muncii, ale unui înalt grad de concentrare şi specializare,capabil să valorifice la maximum avantajele marii producţii socialiste, tehnica modernă pusă la dispoziţia agriculturii. Ţinînd seama de aceste importanta consideraţii, partidul şi statul acordă un larg curs procesului de concentrare, specializare şi profilare a producţiei, ca o trăsătură de bază a dezvoltării producţiei noastre agricole, proces care se realizează In forme şi ritmuri diferite In agricultura de stat şi, respectiv, în cea cooperatistă, îmbunătăţirea substanţială a activităţii din agricultură, angrenarea ei In ritmul general de dezvoltare a economiei în ansamblu, impune cu necesitate perfecţionarea continuă a organizării şi conducerii agriculturii la toate nivelele. In etapa actuală, cind cerinţele faţă de agricultură cresc, cînd se pune cu toată stringenţa problema îmbunătăţirii calitative a activităţii fiecărei unităţi, rentabilizarea fiecărui produs, este necesar să se acţioneze cu toată tăria in direcţia perfecţionării, organizării şi conducerii unităţilor agricole, în sensul orientării acestei organizări şi conduceri după criterii ştiinţifice, în scopul de a obţine rezultate maxime cu cheltuieli reduse. Perspective largi, calitativ superioare, pentru ridicarea activităţii agriculturii cooperatiste pe o nouă treaptă, se deschid prin organizarea asociaţiilor intercooperatiste şi a cooperării cu unităţile agricole şi industriale de stat, în scopul creării în comun a unor obiective economice mari, specializate, bazate pe tehnica modernă, capabile să asigure producţii ridicate, rentabile. O trăsătură caracteristică a noilor forme de conducere constă în adincirea democratismului lor, în folosirea în tot mai mare în sprijinul celor care studiază în învăţămîntul de partid măsură a stimulentelor, a pîrghiilor economice ca mijloace de mobilizare la activitatea productivă, la îmbunătăţirea ei. O mare însemnătate o au măsurile iniţiate de partid pentru introducerea noilor forme de organizare şi retribuire a muncii. Aplicarea retribuirii In funcţie de rezultatele obţinute, asigurarea unui venit minim lunar garantat pentru munca depusă constituie stimulente puternice pentru creşterea producţiei, pentru dezvoltarea şi ridicarea eficienţei întregii activităţi economice a cooperativelor agricole, înfăptuirea prevederilor cuprinse în programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului în domeniul agriculturii, presupune îmbunătăţirea stilului şi metodelor de muncă ale organizaţiilor de partid din comune, ale consiliilor populare comunale, sporirea competenţei lor în conducerea activităţiipolitice, economice şi social-culturale. După cum se apreciază, în documentele primei Conferinţei pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale, în condiţiile actuale se impune ca o cerinţă obiectivă asigurarea unei conduceri unitare a întregii vieţi social-economice a comunelor şi satelor. Aşa cum arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în cuvintarea la această conferinţă,, „este necesar să asigurăm creşterea răspunderii şipajului orga- nizaţiilor de partid comunale 5i consiliilor populare, care trebuie să aibă sarcina de a conduce şi îndruma toate domeniile de activitate de pe teritoriul satelor şi comunelor respective". Aceasta, în vederea înfăptuirii planului de dezvoltare economicosocială, creşterii nivelului general de viaţă al satelor, îmbunătăţirii activităţii educative de formare a conştiinţei socialiste a întregii ţărănimi. In cadrul coordonatelor actuale ale muncii de partid la sate, comitetelor comunale de partid le-au fost conferite noi atribuţii, revenindu-le multiple îndatoriri. împreună cu consiliile populare, ele răspund în mod practic de întreaga activitate economică şi social-politică din localităţi şi comune. Comitetele de partid comunale au dreptul şi misiunea de a conduce şi controla munca de partid din toate unităţile economice locale şi republicane, social-culturale, din raza lor de activitate. Aceasta creează un cadru larg pentru creşterea rolului de conducător politic al organizaţiilor de partid, creşterea răspunderii lor în muncă. Sporirea misiunii conducătoare a organizaţiilor de partid comunale cere eforturi susţinute pentru îmbunătăţirea întregii activităţi politice şi organizatorice, pentru unirea tuturor forţelor politice şi orientarea lor spre înfăptuirea cu răspundere a obiectivelor esenţiale de ordin economic şi social. Comitetelor de partid şi consiliilor populare le revine misiunea de a controla şi sprijini unităţile agricole de pe raza comunei, pe toţi locuitorii în executarea la timp şi la nivel calitativ a lucrărilor agricole, în respectarea prevederilor planului de stat şi ale Legii cu privire la organizarea producţiei şi a muncii în agricultură. Acestea poartă răspunderi pentru modul in care se execută pregătirea terenului, semănatul, întreţinerea culturilor, combaterea bolilor şi dăunătorilor, recoltarea, transportul şi depozitarea produselor, pentru calitatea acestor lucrări şi realizarea de către toate unităţile agricole a producţiei prevăzute. Prin valorificarea condiţiilor, tradiţiei şi experienţei locale, se cere să fie extinse suprafeţele cultivate cu plante tehnice — in, cînepă, sfeclă de zahăr, tutun, plante medicinale — atît in unităţile agricole socialiste, cît şi pe loturile personale şi in gospodăriile individuale, în vederea asigurării aprovizionării industriei cu materii prime, a creşterii veniturilor ţărănimii. Comitetelor de partid şi consiliilor populare le revine îndatorirea să controleze şi să asigure respectarea cu stricteţe a legii cu privire la conservarea şi apărarea fondului funciar, să împiedice orice risipă de teren, asigurînd folosirea judicioasă a pămîntului. In atribuţiile lor intră şi organizarea acţiunilor de masă la care să participe toţi locuitorii comunei pentru executarea lucrărilor necesare prevenirii inundaţiilor, pentru evacuarea apelor, pentru înlăturarea excesului de umiditate, realizarea de amenajări locale pentru irigaţii, combaterea eroziunii solului, incit fiecare porţiune de teren agricol să fie cultivată. De asemenea, se cere ca fiecare comună să aibă propriul său program de îmbunătăţiri funciare, să asigure mobilizarea resurselor locale, a tuturor locuitorilor la înfăptuirea lui. Organele locale de partid şi de stat au sarcini importante şi la înfăptuirea prevederilor Programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi sporirea producţiei animaliere • o atenţie deosebită se cere a fi acordată aplicării măsurilor privind îmbunătăţirea şi întreţinerea pajiştilor şi păşunilor naturale, sporirit producţiei acestora. Organele şi organizaţiile de partid poartă răspunderea pentru realizarea sarcinilor de plan privind producţia obţinută şi livrările la fondul de stat Organizaţiile de partid din C.A.P., din I.A.S. şi S.M.A. ca şi din celelalte unităţi, îmbunătăţindu-şi în permanenţă stilul şi metodele de muncă, au sarcina să se preocupe intr-o măsură sporită de creşterea rolului lor în dezbaterea şi soluţionarea problemelor economice ale unităţilor respective, precum şi a celor edilitar-gospodăreşti ale localităţilor, în organizarea Întregii activităţi social-educative, să asigure participarea largă a comuniştilor la dezbaterea, elaborarea şi aplicarea hotărîrilor adoptate. O grijă deosebită trebuie să acorde organele şi organizaţiile de partid respectării stricte a cerinţelor de promovare în funcţiile de răspundere din unităţile agricole a unor cadre devotate, corespunzătoare din punct de vedere politic, moral şi profesional, îngrijindu-se de educarea acestora în spiritul principiilor dreptăţii şi echităţii socialiste, al aplicării neabătute a hotărîrilor de partid şi a legilor ţării. In consensul general al creşterii rolului conducător al partidului în întreaga viaţă economică şi socială, organele şi organizaţiile de partid au datoria să militeze pentru întărirea rîndurilor partidului, să manifeste o exigenţă sporită faţă de însuşirile politice, profesionale şi morale ale celor care solicită primirea în partid din unităţile agricole, să asigure în acest sens, respectarea criteriilor stabilite prin Statutul partidului cu privire la înaltul titlu de membru al Partidului Comunist Român, să desfăşoare o activitate permanentă în vederea educării partinice, revoluţionare a tuturor membrilor de partid. In activitatea de dezvoltare a conştiinţei socialiste şi în întreaga operă de emancipare a ţărănimii, de înflorire a vieţii spirituale a satelor, un rol important îl are înfăptuirea programului de educaţie socialistă elaborat, de Plenara C.C. al P.C.R. din 35 noiembrie 1971, îmbunătăţirea activităţii organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti, a instituţiilor cultural-educative de la sate, pentru ridicarea nivelului de pregătire politico-ideologică a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din agricultură. Are o mare însemnătate atragerea întregii intelectualităţi a satelor la organizarea şi desfăşurarea activităţii cultural-educative, la munca de răspândire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice în mase şi de ridicare a nivelului de cunoaştere al acestora. Fructificarea largilor posibilități existente de organizare mai bună a activităţii economico-sociale în vederea ridicării nivelului de trai al ţărănimii, înfăptuirea prevederilor în acest sens cuprinse în programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului, vor duce la valorificarea superioară a resurselor materiale şi umane de care dispune satul românesc contemporan, pentru ridicarea nivelului de civilizaţie şi bunăstării ţărănimii cooperatiste, pentru modernizarea agriculturii, dezvoltarea continuă a producţiei şi productivităţii muncii in acest important sector al economiei naţionale. Ioan CAPREANU Constantin POPOVICI Şcoala interjudeţeană de partid Iaşi Cîteva recomandări bibliografice NICOLAE CEAUŞESCU — Raportul la Congresul al X-lea al P.C.R., broşură, Ed. Politică, 1969, p. 29—34 sau vol. Congresul al X-lea al P.C.R., p. 33—36. NICOLAE CEAUŞESCU — Expunere la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, broşură, Ed. Politică, 1971, p. 28—37, 60—62. NICOLAE CEAUŞESCU — Cuvîntare la prima Conferinţă a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale, 23 decembrie 1971, broşură, Ed. Politică, 1971. NITCOLAE CEAUŞESCU — Cuvîntarea la Congresul al II-lea al U.N.C.A.P., 21 februarie 1972, broşură, Ed. Politică, 1972. GH. PETRESCU — Dare de seamă la Congresul al II-lea al U.N.C.A.P., din ziarele „Scînteia“ sau „Flacăra laşului“ din 22 februarie 1972. * * * — Rezoluţia Congresului al II-lea al U.N.C.A.P., „Sfinteia“ sau „Flacăra laşului“ din 29 februarie 1972. Orice absenţă din campania agricolă (urmare din pag. 1) tul sectoarelor. Se poate aprecia că in numeroase unităţi toate treburile de sezon s-au bucurat de acelaşi interes. Nu peste tot s-a procedat însă aşa. Tocmai de aceea trebuie să subliniem şi de această dată că mare parte din cooperativele agricole cultivatoare de legume, de exemplu, continuă să nu se înscrie în graficele de repicare a răsadurilor. O seamă de deficienţe serioase se manifestă şi în vitipomicultură. Astfel, nu s-a încheiat încă plantarea pomilor, iar in privinţa viţei de vie întirzierile sunt cu totul inadmisibile (sarcinile de plan nefiind realizate nici măcar în proporţie de o cincime). Persistă, de asemenea, neglijenţele semnalate pină acum la executarea tăierilor în vii. Deşi lucrarea putea fi deja terminată, la Lungani, Belceşti, Chioaia, Plugari, Gorban etc. ca nu efectuată nici pe jumătate din suetele existente. Lista exemplelor negative este însă mult mai mare, din moment ce in viile proprietate obştească tăierile nu-s executate decît în proporţie de 45 la sută, deşi ne aflăm în pragul pornirii în vegetaţie. întirzierile din unele sectoare sunt cu atît mai inexplicabile cu cit, după cum se ştie, la lucrările din cimp nu este antrenată decit o infimă parte din masa ţăranilor cooperatori. Neajunsurile pornesc deci numai de la insuficienta preocupare pentru mobilizarea braţelor de muncă în campanie. După cum se vede, deşi prima etapă a însămînţărilor e pe sfirşite, agenda de lucru a unităţilor agricole rămine în continuare destul de încărcată. Pentru a putea face faţă cu succes volumului mare de muncă, este nevoie ca, atit la nivelul unităţilor cit şi la cel al organelor judeţene, să se ia urgent noi măsuri care să asigure folosirea integrală a potenţialului material şi uman de care dispune judeţul nostru. Printre noile spaţii comerciale date în folosinţă la Iaşi în ultimele zile, se numără şi elegantul magazin „Alimentara“ cu autoservire de la parterul noului bloc din Tg. Cucului. Foto : G. PAUL De ce este subapreciată activitatea (urmare din pag. 1) dul de Piatră unde au fost descoperite, în magazie, 2 000 (două mii !) de pachete de ţigări „Amiral“, deşi la început vînzătoarea a susţinut că nu are asemenea ţigări. Vînzătoarea Eugenia Cirlescu de la cofetăria „Tămîiţa“ a pretins, cu ocazia unui control, că lichiorul de nucă și coniacul „Tomis“ găsite în magazie nu sunt expuse în vînzare pentru că ... deja sunt vîndute , în unitate sunt încălcate flagrant normele de igienă alimentară. Deficiențe au fost constatate la această unitate și cu alte ocazii. Iată ce răspunde conducerea întreprinderii de cofetării şi produse răcoritoare, la intervenţia Consiliului municipal al sindicatelor : „Şefa de unitate va lua măsuri de remediere a deficienţelor. La următoarea abatere va fi sancţionată“. Cum poate fi calificat un asemenea răspuns ? Un alt aspect negativ întîlnit de echipele de control obştesc 11 constituie lipsa la gramaj. La magazinul nr. 12 al C.L.F., de exemplu, cartofii preambalaţi aveau o lipsă la gramaj cuprinsă între 50—120 grame, iar la Alimentara cu autoservire nr. 21 (Podul de Piatră), pungile cu orez şi zahăr preambalate cîntăreau mai puţin. La aceeaşi unitate, în ziua controlului, 15 saci cu făină de porumb nu erau puşi în vînzare, deşi o cantitate suficientă fusese deja preambalată. Ce-o fi aşteptat, responsabilul C. Gorie ? Astfel de aspecte au fiiSt sesizate şi la magazinul cu autoservire, nr. 16 din str. Cuza Vodă. Cîteva concluzii. In primul rînd, unele unităţi comerciale nu sînt puse in temă cu competenţele echipelor de control obştesc. Se impune ca personalul din comerţ să fie instruit în acest sens. Pe de altă parte, membrii echipelor de control obştesc trebuie să renunţe în a purta unele discuţii contradictorii cu personalul unităţilor pe care le controlează, preferind consemnarea comportării acestuia în registrele unice de control sau informarea Consiliului municipal al sindicatelor. Şi acum, cîteva cuvinte despre receptivitatea organelor sesizate. Majoritatea acestora se dovedesc receptive la constatările echipelor de control obștesc. Altele însă... Conducerea O.C.L. „Alimentara“, de exemplu, nu a comunicat nici pînă azi măsurile luate în cazul abaterilor Emiliei Roşca, deşi Consiliul municipal al sindicatelor a solicitat aceasta încă din 14 martie a.c. Cu o altă ocazie, directorul adjunct al O.C.L. „Alimentara“, N. Melniciuc, a răspuns : „Dar ce-aţi vrea dumneavoastră ? Să-i dau pe toţi afară ?“ După cum se vede, dacă unii din lucrătorii din comerţ au atitudini inadmisibile faţă de echipele de control obştesc, aceasta este şi o urmare a indiferenţei cu care conducerile unor organizaţii comerciale privesc activitatea reprezentanţilor consumatorilor, a neluării unor măsuri severe de către acestea împotriva persoanelor vinovate de comportare necuviincioasă şi proastă serviri în unităţi. o asemenea optică trebuie înlăturată şi un cuvînt si.eu,de spus îl are Direcţia comercială judeţeană. Plenara Comisiei judeţene de Cruce Roşie Zilele trecute a avut loc plenara Comisiei judeţene de Cruce Roşie. Cu acest prilej au fost dezbătute probleme privind constituirea comisiilor de Cruce Roşie, reorganizarea şi activizarea posturilor şi grupurilor sanitare, creşterea numărului membrilor de Cruce Roşie. S-a hotărît, totodată, susţinerea de către activul voluntar de Cruce Roşie a acţiunilor de profilaxie a bolilor cardiovasculare ce se vor desfăşura în cadrul ,,Lunii sănătăţii“, cît şi antrenarea membrilor de Cruce Roşie la acţiunile de igienizare în mediul urban și rural. „Croiux“, metoda avansată in confecţii III Nu se mai pierde timpul cu probele . Rezultatele impun extinderea noii metode Pe strada Lăpuşneanu din municipiul Iaşi, Cooperativa „Tehnica confecţiei“ a modernizat vechea unitate de croitorie, schimbîndu-i, acum citeva luni, şi firma în „Crolux“, însăşi denumirea unităţii arată că aici s-a produs o schimbare radicală în formă şi conţinut. Iată ce am aflat din discuţiile purtate cu tovarăşii I. Terechi, preşedintele Cooperativei „Tehnica confecţiei“, şi maiştrii Al. Gafton, D. Augustin, G. Stoleru, N. Horaicu şi Ilie Sofian. După cum se cunoaşte din presă, a subliniat tov. I. Telechi. UCECOM a experimentat la Cooperativa „îmbrăcămintea“ Bucureşti o nouă metodă de lucru — prototip al Centrului de creaţie, metodă care se aplică şi In cooperativa noastră. — Care sínt avantajele r I.T. In primul rînd, pentru clienţi. Aceştia nu-şi mai pierd vremea cu multele probe. La primirea comenzii, maistrul determină configuraţia anatomică a solicitatorului, cu ajutorul unor tipare, mulaje, măsurători. După definitivarea modelului, se trece la croit, costumul puţin fi lucrat fără nici o probă. Al. G.: Condiţiile de execuţie sunt mult mai pretenţioase. Creşte răspunderea maistrului şi a lucrătorilor. Maistrul nu mai poate greşi, iar lucrătorii sunt obligaţi să monteze corect părţile componente ale costumului. D.A. : : Trebuie să remarcăm că lucrătorul nu-și mai pierde vremea cu desfăcutul hainei după probă. In unitatea noastră, de 6 luni nu s-a desfăcut nici o haină, iar retușurile au scăzut cu 50 la sută. — Noua metodă nu duce la o uniformizare a modei ? I.S.: Nici nu se poate vorbi de o uniformizare a modei. După mulajele ce le avem, putem executa orice model. Al. G.: Că noua metodă „a prins“ stă dovadă faptul că unitatea noastră este solicitată, primind comenzi, la insistenţele clienţilor, chiar pe luna mai. Al.Gi.: Unitatea re o reprezint lucrează în prezent cu 400 comenzi angajate pentru lunile iunieiulie a.c. G. S. I In cele două uruităţi la care se aplica cu succes noua metodă de lucru nu s-a mai înregistrat nici o reclamaţii. Condica de reclamaţii a rămas, pină la această dată, albă. — De acord. Avantajele pe care ni le-aţi prezentat sint evidente. Ele insele cer, impun extinderea metodei „Croiux". Ce aţi întreprins in acest scop ? 1.2.: In planul nostru de perspectivă ne-am propus ca toate unităţile pe care le vom deschide să aplice noua metodă, i arunele vechi să fie transformate în „Croiux“. N. H.: Noua metodă este pretenţioasă. De aceea cred că trebuie să se creeze condiţii optime pentru aplicarea ei. ★ „Crolux“ este o metodă experimentală, cu rezultate deosebite. Din păcate, se acţionează foarte lent pentru extinderea ei. Se invocă diverse motive. Fără doar şi poate că modificările care se impun in vederea transformării vechilor ateliere ar duce la efectuarea unor cheltuieli neeconomicoase. Rămine deschisă calea înfiinţării unor ateliere noi, prevăzute a lua fiinţă în cartierele Tătăraşi, Alexandru cel Bun, Podul Roş. Achiziţionarea de mulaje — tipare se face cu greu, acestea constituind totodată un patent al Centrului de creaţie al UCECOM. Perfecţionarea lucrătorilor se face de asemenea încet. După cum susţinea preşedintele cooperativei, s-ar putea face pregătirea teoretică a lucrătorilor pe plan local. Unii maiştri nu putea învăţa „alfabetul“, dar nu se poate considera că aceştia ar stăpîni bine noua metodă. Un sprijin substanţial din partea UCECOM, a U.J.C.M. va trebui să se facă simţit.. Avantajele noii metode de croitorie impun căutarea unor soluţii rapide pentru extinderea ei. In interesul cetăţenilor şi al membrilor cooperatori. Al. MONTEOR© FLACĂRA IAȘULUI JOCURI Bătaie de cap! ORIZONTAL: 1. Orgoliu caragialesc — Nu-și pierde niciodată capul ; 2. Handicap — Luat la mijloc; 3. Este mereu în cap ; 4. Făcut cu cap ; 5. O sută de ani în cap ! — Nul, nul !; 6. Chemat în ajutor ; 7. înainte de amiază — Dată — Două potcoave ; 8. Cu cap și coadă — Dumitru N. Capoianu ; 9. Cu capul mare (pl.) : 10 Pâmint pregătit — Cu capul plecat. VERTICAL I 1. Zeu cu cap de bou — Cap de bour : 2. Are sediul in cap ! 3. Mătase subţire Tl doare capul ! (pl.) — Oraş In Belgia ; 4. Vin din cap ! — Scris în catastif : 5. Una mică, alta mare în Transilvania ; 6. Constantin E. Tomescu — Se aruncă cu capul înainte; 7. Şi-o pun moldovencele pe cap — Negaţie ; 8. A băga la cap — In capul şipului; 9. La un capăt al săptămînii — Vestit haiduc cu păr puţin pe cap ! ; 10. Capăt (fig.) — La capătul vieţii. DicţionarSPA. 1. MIRCEA r Micromoort economicSecretul unei felicitări întreprinderea de morărit şi panificaţie „Spicul“ Iaşi livrează unele din produsele sale şi unor be- neficiari externi. Recent, conduce- rea acestei unităţi ne-a informat cu conţinutul unei scrisori primite din partea întreprinderii „PROD- i EXPORT“ București, scrisoare in i l care se fac aprecieri deosebite asu- , pra modului cum au fost onorate i t obligaţiile faţă de partenerii stră- ^ i iii. Redăm mai jos un pasaj din a- / / ceasta scrisoare elogioasă ! „Cu o- ' \ cazia încheierii livrărilor, dorim \ i să ne exprimăm satisfacția in legă- 1 } tură cu modul in care s-a executat ' I contractul direct de export nr. 6. \ ^ Vă informăm că in acest sens vom i i trimite o adresă fi Consiliului popu- , Iar al județului Iaşi, in care vom | \ evidenția îndeplinirea exemplară a \ i contractului de export". 1 / In ceea ce ne priveşte am dorit 1 ca şi la alte unităţi economice din \ | judeţul nostru să sosească o aseme- i nea corespondenţă. Secretul ? 11 1 ştim cu toţii I muncă perseverentă, \ competenţă sporită, autoexigenţă. 1 ^ Rămine doar să-l „fure“ şi alte co- lective de muncă. i s Programul competiţional de duminică FOTBAL Teren Paşcani, ora 11 : I. T. A. Paşcani — Viitorul P.T.T. Botoşani (div. C). Teren Tineretului, ora 11 : Unirea Iaşi — Fulgerul Dorohoi (div. C). HANDBAL Teren Voinţa, o★ra 11,15: Univeri sitatea Iaşi — Vo J inţa Rădăuţi (di- vizia B, fem.). CARTURI \ Orele 9—11 . Goni cursul interjudeţean „Cupa Mol- \ dovei“. Proba de \ raliu cu plecarea de la Stadionul „23 August“. ţ ★ de marţi relatările Citiţi în ziarul trimisului nostru special la meciul de volei de duminică dintre Dinamo Bucureşti şi Penicilina Iaşi. Două trimestre de... păcăleliI In toamna anului trecut, a Ince- put la Paşcani construcţia unui corn- t plex de deservire. Beneficiarul es te IJECOOP Iaşi, iar executantul lucrării — întreprinderea de con- I n strucţii şi proiectări Iaşi, din cadru] ( 1 Cetr®coop-ului. E, cum s-ar spune, , 1 un obiectiv ce urmează a fi reali- * zat... in familie. Facem această remarcă, fiindcă aşa s-ar putea ex- ? plică intructiva lipsa de exigenţă a beneficiarului, programarea exe- cuţiei pe o durată de doi ani de zile, ritmul de lucru nesatisfăcător. ? Deşi au trecut circa şase luni de l 1 la începerea efectivă a lucrărilor , (atacate cu mult înainte de deschi- ) 1 derea finanţării), pînă acum nu au ^ i fost terminate nici fundaţiile. Lipsa de organizare, cauza acestei si- 1 - tuaţii (de remarcat că unele lucrării executate în toamnă au trebuit refăcute In primăvară), se menţine şi ţ în prezent. In ziua de 1 aprilie, eirau prezenţi pe şantier doar 5 muncitori, iar, despre ceilalţi aproape 120, Petru Ciobanu, şeful punctului de lucru, nu ştia nimic. Să-i fie’tras şefului « păcăleală zdravănă, că era zi de păcăleli ? Dar nici acesta nu se lasă mai prejos i beto- 1 niera era astfel amplasată Incit muncitorii trebuiau să efectueze ^ un volum dublu de manipulări pen- tru a prepara betonul şi a-1 turna J In cofraje. Şi tot aşa, păcălelile se ţ ţin lanţ de la începutul lucrărilor. Tovarăşul Nicolae Simion, inginer şef al unităţii, a încercat să ne servească şi nouă o păcăleală fiaică, chipurile, nu ar putea fi recruta- tă forţă de muncă suficientă. De fapt situaţia e alta. Oamenii vin pe şantier, lucrează citva timp, îşi dau seama că în condiţiile organizatorice de acolo nu pot realiza un câştig normal şi, in consecinţă, ^ pleacă în altă parte. Vorba e acum cine intervine cu seriozitate pentru a convinge factorii răspunzători că fondurile alocate trebuie cheltuite nu oricum, ci cu maximă eficienţă 7 Poşta rubricii Pe adresa redac- *, ţiei a sosit zilele ’•4A trecute o scrisoari re semnată de un grup de cititori în care se spune: „In numărul 7918 din 4 martie 1972 a apărut un articol intitulat: „Să se opereze cu bisturiul !“, referitor la proasta gospodărire financiar-economică la Policlinica specială. Pînă acum, nu s-a anunțat nimic de cum s-a operat şi suntem curioşi". Conform unei Hotărîri a organelor superioare de partid şi de stat, cei vizaţi au obligaţia să analizeze criticile aduse şi să răspundă presei intr-un termen, care, după cît se pare, a fost uitat de conducerea Policlinicii speciale, cît şi a Direcţiei judeţene sanitare. Noi ,rămlnem totuşi pe... recepţie. ★ Grupul industrial de prelucrare a maselor plastice Bucureşti ne-a răspuns, recent, la critica noastră din nota „Recipienţi din... birocratism ?“. In scrisoare se apreciază ca fiind just semnalul nostru şi, totodată, ne informează că Uzina de prelucrare a maselor plastice din Iaşi se face vinovată pentru întocmirea incompletă a documentaţiilor de solicitare a preţurilor pentru produsele noi. Din conţinutul scrisorii se poate desprinde însă şi o altă concluzie: încă mai există un labirint greoi de străbătut în domeniul stabilirii preţurilor la produsele noi, deşi recenta lege referitoare la preţuri şi tarife a adus substanţiale îmbunătăţiri şi simplificări. Deci, fără a avea intenţia de a ne ralia cu opiniile unităţii ieşene, credem că sunt necesare eforturi susţinute din partea organelor centrale competente pen- tru rezolvarea cu mai multă opera- tivitate a problemelor în materie de preţuri. Nu de alta, dar noută-ţile să nu devină „vechituri“ pînă se obţin aprobările de rigoare. Z.M. P. ! 4M-