Flacăra Iaşului, octombrie 1972 (Anul 28, nr. 8097-8122)
1972-10-07 / nr. 8102
ANGL XXVIII, Nr. 8102 SMBATA 7 OCIOMBRIE 1972 6 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Martori la întrecerea agricultorilor cu timpul PE OGOARE, NIMIC NU E MAI GRABNIC DECÎT CULESUL ŞI SEMĂNATUL încă speriaţi de ploi, cei din birouri... n-au băgat de seamă că afară vremea devenise foarte bună de lucru După multe ceasuri de ploaie abundentă, ieri cerul s-a albăstrit din nou şi s-a ivit iarăşi soarele. Deci, din punct de vedere meteorologic , toate condiţiile pentru ca recoltatul culturilor de toamnă să se desfăşoare din plin. Ceea ce s-a şi făcut, de altfel, în foarte multe dintre unităţile C.AP. ARONEANU . Dacă ar fi fost după spusele primarului lt. Rusu... ...ar fi însemnat ca ieri a zi, după cum toată lumea ştie, propice recoltatului şi transportului porumbului din cîmp — la cooperativa agricolă de producţie din Aroneanu să fi ieşit la lucru vreo 300 de membri cooperatori şi vreo 50 de atelaje. N-ar fi fost deloc rău, chiar dacă aceasta nu ar fi însemnat mobilizarea tuturor forţelor. Dar, să vedem cum au stat în realitate lucrurile... fii Elevii la recoltat, părinţii In sat In realitate, am întîlnit foarte puţini cooperatori la tăiatul sau desfăcatul porumbului. In schimb, am văzut foarte mulţi pe uliţele satelor Aroneanu şi Dorobanţii, pe drumul dinspre Iaşi sau trebăluind prin ogrăzi. E drept, unii culegeau în viile date în folosinţă de cooperativa agricolă. Am întîlnit, însă, numeroşi elevi pe lotul şcolar, de unde o remorcă transporta porumbul recoltat. Fapt ce ne-a făcut să conchidem că la Aroneanu n-ar fi rău ca părinţii să urmeze exemplul copiilor. „ Prea lungă aşteptarea... In faţa consiliului popular am găsit în aşteptare un autocamion. Tovarăşul primar, care e şi secretarul comitetului comunal de partid, ne-a informat că aşteaptă remorca cu porumb de pe lotul şcolar (autocamionul nu putea pătrunde pînă acolo din pricina glodului de pe uliţa de legătură). Afirmaţie confirmată şi de şoferul Mihai Zamfirescu. Numai că aşteptarea ar fi trebuit să fie cam lungă, deoarece elevii abia puneau ştiuleţii în saci. In asemenea situaţie, normal era ca cineva să se simiudeţului nostru. Din păcate, însă, după cum vom vedea şi din relatările de mai jos, nu peste tot spiritul gospodăresc şi răspunderea faţă de soarta recoltei s-au manifestat cu intensitatea aşteptată. Fapt care ar trebui să dea de gîndit nu numai celor în cauză de la nivelul unităţilor, ci şi factorilor judeţeni de resort, dească să utilizeze acest interval de timp în alt chip. Dar, vorba ceea : , „Cînd plouă — aşteptăm; cînd e vreme frumoasă — stăm“. „Repartizarea“ factorilor de răspundere, în grup, la sedii Ni s-a spus că toţi factorii de răspundere din comună au fost repartizaţi pe locuri de muncă. Ieri insă, la ora 9, cei mai mulţi se aflau — grupaţi — la sediul unităţilor respective : primarul şi secretarul consiliului, preşedintele cooperativei agricole (D. Avădănii) şi inginerul şef (Gh. Vasiliu). Ce făceau, nu se ştie (secretarul consiliului întocmea nişte acte pentru o căsătorie), pentru că lipsa bunei organizări se resimţea mai în tot locul. Nu mai departe decît sub ochii tuturor, la sediul C.A.P.-ului un morman de ştiuleţi aştepta sub cerul liber să fie transportaţi în pătule. Fermiera Silvia lfasiliu era curajoasă La Dorobanţu, am dorit să stăm de vorbă cu şefa fermei. Nu venise însă (erau ceasurile 10). Am discutat cu economistul Gh. Obadă. — Cite atelaje transportă porumbul ? — Şase, din 20 cite avem. — Restul ? — Am trimis după ele. Aceasta, în vreme ce oamenii (între care pensionaru- Fetru Chişcă) solicitau atelaje pentru căratul ştiuleţilor. Gh. GHINDĂ V. RACHIŢEANU (continuare în pag. a 2-a) Să nu lăsăm să se piardă din producţia de nici un kilogram cartofi ■ Nu numai timpul nefavorabil poartă vina rămînerilor in urmă la recoltat şi livrări ■ Mai multă grijă ca oricind pentru a înlătura pericolul alterării tuberculilor ■ Cine să se ocupe de sortare, dacă nu producătorii? Important cultivator de cartofi, judeţul nostru trebuie să asigure fondului de stat o însemnată cantitate din acest produs. In vederea realizării acestei sarcini, cooperativele agricole producătoare au declanşat recoltarea şi livrarea cartofilor începînd de la jumătatea lunii septembrie, in ce stadiu se află acum aceste acţiuni ? In ansamblu, recolta este bună. La Ruginoasa, Leţcani, Heleşteni, Gorban şi în alte cooperative, s-au obţinut importante sporuri de producţie la hectar, înseamnă că eforturile şi cheltuielile materiale depuse pentru această cultură n-au fost zadarnice. Acum cel mai important lucru e ca recolta să ajungă cit mai repede în depozite. Menţionăm aceasta, deoarece recoltarea şi valorificarea cartofilor sunt în mod categoric sub nivelul posibilităţilor. Pînă în dimineaţa zilei de 6 octombrie s-a recoltat 63 la sută din suprafaţa cultivată, iar din producţia obţinută au fost livrate fondului de stat doar 30 la sută din cantităţile contractate. Cooperativa agricolă din Butea, de exemplu, a recoltat jumătate din suprafaţa cultivată. Pe cîmp erau scoase 1.100 tone de cartofi în timp ce s-au livrat doar 318 tone din totalul de 1.430 tone contractate. De asemenea, C.A.P. Strunga cu 400 tone pe cîmp a livrat doar 73 tone din 1.353 tone contractate. C.A.P. Al. I. Cuza, cu 700 tone în stoc sub cerul liber, a valorificat numai 96 din 1.130 tone. Față de sarcinile lor de livrare, la fondul de stat, cooperativele agricole din Scobinţî şi Chişcăreni n-au livrat pînă la 6 octombrie nici un kilogram de cartofi. Exemple de genul celor de mai sus sunt destule. Aşa se face că planul de preluări al judeţului nu e realizat decit în proporţie de 30 la sută. In parte, rămîneriie în urmă la recoltări și livrări sunt justificate de cauze obiective. Este adevărat că vremea ploioasă a îngreuiat munca cultivatorilor de cartofi, dar o judicioasă organizare a muncii, pe ferme, brigăzi, echipe și chiar familii, putea să preîntîmpine în bună măsură neajunsurile pricinuite de perioadele cu timp neprielnic. Aşa s-a procedat la cooperativele agricole Vlădeni, Mirceşti, Mirosloveşti, Ruginoasa, Popricani, ale căror livrări la fondul de stat dovedesc că în direcţia aceasta a existat o rodnică preocupare din partea consiliilor de conducere, a specialiştilor şi membrilor cooperatori. Aici, ca şi în alte unităţi, cu toată vremea umedă, sortarea şi transportul producţiei la depozitele C.L.F. s-au efectuat operativ, aproape ca şi pe timp frumos. Dar, în timp ce cooperatorii de la Mirceşti şi Mirosloveşti au cărat pe ziua de 4 octombrie la depozitele unităţilor beneficiare 90 şi respectiv 109 tone de cartofi, cei din Butea au dus cu o zi înainte numai 5 tone. Comparaţia, credem, e suficient de elocventă. Creşterea ritmului de recoltare şi livrare a cartofilor constituie în prezent una din principalele sarcini întrucît timpul nu mai permite nici un fel de așteptare. A culege însă recolta oricum, în mod neglijent, a nu o sorta sau a face treabă de mîntuială este cu totul inadmisibil. Se impune ca sortarea să fie executată mai exigent ca de obicei din cauza bolilor. E vorba în special de putregaiul umed, tuberculii atacaţi trebuind să fie depistaţi şi eliminaţi din recoltă. Orice neglijenţă în direcţia aceasta poate provoca pagube mari şi chiar deprecieri totale rezervelor de iarnă şi fondului de sămînţă strînse în depozite sau silozuri. Luînd în considerare condiţiile în care se desfăşoară campania din toamna aceasta, organele în drept au adus unele modificări condiţiilor de calitate prevăzute de STAS, uşurînd, prin derogările respective, livrarea cartofilor sortaţi. (u toate acestea, nu toate unităţile producătoare răspund cum se cuvine acestor înlesniri. Potrivit informaţiilor primite de la conducerea I.P.U.I.L.F., la Verşeni, Mogoşeşti — Siret, Lespezi, Valea Seacă şi în alte părţi, cooperativele agricole nu fac corespunzător sortarea produselor şi lasă cartofii în grămezi mari, ceea ce este complet neindicat, căci în această situaţie se favorizează generalizarea bolilor. Stă în puterea fiecărei unităţi agricole să desfăşoare repede şi bine, în ciuda timpului încă nestatornic, întreaga activitate de la culesul pînă la depozitarea producţiei. Conducerile unităţilor cultivatoare, specialiştii, membrii cooperatori au datoria să depună toate eforturile pentru a pune la adăpost cit mai repede întreaga recoltă de cartofi. C. PAPAFIL 1 In pagina a 6-a ON-U- Dezbaterile din Adunarea Generală Adunarea festivă de la Berlin în întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a Republicii Mobilizare deplină în marea întrecere pentru realizarea cincinalului înainte de termen Mariana Gucu şi Elena Ursache sunt două tricotere fruntaşe de la Fabrica de tricotaje „Moldova“. In fiecare lună, fiecare din ele reuşeşte să dea peste sarcinile de plan, în medie, 100 kg de tricot de bună calitate. Direcţii multiple de acţiune pentru recuperarea restanţelor * Uzinade reparaţii auto neobişnuise anii trecuţi cu rezultate foarte bune în îndeplinirea sarcinilor de producţie. Iată, însă, că în acest an întîmpină importante dificultăţi. După trei trimestre, înregistrează o producţie globală suplimentară în valoare de 700.000 lei, o depăşire a productivităţii muncii de 1,4 la sută, sporuri mari de producţie la unele sortimente, dar, în acelaşi timp, nu realizează planul la alte sortimente şi nici indicatorul producţie marfă. Care sunt cauzele acestei situaţii ? — Ne zbatem mult, ne spunea ing. Corneliu Corbu, directorul unităţii, dar nu putem încă recupera, în totalitate, restanţele pe care le avem. Cauzele sunt multiple. Fluenţa autovehiculelor intrate în reparaţie nu este pe măsura capacităţii disponibile şi a planului şi, mai ales, nu este ritmică, ceea ce face ca golurile de producţie să alterneze cu perioade cînd sîntem intens solicitaţi. Ritmul activităţii de producţie este mult perturbat de instabilitatea planului, a schimbărilor dese în structura pe sortimente. Acţionînd şi pe fondul unei masive înnoiri a producţiei, aceşti factori au fost puternic acuzaţi de colectivul nostru. Intr-adevăr, în acest an s-au introdus în fabricaţie, printre altele, trei tipuri de transcontainere, iar o pondere mare a reparaţiilor o deţin cele ale autovehiculelor introduse în producţia uzinei la finele anului trecut. In privinţa stabilităţii planului la activitatea de construcţii industriale este semnificativ că, lună de lună, secţia din Păcurari a produs mereu altceva, onorînd comenzi, de regulă, neanunţate din vreme. E adevărat că, de cele mai multe ori, aceste comenzi au venit din parc în pagina a 2-a |i In sprijinul propagandei și al muncii politice de masă s s . La întrebările adresate jg redacţiei, astăzi despre: $ Ce înseamnă creşterea v cu 1 la sută a indicelui de utilizare a timpului de lucru ? •’fsffifffjjtrfifrffmiifrgrtirerrmiffffgiifffiiififjt tea unor beneficiari externi şi sunt lăudabile eforturile colectivului de a se onora în condiţii cit mai bune. Este, însă, de dorit ca Centrala industrială de reparaţii auto Bucureşti să aibă în vedere dificultăţile pe care Ie creează aceste modificări în structura de plan, de la o lună la alta şi să le limiteze pe cît posibil. Cum acţionează muncitorii şi cadrele tehnice din uzină pentru a-şi îndeplini obligaţiile, chiar în aceste condiţii mai puţin prielnice? Din discuţiile avute cu conducerea unităţii a rezultat că o preocupare sistematică este cea a încărcării capacităţii în sectoarele auto cu alte lucrări, astfel incit să fie îndeplinite sarcinile valorice de plan şi evitate golurile de fabricaţie. O direcţie în care s-a acţionat este cea a extinderii gamei şi volumului de piese de schimb auto. Pe lingă cele circa 30 piese prevăzute prin plan, au fost introduse în fabricaţie alte numeroase repere. Un exemplu recent îl constituie benele pentru autobasculantele S.R.-116. Ca urmare, planul de piese de schimb a fost depăşit cu 16 la sută. De asemenea, s-a pus un accent mai mare pe reparaţia de motoare, capitol la care se înregistrează un spor de producţie de 18 la sută. Aceasta s-a realizat şi printr-o creştere continuă a gradului de utilizare a maşinilor, indicele de folosire a acestora ajungînd la aproape 80 la sută, cu cîteva procente mai mare faţă de primele luni ale anului. In acelaşi timp, în conformitate cu graficul existent în uzină, creşte continuu coeficientul de schimb, acesta apropiindu-se de sarcina stabilită de Comitetul judeţean de partid. 2,7 în secţiile Gh. MIHALACHE (continuare în pag. a 5-a) Uzina de reparaţii auto 5. Filarmonica din Iaşi la „Săptămîna românească“ din oraşul Freiburg RONN. 6 — Trimisul special Agerpres, Vasile Crişu, transmite : In cadrul „Săptămînii româneşti“, organizate în oraşul vest-german Freiburg, la ,,Stadthalle“ a avut loc un concert susţinut de Filarmonica de stat din Iaşi. Sub bagheta dirijorului Ion Baciu, au fost interpretate Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră (solist Wolfhang Schneiderhan) şi Simfonia numărul 3 în Fa major de Johannes Brahms. Concertul s-a bucurat de succes. La cererea publicului, solii artei româneşti au interpretat, în afara programului, Prolog și Dans de George Enescu. Noi capacităţi de producţie Recent, la Uzina metalurgică din Iaşi a intrat în funcţiune o nouă linie de profile îndoite. Este vorba de linia a IV-a de 350 X 3 mm. Aceasta realizare s-a obţinut cu 20 zile înainte de termenul prevăzut în angajamentul ce şi-a luat acest harnic colectiv de muncă în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii şi cu circa 6 luni faţă de timpul de procurare a unor piese din import , un fierăstrău de debitare a profilelor. Practic, s-a renunţat la fierăstrăul din import, întrucît s-a realizat unul asemănător în cadrul acţiunii de autoutilare ce se desfăşoară în uzină. Prin punerea în funcţiune înainte de termen a noii linii de profile, s-a şi realizat pînă acum prima mie de tone de profile pe această linie, mărind astfel rezultatele peste plan obţinute de la începutul anului şi pînă acum la acest sortiment la 3.900 tone. Colectivul de muncă de la Uzina metalurgică ieşeană, îndeplinind planul de producţie pe 9 luni cu 11 zile mai devreme, a obţinut peste prevederi şi 2.000 tone de ţevi sudate. Ajută la extinderea fabricii Fabrica de mobilă din Iaşi îşi măreşte in prezent substanţial capacitatea de producţie prin extinderea unor hale pe aceeaşi suprafaţă de teren iniţial aferentă, reamenajarea şi supraetajarea construcţiilor existente, reamplasarea maşinilor în vederea folosirii lor mai depline etc. Pentru a grăbi aceste lucrări, comitetul de partid şi conducerea C.E.I.L. Iaşi au făcut apel la toţi lucrătorii fabricii să sprijine colectivul sectorului mecanic-şef care are în sarcină noile investiţii. Meseriaşii, în frunte cu comuniştii, au răspuns prompt acestei chemări, lucrînd după orele de producţie, şi, ca urmare, stadiul lucrărilor de extindere este în devans faţă de grafic. INTERMEDIARII Menirea intermediarilor — conformă sensului cuvîntului - este de a mijloci (uşura) rezolvarea unor probleme altfel mai dificil, se pare, de soluţionat. In cazul la care dorim să ne referim, rolul intermediarilor este de a uşura şi scurta (cel puţin în timp) drumul produselor agricole către piaţa de desfacere. Adică tu, producător, îţi vezi de meseria ta de agricultor, iar eu preiau produsele tale — legume, fructe, produse zootehnice ş.a. — şi te predau, conform legilor comerţului, cumpărătorului. Obligaţii: tu, producător, îmi dai marfă de calitate şi îndestulătoare; eu, intermediar, o duc pe piaţă în condiţii extra şi într-un timp . .. ultrascurt. Pînă aici totul e clar şi limpede. Adică în teorie. Că în practică nu-i chiar aşa. S-au semnalat — şi încă se mai semnalează — suficiente cazuri cînd intermediarii mai mult strică decît dreg. Nu, nu ne vom referi la situaţiile relatate de televiziune. Nu, pentru că avem şi noi în judeţ pe ale noastre. Unele mai proaspete chiar decît unele legume pe care intermediarul de resort le pune în vînzare. Şi nici chiar la acestea nu ne vom referi în amănunţime, fiindcă îs cam multişoare şi cam cotidiene. Suficient este, zicem, să arătăm că unităţile producătoare de legume (cooperativa agricolă din Bivolari şi membrii cooperatori de aici sunt numai un singur exemplu) ar renunţa cu mare bucurie la „serviciile" intermediarilor, care se lasă tare mult aşteptaţi să ridice munţii de produse pentru care s-au încheiat contracte, s-au stabilit clauze şi care şed şi se depreciază în joc să îndestuleze pieţele oraşelor. Un caz, nu de mult de la Belceşti se semnala că stăteau la discreţia intemperiilor 700 tone floarea-soarelui, in vreme ce cinci vagoane plecau goale din gară. Şi ar mai fi şi altele de spus. Ne mulţumim însă (dacă mulţumire se poate chema), să atragem atenţia intermediarilor că menirea lor este de a ajuta, nu de a încurca lucrurile. N. TAPORDEI VWVVVVVVVWWVWNAAA.