Flacăra Iaşului, octombrie 1972 (Anul 28, nr. 8097-8122)

1972-10-07 / nr. 8102

ANGL XXVIII, Nr. 8102 SMBATA 7 OCIOMBRIE 1972 6 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Martori la întrecerea agricultorilor cu timpul PE OGOARE, NIMIC NU E MAI GRABNIC DECÎT CULESUL ŞI SEMĂNA­TUL încă speriaţi de ploi, cei din birouri... n-au băgat de seamă că afară vremea devenise foarte bună de lucru După multe ceasuri de ploaie abundentă, ieri cerul s-a albăstrit din nou şi s-a ivit iarăşi soarele. Deci, din punct de vedere meteorologic , toate condiţiile pentru ca recol­tatul culturilor de toamnă să se desfăşoare din plin. Ceea ce s-a şi făcut, de altfel, în foarte multe dintre unităţile C.AP. ARONEANU . Dacă ar fi fost după spu­sele primarului lt. Rusu... ...ar fi însemnat ca ieri a zi, după cum toată lumea ştie, propice recoltatului şi transportului porumbului din cîmp — la cooperativa agricolă de producţie din Aroneanu să fi ieşit la lucru vreo 300 de membri cooperatori şi vreo 50 de atelaje. N-ar fi fost deloc rău, chiar dacă aceasta nu ar fi însemnat mobilizarea tuturor forţelor. Dar, să vedem cum au stat în realitate lucrurile... fii Elevii la recoltat, pă­rinţii In sat In realitate, am întîlnit foarte puţini cooperatori la tăiatul sau desfăcatul porumbului. In schimb, am văzut foarte mulţi pe uliţele satelor Aroneanu şi Dorobanţii, pe drumul dinspre Iaşi sau trebăluind prin ogrăzi. E drept, unii culegeau în viile date în folosinţă de cooperativa agricolă. Am întîlnit, însă, numeroşi elevi pe lotul şcolar, de unde o remorcă transporta porumbul recoltat. Fapt ce ne-a făcut să conchidem că la Aro­neanu n-ar fi rău ca părinţii să urmeze exemplul copiilor. „ Prea lungă aşteptarea... In faţa consiliului popular am găsit în aşteptare un auto­camion. Tovarăşul primar, care e şi secretarul comitetului co­munal de partid, ne-a informat că aşteaptă remorca cu porumb de pe lotul şcolar (autocamionul nu putea pătrunde pînă acolo din pricina glodului de pe uliţa de legătură). Afirmaţie confir­mată şi de şoferul Mihai Zamfirescu. Numai că aşteptarea ar fi trebuit să fie cam lungă, deoarece elevii abia puneau ştiuleţii în saci. In asemenea situaţie, normal era ca cineva să se sim­­i­udeţului nostru. Din păcate, însă, după cum vom vedea şi din relatările de mai jos, nu peste tot spiritul gospodă­resc şi răspunderea faţă de soarta recoltei s-au manifes­tat cu intensitatea aşteptată. Fapt care ar trebui să dea de gîndit nu numai celor în cauză de la nivelul unităţilor, ci şi factorilor judeţeni de resort, dească să utilizeze acest interval de timp în alt chip. Dar, vorba ceea : , „Cînd plouă — aşteptăm; cînd e vreme frumoasă — stăm“.­ ­ „Repartizarea“ factori­lor de răspundere, în grup, la sedii Ni s-a spus că toţi factorii de răspundere din comună au fost repartizaţi pe locuri de muncă. Ieri insă, la ora 9, cei mai mulţi se aflau — grupaţi — la sediul unităţilor respective : primarul şi secretarul consiliului, preşedintele cooperativei a­­gricole (D. Avădănii) şi inginerul şef (Gh. Vasiliu). Ce făceau, nu se ştie (secretarul consiliului întocmea nişte acte pentru o­ că­sătorie), pentru că lipsa bunei organizări se resimţea mai în tot locul. Nu mai departe decît sub ochii tuturor, la sediul C.A.P.-ului un morman de ştiuleţi aştepta sub cerul liber să fie transportaţi în pătule.­ ­ Fermiera Silvia lfasiliu era curajoasă La Dorobanţu, am dorit să stăm de vorbă cu şefa fermei. Nu venise însă (erau ceasurile 10). Am discutat cu economis­tul Gh. Obadă. — Cite atelaje transportă porumbul ? — Şase, din 20 cite avem. — Restul ? — Am trimis după ele. Aceasta, în vreme ce oamenii (între care pensionar­u- Fetru Chişcă) solicitau atelaje pentru căratul ştiuleţilor. Gh. GHINDĂ V. RACHIŢEANU (continuare în pag. a 2-a) Să nu lăsăm să se piardă din producţia de nici un kilogram cartofi ■ Nu numai timpul nefavorabil poartă vina rămînerilor in urmă la recoltat şi livrări ■ Mai multă grijă ca oricind pentru a înlătura pericolul alterării tuberculilor ■ Cine să se ocupe de sortare, dacă nu producătorii? Important cultivator de cartofi, judeţul nostru trebuie să asigure fondului de stat o însemnată cantitate din acest produs. In ve­derea realizării acestei sarcini, cooperative­le agricole producătoare au declanşat re­coltarea şi livrarea cartofilor începînd de la jumătatea lunii septembrie, in ce stadiu se află acum aceste acţiuni ? In ansamblu, recolta este bună. La Rugi­­noasa, Leţcani, Heleşteni, Gorban şi în al­te cooperative, s-au obţinut importante spo­ruri de producţie la hectar, înseamnă că eforturile şi cheltuielile materiale depuse pentru această cultură n-au fost zadarnice. Acum cel mai important lucru e ca recol­ta să ajungă cit mai repede în depozite. Menţionăm aceasta, deoarece recoltarea şi valorificarea cartofilor sunt în mod catego­ric sub nivelul posibilităţilor. Pînă în dimi­neaţa zilei de 6 octombrie s-a recoltat 63 la sută din suprafaţa cultivată, iar din pro­ducţia obţinută au fost livrate fondului de stat doar 30 la sută din cantităţile con­tractate. Cooperativa agricolă din Butea, de exemplu, a recoltat jumătate din suprafaţa cultivată. Pe cîmp erau scoase 1.100 tone de cartofi în timp ce s-au livrat doar 318 tone din totalul de 1.430 tone contractate. De asemenea, C.A.P. Strunga cu 400 tone pe cîmp a livrat doar 73 tone din 1.353 tone contractate. C.A.P. Al. I. Cuza, cu 700 tone în stoc sub cerul liber, a valorificat numai 96 din 1.130 tone. Față de sarcinile lor de livrare, la fondul de stat, cooperati­vele agricole din Scobinţî şi Chişcăreni n-au livrat pînă la 6 octombrie nici un kilogram de cartofi. Exemple de genul celor de mai sus sunt destule. Aşa se face că planul de preluări al judeţului nu e realizat decit în proporţie de 30 la sută. In parte, rămîneriie în urmă la recoltări și livrări sunt justificate de cauze obiective. Este adevărat că vremea ploioasă a îngreu­iat munca cultivatorilor de cartofi, dar o judicioasă organizare a muncii, pe ferme, brigăzi, echipe și chiar familii, putea să pre­­î­ntîmpine în bună măsură neajunsurile pri­cinuite de perioadele cu timp neprielnic. Aşa s-a procedat la cooperativele agricole Vlădeni, Mirceşti, Mirosloveşti, Ruginoasa, Popricani, ale căror livrări la fondul de stat dovedesc că în direcţia aceasta a existat o rodnică preocupare din partea consiliilor de conducere, a specialiştilor şi membrilor cooperatori. Aici, ca şi în alte unităţi, cu toată vremea umedă, sortarea şi transpor­tul producţiei la depozitele C.L.F. s-au­­ e­­fectuat operativ, aproape ca şi pe timp frumos. Dar, în timp ce cooperatorii de la Mirceşti şi Mirosloveşti au cărat pe ziua de 4 octombrie la depozitele unităţilor benefi­ciare 90 şi respectiv 109 tone de cartofi, cei din Butea au dus cu o zi înainte numai 5 tone. Comparaţia, credem, e suficient de elocventă. Creşterea ritmului de recoltare şi livrare a cartofilor constituie în prezent una din prin­cipalele sarcini întrucît timpul nu mai per­mite nici un fel de așteptare. A culege în­să recolta oricum, în mod neglijent, a nu o sorta sau a face treabă de mîntuială este cu totul inadmisibil. Se impune ca sor­tarea să fie executată mai exigent ca de obicei din cauza bolilor. E vorba în special de putregaiul umed, tuberculii atacaţi trebuind să fie depistaţi şi eliminaţi din recoltă. Orice neglijenţă în direcţia aceasta poate provoca pagube mari şi chiar deprecieri totale re­zervelor de iarnă şi fondului de sămînţă strînse în depozite sau silozuri. Luînd în considerare condiţiile în care se desfăşoară campania din toamna aceasta, organele în drept au adus unele modificări condiţiilor de calitate prevăzute de STAS, uşurînd, prin derogările respective, livrarea cartofilor sortaţi. (­u toate acestea, nu toa­te unităţile producătoare răspund cum se cuvine acestor înlesniri. Potrivit informaţii­lor primite de la conducerea I.P.U.I.L.F., la Verşeni, Mogoşeşti — Siret, Lespezi, Valea Seacă şi în alte părţi, cooperativele agrico­le nu fac corespunzător sortarea produselor şi lasă cartofii în grămezi mari, ceea ce este complet neindicat, căci în această situaţie se favorizează generalizarea bolilor. Stă­­ în puterea fiecărei unităţi agricole să desfăşoare repede şi bine, în ciuda timpului încă nestatornic, întreaga activitate­­ de la culesul pînă la depozitarea pro­ducţiei. Conducerile unităţilor cultivatoare, specialiştii, membrii cooperatori au datoria­ să depună toate eforturile pentru a pune la adăpost cit mai repede întreaga recoltă de cartofi. C. PAPAFIL 1 In pagina a 6-a O­N-U- Dezbaterile din Adunarea Generală Adunarea festivă de la Berlin în întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a Republicii Mobilizare deplină în marea întrecere pentru realizarea cincinalului înainte de termen Mariana Gucu şi Elena Ursache sunt două tricotere fruntaşe de la Fabrica de tricotaje „Moldova“. In fiecare lună, fiecare din ele reuşeşte să dea peste sarcinile de plan, în medie, 100 kg de tricot de bună calitate. Direcţii multiple de acţiune pentru recuperarea restanţelor * Uzina­­de reparaţii auto ne­obişnuise anii trecuţi cu­ rezultate foarte bune în îndeplinirea sarcinilor de producţie. Ia­tă, însă, că în acest an întîmpină impor­tante dificultăţi. După trei trimestre, în­registrează o producţie globală supli­mentară în valoare de 700.000 lei, o de­păşire a productivităţii muncii de 1,4 la sută, sporuri mari de producţie la unele sortimente, dar, în acelaşi timp, nu rea­lizează planul la alte sortimente şi nici indicatorul producţie marfă. Care sunt cauzele acestei situaţii ? — Ne zbatem mult, ne spunea ing. Corneliu Cor­­bu, directorul unităţii, dar nu putem încă recupera, în totalitate, restanţele pe care le avem. Cauzele sunt multiple. Fluenţa autovehiculelor intrate în reparaţie nu este pe măsura capaci­tăţii disponibile şi a planului şi, mai a­­les, nu este ritmică, ceea ce face ca go­lurile de producţie să alterneze cu pe­rioade cînd sîntem intens solicitaţi. Rit­mul activităţii de producţie este mult perturbat de instabilitatea planului, a schimbărilor dese în structura pe sorti­mente. Acţionînd şi pe fondul unei ma­sive înnoiri a producţiei, aceşti factori au fost puternic acuzaţi de colectivul nostru. Intr-adevăr, în acest an s-au introdus în fabricaţie, printre altele, trei tipuri de transcontainere, iar o pondere mare a reparaţiilor o deţin cele ale autove­hiculelor introduse în producţia uzi­nei la finele anului trecut. In pri­vinţa stabilităţii planului la activitatea de construcţii industriale este semnifica­tiv că, lună de lună, secţia din Păcurari a produs mereu altceva, onorînd comenzi, de regulă, neanunţate din vreme. E adevărat că, de cele mai mul­te ori, aceste comenzi au venit din par­c în pagina a 2-a |­i In sprijinul propagandei și al muncii politice de masă s s . La întrebările adresate jg redacţiei, astăzi despre: $ Ce înseamnă creşterea v cu 1 la sută a indicelui de utilizare a timpului de lucru ? •’fsffifffjjtrfifrffmiifrgrtirerrmiffffgiifffiiififjt tea unor beneficiari externi şi sunt lău­dabile eforturile colectivului de a se o­­nora în condiţii cit mai bune. Este, însă, de dorit ca Centrala industrială de re­paraţii auto Bucureşti să aibă în vedere dificultăţile pe care Ie creează aceste mo­dificări în structura de plan, de la o lună la alta şi să le limiteze pe cît posibil. Cum acţionează muncitorii şi cadrele tehnice din uzină pentru a-şi îndeplini obligaţiile, chiar în aceste condiţii mai puţin prielnice? Din discuţiile avute cu conducerea u­­nităţii a rezultat că o preocupare sistematică es­te cea a încărcării capa­cităţii în sectoarele au­to cu alte lucrări, astfel incit să fie îndeplinite sarcinile valorice de plan şi evitate golurile de fa­bricaţie. O direcţie în care s-a acţionat este cea a extinderii gamei şi volumului de pie­se de schimb auto. Pe lingă cele circa 30 piese prevăzute prin plan, au fost in­troduse în fabricaţie alte numeroase re­pere. Un exemplu recent îl constituie be­nele pentru autobasculantele S.R.-116. Ca urmare, planul de piese de schimb a fost depăşit cu 16 la sută. De asemenea, s-a pus un accent mai mare pe reparaţia de motoare, capitol la care se înregistrează un spor de producţie de 18 la sută. A­­ceasta s-a realizat şi printr-o creştere continuă a gradului de utilizare a maşi­nilor, indicele de folosire a acestora a­­jungînd la aproape 80 la sută, cu cîteva procente mai mare faţă de primele luni ale anului. In acelaşi timp, în conformi­tate cu graficul existent în uzină, creşte continuu coeficientul de schimb, acesta apropiindu-se de sarcina stabilită de Co­mitetul judeţean de partid. 2,7 în secţiile Gh. MIHALACHE (continuare în pag. a 5-a) Uzina de reparaţii auto 5. Filarmonica din Iaşi la „Săptămîna românească“ din oraşul Freiburg RONN. 6 — Trimisul special Agerpres, Vasile Crişu, transmite : In cadrul „Săp­­tămînii româneşti“, organizate în oraşul vest-german Freiburg, la ,,Stadthalle“ a avut loc un concert susţinut de Filarmo­nica de stat din Iaşi. Sub bagheta diri­jorului Ion Baciu, au fost interpretate Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră (solist Wolfhang Schneiderhan) şi Simfonia numărul 3 în Fa major de Johannes Brahms. Concertul s-a bucurat de succes. La cererea publicului, solii ar­tei româneşti au interpretat, în afara programului, Prolog și Dans de George Enescu. Noi capacităţi de producţie Recent, la Uzina metalurgică din Iaşi a intrat în funcţiune o nouă linie de profile îndoite. Este vorba de linia a IV-a de 350 X 3 mm. Aceasta reali­zare s-a obţinut cu 20 zile înainte de termenul prevăzut în angajamentul ce şi­­-a luat acest harnic colectiv de muncă în cinstea celei de-a XXV-a a­­niversări a Republicii şi cu circa 6 luni faţă de timpul de procurare a unor piese din import , un fierăstrău de debi­tare a profilelor. Practic, s-a renunţat la fierăstrăul din import, întrucît s-a reali­zat unul asemănător în cadrul acţiunii de autoutilare ce se desfăşoară în uzină. Prin punerea în funcţiune înainte de termen a noii linii de profile, s-a şi rea­lizat pînă acum prima mie de tone de profile pe această linie, mărind astfel re­zultatele peste plan obţinute de la începu­tul anului şi pînă acum la acest sortiment la 3.900 tone. Colectivul de muncă de la Uzina metalurgică ieşeană, îndeplinind planul de producţie pe 9 luni cu 11 zile mai devreme, a obţinut peste prevederi şi 2.000 tone de ţevi sudate. Ajută la extinderea fabricii Fabrica de mobilă din Iaşi îşi măreşte in prezent substanţial capacitatea de producţie prin extinderea unor hale pe aceeaşi suprafaţă de teren iniţial afe­rentă, reamenajarea şi supraetajarea construcţiilor existente, reamplasarea maşinilor în vederea folosirii lor mai depline etc. Pentru a grăbi aceste lu­crări, comitetul de partid şi conducerea C.E.I.L. Iaşi au făcut apel la toţi lucră­torii fabricii să sprijine colectivul sectoru­lui mecanic-şef care are în sarcină noile in­vestiţii. Meseriaşii, în frunte cu comu­niştii, au răspuns prompt acestei che­mări, lucrînd după orele de producţie, şi, ca urmare, stadiul lucrărilor de ex­tindere este în devans faţă de grafic. INTERMEDIARII Menirea inter­mediarilor — con­formă sensului cu­­vîntului - este de a mijloci (uşura) rezolvarea unor probleme altfel mai dificil, se pare, de soluţionat. In cazul la care dorim să ne referim, rolul intermediarilor es­te de a uşura şi scurta (cel puţin în timp) drumul pro­duselor agricole către piaţa de des­facere. Adică tu, producător, îţi vezi de meseria ta de agricultor, iar eu preiau produsele tale — legume, fructe, produse zoo­tehnice ş.a. — şi te predau, conform legilor comerţului, cumpărătorului. O­­bligaţii: tu, produ­cător, îmi dai mar­fă de calitate şi în­destulătoare; eu, intermediar, o duc pe piaţă în condi­ţii extra şi într-un timp . .. ultrascurt. Pînă aici totul e clar şi limpede. A­­dică în teorie. Că în practică nu-i chiar aşa. S-au semnalat — şi încă se mai semnalea­ză — suficiente ca­zuri cînd interme­diarii mai mult strică decît dreg. Nu, nu ne vom re­feri la situaţiile re­latate de televi­ziune. Nu, pentru că avem şi noi în judeţ pe ale noas­tre. Unele mai proaspete chiar decît unele legume pe care intermedia­rul de resort le pu­ne în vînzare. Şi nici chiar la aces­tea nu ne vom referi în amănunţime, fi­indcă îs cam mul­­tişoare şi cam co­tidiene. Suficient este, zicem, să a­­rătăm că unităţile producătoare de legume (cooperati­va agricolă din Bi­volari şi membrii cooperatori de aici sunt numai un sin­gur exemplu) ar renunţa cu mare bucurie la „servicii­le" intermediarilor, care se lasă tare mult aşteptaţi să ridice munţii de produse pentru ca­re s-au încheiat contracte, s-au stabilit clauze şi care şed şi se de­­preciază în joc să îndestuleze pieţele oraşelor. Un caz, nu de mult de la Belceşti se semnala că stă­teau la discreţia in­temperiilor 700 tone floarea-soarelui, in vreme ce cinci va­goane plecau goa­le din gară. Şi ar mai fi şi altele de spus. Ne mulţumim însă (dacă mulţumire se poate chema), să atragem atenţia intermediarilor că menirea lor este de a ajuta, nu de a încurca lucru­rile. N. TAPORDEI VWVVVVVVVWWVWNAAA.

Next