Flacăra Iaşului, noiembrie 1972 (Anul 28, nr. 8123-8148)
1972-11-08 / nr. 8129
4ML XXIX. Nr. 8129 M micim 8 noiembrii 1972 4 pagini 30 bani Proletari din toate turile, iniţi vul Incuno Insului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean t în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii *7-19*7^ In cinstea zilei de 30 Decembrie, pe lista fruntaşilor în muncă de la întreprinderea „Victoria“ din Iaşi este scris şi numele finisorului Constantin Popa, care se remarcă prin hărnicie şi bună pregătire. Foto : D. ROTARU — coresp. CERCETAREA IN SPRIJINUL AUTOUTILĂRII Pentru ca acţiunea de autoutilare să se desfăşoare in condiţii optime, unele întreprinderi industriale ieșene au cerut sprijinul catedrelor universitare şi cercetătorilor. De pildă, facultatea de mecanică din cadrul Institutului politehnic Iași împreună cu un colectiv de la Uzina metalurgică au elaborat un studiu pentru mărirea fiabilităţii liniei de sudură T.F.-76, care se va executa prin autoutilare în anii 1972—1973. De asemenea, Fabrica ele antibiotice a cooperat cu Institutul politehnic in gasirea soluției de reducere a zgomotului şi la studiul privind comportarea lagărelor avid de la compresorul abatel , în vederea proiectării şi executării acestor lucrări în cadrul unităţii. Intreprinderea ,,Ţesătură" colaborează cu catedra de tehnologia metalelor, pentru îmbunătăţirea pieselor turnate, iar Fabrica de ulei, cu Filiala Iaşi a Academiei R.S.R. , în domeniul autoutilării cu o serie de relee tranzistorizate la instalaţia de forţă şi de protecţie a motoarelor. După 10 luni de activitate în unităţile industriale ieşene 183 milioane lei - producţie marfă suplimentară Antrenate în întrecerea socialista, colectivele de muncă din unităţile industriale ale judeţului, nostru întimpiină ce-a de-a XXV-a aniversare a proclamării Republicii cu succese de prestigiu în activitatea ce o desfăşoară. Astfel, de la începutul anului şi pînă la sfîrşitul lunii octombrie, în unităţile industriale ieşene s-a obţinut o producţie marfă suplimentară de peste 183 milioane lei şi o producţie globală peste prevederi de 205 milioane lei, înregistrîndu-se un spor de 13 la sută faţă de realizările aceleiaşi perioade din anul trecut. Din acest spor, peste 64 la sută a fost obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. Depăşirea prevederilor planului pe această perioadă s-a materializat, în principal, în 6.672 tone de ţevi sudate din oţel şi profile îndoite, 636 tone fibre şi fire poliesterice, aproape 3.300 MUI penicilină şi derivaţi, 280 kg. streptomicina şi derivaţi, 60.000 m. p. ţesături, 95 tone fire din bumbac, peste 2.300 tone ulei comestibil, mobilă în valoare de aproape 6 milioane lei şi alte produse, împlinirile sus-amintite sînt urmarea firească a mai bunei folosiri a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru, organizării superioare a muncii în toate compartimentele. Este o dovadă grăitoare a înfăptuirii cu succes a programului stabilit de Conferinţa Naţională a partidului din iulie a.c. La Cozmeşti„că 4 să fi fie clasă în folosinţă ♦ După ce, anul trecut, au fost ridicate 4 săli de clasă, în acest an, la Cozmeşti, s-au mai construit incă 4 săli de clasă şi un laborator. . Construcţia anexă, realizată prin contribuţia bănească a cetăţenilor şi cu sprijin din partea statului, a fost dată în folosinţă zilele trecute. Elevii se mândresc cu noul spaţiu deşcolarizare, la care părinţii lor au adus o importantă contribuţie şi prin munca patriotică prestată. tZffZZnZZZZZfZZZZZzZZ//ZZZiZZZZZZZZZZ/ZZZZZZZ/ZZZZZh Fabrica de mobilă 700 metri cubi de cherestea economisiti suplimentar Utilizarea judicioasă a masaj lemnoase constituie o preocupare de prim ordin a colectivului Fabricii de mobilă Iași. In primele trei trimestre ale anului, aici a fost consemnată o economie suplimentară de circa 700 metri cubi de cherestea de fag şi răşinoase. Principalele direcţii in care s-a acţionat au fost diversificarea sortimentaţiei, reproiectarea unor produse, croirea judicioasă a materialului lemnos şi diminuarea rebuturilor, găsirea unor soluţii de ambalare a mobilei mai eficiente. Economisirea materiei prime a fost, de altfel, factorul principal care a permis reducerea cheltuielilor la 1.000 lei producţie cu circa 40 de lei faţă de perioada similară a anului trecut. . r.In pagina a 4-a R. D. Germană și R. F. js \ a Germaniei au aprobat \ \ textul tratatului cares \ urmează să regiemen \teze relațiile dintre ele s fiecare sector de activitate, ^■iTjjLLiTr.~jIlbblTL'^lTITJT'Llll'~T'iL~iirLj~ijI''~LTri iuiâ'wiii'iMj^DîiiMwTn'rÎMÎji■'Ti Miirij'iiiijfii'iiii.i. Ill■^lii'l '.■ Lii'i.'il'iÎBiriBiiiiinnw ■■ ■■ M ■■IIMIUH — fiecare cetățean andalat în ofensiva contra risipei! 'zz/zzzizzzzzzzzzzzzzzzzzzz/zzzzzzz/zzzzzzzzzzzzzzzzzz^, munca trebuie folosite cît mai rentabil în condiţiile actuale, cînd creşterea eficienţei economice reprezintă un obiectiv major, pus de conducerea partidului nostru în centrul preocupărilor întreprinderilor, tuturor oamenilor muncii. Se impune deci să evităm orice risipă de bani, trebuie extirpată mentalitatea de grandomanie, să punem capăt oricărei risipe de muncă. Orice risipă de resurse materiale, de mijloace tehnice să fie curmată! Chiar după cules, e pîndită de o „calamitate“: mina gospodar unele baze de Cînd în recepţie porumbul nimereşte... pe lîngă pătuie In perioada de faţă, cooperativele agricole sînt în plin procesde valorificare a producţiei disponibile de porumb. Acţiunea are loc însă intr-un cadru organizat, fiecare kilogram de produs trebuind să-şi aducă contribuţia în balanţa de venituri a cooperativei agricole respective, la asigurarea fondului centralizat de produse agricole al statului. De realizarea acestui obiectiv depinde indeea mai mare măsură şi eficienţa economiie a valorificării. Dar în această toamnă ploioasă, lipsa de operativitate în transportul producţiei de pe cimp, ca şi modul negospodăresc al livrărilor către beneficiari sunt echivalente cu mari pierderi materiale pentru producător cit şi pentru economia naţională. Pe ansamblu s-ar putea spune că la aceste capitole nu există fisuri, operaţiunile de livrare-preluare şi depozitare decurgînd în mod normal, în unele privinţe chiar mai bine ca in anii trecuţi. In dialogul avut cu tov. C. Sălceanu, director adjunct al întreprinderii judeţene pentru valorificarea cerealelor şi plantelor tehnice, am reţinut că toate bazele de recepţie au spaţiile asigurate pentru înmagazinarea cantităţilor preliminate a se recepţiona. Pentru prima dată anul acesta sunt folosite pentru depozitare, pe lingă păturile şi celelalte spaţii existente, panouri prefabricate din lemn, elemente cu care se pot amenaja pătuie mobile în cele mai bune condiţii. In altă ordine de idei, am mai fost informaţi şi despre stadiul operaţiunilor de preluare. Pînă in dimineaţa zilei de 5 noiembrie, cooperativele agricole din judeţul nostru îşi onoraseră in proporţie de peste 44 la sută obligaţiile de livrare la produsul porumb. Cooperativele agricole Cepleniţa, Tomeşti, Podu- Iloaiei, Totoeşti, Vînători,Popricani, Vatra şi altele şi-au achitat cu cinste sarcinile de contract, livrînd importante cantităţi chiar in depăşire. In afară de latura conştiinciozităţii pentru respectarea întocmai a stipulaţiilor contractuale, operativitatea în livrări denotă şi simţ de răspundere pentru buna gospodărire a producţiei destinată valorificării la fondul de stat. „Ne-am silit ca livrările să decurgă anul acesta şi mai operativ , ne-a declarat preşedintele C.A.P Podu Iloaiei, tov. C. Oniceanu. Aceasta pentru a evita risipa şi deprecierea recoltei, care pe timp ploios poate atinge procente însemnate la porumb". recolta nouă răului Fireşte, este o logică de bun gospodar dar, cu aşa ceva nu se pot lăuda din păcate conducerile cooperativelor Andrieşeni, Dobrovăţ, Româneşti, Ţibăneşti, Trifeşti, care au cele mai slabe realizări la livrări. Este neîngăduită optica acestor cooperative care consideră că chiar dacă mai e lăsat cîteva zile în grămezi de cimp, porumbul recoltat n-are de suferit, stînd la fel de bine ca în pătuie. Poirnind de la o asemenea părere fundamental greșită, zilele trecute C.A.P. Cor- C. PAPAFIT. (continuare în pag a 3-a) O crasă abatere de la deontologia medicală Nou - născutul viu a declarat mort fost . Am întrebat-o pe nevastă-mea dacă mai poate aştepta cîteva ceasuri, pînă s-o duc la casa de naştere, că aveam treabă la sectorul zootehnic. Mi-a spus că poate. După cîtva timp, a trimis vorbă că naşte şi să vin c-o căruţă ca s-o duc la dispensar. Pînă am ajuns eu acasă, nevastă-mea născuse. Le-am urcat în căruţă, pe ea şi pe fetiţă — i-am pus numele Maria — şi le-am dus la casa de naştere... ... Mihai A. Ursu este ţăran cooperator din Forăşti (comuna Gropniţa). Tată a patru copii pînă la 23 octombrie, a.c., ei ne relatează ce s-a întîmplat în acea zi cînd soţia lui, Lenţa, a născut pentru a cincea oară. O întîmplare zguduitoare, nu prin aspectul pur medical al cazului (căci nu e unicul), ci prin cel uman. — La dispensar, povesteşte Lenţa Ursu, domnişoara doctor m-a certat puţin că n-am venit la timp, să nasc acolo. — Avea dreptate. — Avea. Dar mă simţeam bine, munceam şi nu m-am grăbit să mă internez. Povesteşte Mihai Ursu . — Aşteptam la dispensar să văd ce au de gînd să facă cu Lenţa şi fetiţa, născută sub greutatea normală , rămîn acolo, le duc la Iaşi ... După un timp, mi s-a spus că nevastă-mea a mai născut un copil, dar un copil mort. Tot o fetiţă. Ei, ce să fac ? Am rugat-o pe doctoriţă să-mi dea copilul acasă, dacă-i mort, să-l pregătesc pentru înmormîntare. Mi l-a dat şi mi-a dat şi certificatul de constatare a decesului. Şi, în timp ce Lenţa Ursu rămăsese la casa de naştere cu fetiţa născută vie, Mihai a pornit spre casă, avînd în căruţă o mătuşă, Floarea Chelaru, şi corpul neînsufleţit al fetiţei. Şi-a chemat soacra, Safta Chirtea, să facă nişte rochiţe, s-oîmbăieze pe copilă. Povesteşte Floarea Chelaru : — Cînd veneam de la dispensar cu fetiţa, mi s-a părut că scoate aşa, nişte sunete. Dar după aceea m-am gindit c-o fi ştiind mai bine doctoriţa decit mine, şi-am pregătit fata de îngropăciune. Povesteşte Safta Chirtea : — Cum am văzut copilul, am spus : „Cumnată Floareo, copilul ăsta nu-i mort“. Nu arăta a copil mort. Am stat ce-am stat, şi a mişcat o mină, după aceea pe cealaltă. Mihai se pregătea să se ducă la o rudă să vorbească pentru un sicriu, i-am spus că nu-i nevoie, că fata trăieşte. Era necesară prezenţa de urgenţă a medicului. Mihai Ursu a dat o fugă la C.A.P. să telefoneze la dispensar. Medicul Maria Tufescu, cea care constatase că fetiţa e moartă, i-a spus omului că nu se poate deplasa, pentru că n-are mijloc de transport. (Distanţa de la dispensar pînă la domiciliul familiei Ursu este de circa 1001 de metri). E ceva de neconceput ! Nu ne îndoim că orice alt medic n-ar fi pregetat să alerge acolo unde se simţea nevoie de prezenţa sa. Cu atit mai mult trebuia să se simtă obligată Maria Tufescu să facă aceasta, cu cit greşise grav, considerînd iniţial fetiţa născută moartă. Putea să-şi repare intr-un fel greșeala. Putea da dovadă de umanism. N-a făcut-o. Acasă la familia Ursu s-a dus (cu șareta dispensarului, deci exista mijloc de transport !) medicul stomatolog Ana Duma. A luat măsuri de reanimare, apoi a transportat-o la dispensar. Povestește Mihai Ursu : — După ce-au plecat, am tras o fugă pină la consiliul popular să spun ce s-a întîmplat. Apoi, în drum spre dispensar, m-am întîlnit cu o maşină a Salvării. Bănuiam că venise să transporte la Iaşi mama şi gemenele, şi-am oprit salvarea. Cînd colo, în maşină nu erau decit soţia mea şi prima născută! O întreb unde-i cealaltă fată şi nevasta mă-ntreabă : „Cum unde-i ? N-ai luat-o acasă s-o îngropi ?" I-am spus că trăieşte. Şi l-am rugat pe şofer să-ntoarcă. Cealaltă fetiţă era in cabinetul doctoriţei. Mă întreb de ce nu i-a spus soţiei mele că fata trăieşte şi de ce n-a trimis-o o dată cu ea la Iaşi ? Doar ajunsese la dispensar înainte de a pleca maşina Salvării... Asta voiam să vă povestesc. Doctoriţa nu s-a purtat omeneşte. . . .Pe uşa dispensarului din Gropniţa, un afiş anunţă că nu se acordă consultaţii decât în cazurile de urgenţă. Localul este în reparaţii. Aveam să constatăm că se fac reparaţii, dar la etaj, nu în cabinetul de consultaţii. Maria Tufescu este un medic tînăr, absolvent de anul trecut al facultăţii. Gh. MATEI (continuare în pag. a 3-a) Vechilor construcţii din cadrul complexului studenţesc, „Tudor Vladirmirescu“ li s-au adăugat noi cămine. In pagina a 2-a : IASUL UNIVERSITAR yAVWAw.v.v.,.v.v.,.^^s,\v.v 1,.v.v.v.v.,.v.v.v..v*,.WA,.vwA,.v.,.v.. In pagina a 3-a Conferinţe pentru dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid Experienţa bună privind economiile materiale se cere extinsă ii . i De ce numai panoul cu imagini despre circulaţie? Cine are drum pe strada Cuza Vodă, în plin centru, zilnic, are prilejul să vadă cum oamenii ce trec pe lîngă Agenţia C.E.C., vizavi de magazinul „Modern“, se opresc pentru un moment. Acolo se află panoul ,,Gazeta circulaţiei", panou ce expune fotografii şi desene însoţite de explicaţii, privind încălcarea regulilor rutiere. Trecătorii de toate categoriile de vîrstă şi profesie privesc cu atenţie şi gravitate cîteva minute, apoi fiecare pleacă in direcţia propusă, nu insă înainte de a trage o concluzie sau de a-şi forma o atitudine ce converg cu scopul educativ meritoriu propus de Miliţia municipiului Iaşi. Nu ştiu de cînd datează, dar de cite ori trec, văd mereu alţi oameni adunaţi in jur. Intr-o zi, intr-un astfel de grup adhoc, un copil s-a adresat tatălui său: „Tată, uite-l pe nenea care a trecut pe stop!" La auzul acestor cuvinte, un om in toată firea s-a desprins dintre cei adunaţi şi, grăbit, a plecat sub privirile curioase ale celorlalţi. Atunci mi-ai venit ideea că, alături sau intr-un alt loc central, ar putea fi înfiinţată şi o vitrină cu imagini consacrate altui subiect , etico-moral. Pentru că, sînt sigur, vor fi mulţi ce vor înţelege că nu le va fi uşor să stea cîtva timp intr-o „vitrină“ cu privirile concetăţenilor aţintite asupra lor şi vor mai înţelege că orice nepotrivire cu comportamentul demn şi civilizat este o răspundere in faţa societăţii. Mai mult, cred că ar avea efect nu numai asupra celor certaţi cu normele de convieţuire socială, ci şi asupra noastră care luăm atitudine impotriva lor, formînd o opinie publică de intransigenţă faţă de cel care sfidează bunul mers al vieţii. Nu va însemna insă că o dată înfiinţată această gazetă, nu ar face Ioc şi popularizării exemplelor bune de urmat. Este chiar important, fiindcă s-a dovedit de nenumărate ori că valoarea exemplului pozi- tiv, bazat pe comportare morală, muncă eroică, principialitate, cin- iste, este un element la fel de că-utat şi de sensibilitatea celor mai turi. Exemplele pozitive vor de- veni astfel o modalitate practică , de educaţie morală in contrast cu cele negative, fiindcă vor fi un model viu, activ al convingerilor noastre teoretice, ne vor ţine vie- ' reu trează conştiinţa morală, comportarea şi caracterul moral al nostru, vor deveni unul din ele- mentele educative cu influenţă in mase. Lucian COCHINESCI !