Flacăra Iaşului, noiembrie 1972 (Anul 28, nr. 8123-8148)

1972-11-08 / nr. 8129

4ML XXIX. Nr. 8129 M micim 8 noiembrii 1972 4 pagini 30 bani Proletari din toate turile, iniţi vul Incuno Insului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean t în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii *7-19*7^ In cinstea zilei de 30 Decembrie, pe lista fruntaşilor în muncă de la întreprinderea „Victoria“ din Iaşi este scris şi numele finisorului Constantin Popa, care se remarcă prin hărnicie şi bună pregătire. Foto : D. ROTARU — coresp. CERCETAREA IN SPRIJINUL AUTOUTILĂRII Pentru ca acţi­unea de autouti­­lare să se desfă­şoare in condiţii optime, unele în­treprinderi indus­triale ieșene au cerut sprijinul ca­tedrelor universi­­tare şi cercetăto­rilor. De pildă, facultatea de me­canică din cadrul Institutului poli­tehnic Iași împre­ună cu un colec­tiv de la Uzina metalurgică au e­­laborat un studiu pentru mărirea fiabilităţii liniei de sudură T.F.-76, care se va execu­ta prin autoutilare în anii 1972—1973. De asemenea, Fa­brica ele antibio­tice a cooperat cu Institutul politeh­nic in gasirea so­luției de reduce­re a zgomotului şi la studiul privind comportarea la­gărelor avid­ de la compresorul ab­­atel , în vede­rea proiectării şi executării acestor lucrări în cadrul unităţii. Intreprin­­derea ,,Ţesătură" colaborează cu catedra de tehno­logia metalelor, pentru îmbunătă­ţirea­ pieselor tur­nate,­ iar Fabrica de ulei, cu Filiala Iaşi a Academiei R.S.R. , în do­meniul autoutilă­­rii cu o serie de relee tranzistori­zate la instalaţia de forţă şi de protecţie a mo­toarelor. După 10 luni de activitate în unităţile industriale ieşene 183 milioane lei - producţie marfă suplimentară Antrenate în întrecerea socialista, colectivele de muncă din unităţile indus­triale ale judeţului, nostru întimpiină ce-a de-a XXV-a aniversare a proclamării Re­publicii cu succese de pres­tigiu în activitatea ce o des­făşoară. Astfel, de la începu­tul anului şi pînă la sfîrşitul lunii octombrie, în unităţile industriale ieşene s-a obţi­nut o producţie marfă su­plimentară de peste 183 mi­lioane lei şi o producţie glo­bală peste prevederi de 205 milioane lei, înregistrîndu-se un spor de 13 la sută faţă de realizările aceleiaşi pe­rioade din anul trecut. Din acest spor, peste 64 la sută a fost obţinut pe seama creşterii productivităţii mun­cii. Depăşirea prevederilor pla­nului pe această perioadă s-a materializat, în princi­pal, în 6.672 tone de ţevi sudate din oţel şi profile îndoite, 636 tone fibre şi fire poliesterice, aproape 3.300 MUI penicilină şi de­rivaţi, 280 kg. streptomicina şi derivaţi, 60.000 m. p. ţe­sături, 95 tone fire din bum­bac, peste 2.300 tone ulei comestibil, mobilă în valoare de aproape 6 milioane lei şi alte produse, împlinirile sus-amintite sînt urmarea firească a mai bu­nei folosiri a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru, organizării superioare a muncii în toate comparti­mentele. Este o dovadă grăi­toare a înfăptuirii cu suc­ces a programului stabilit de Conferinţa Naţională a par­tidului din iulie a.c. La Cozmeşti­­„că 4 să fi fie clasă în folosinţă ♦ După ce, anul trecut, au fost ridicate 4 săli de clasă, în acest an, la Cozmeşti, s-au mai construit incă 4 săli de clasă şi un laborator. . Construcţia anexă, realizată prin contribuţia bă­nească a cetăţenilor şi cu sprijin din partea statului, a fost dată în folosinţă zilele trecute. Elevii se mândresc cu noul spaţiu de­­şcolarizare, la care părinţii lor au adus o importantă contribuţie şi prin munca patriotică prestată. ­t­ZffZZn­ZZZZZfZZZZZzZZ//ZZZiZZZZZZZZZZ/ZZZZZZZ/ZZZZZh Fabrica de mobilă 700 metri cubi de cherestea economisiti­­ suplimentar Utilizarea judicioasă a masaj lemnoa­se constituie o preocupare de prim or­din a colectivului Fabricii de mobilă Iași. In primele trei trimestre ale anului, aici a fost consemnată o economie suplimen­tară de circa 700 metri cubi de cherestea de fag şi răşinoase. Principalele direcţii in care s-a acţionat au fost diversifica­rea sortimentaţiei, reproiectarea unor pro­duse, croirea judicioasă a materialului lemnos şi diminuarea rebuturilor, găsi­rea unor soluţii de ambalare a mobilei mai eficiente. Economisirea materiei prime a fost, de altfel, factorul principal care a permis reducerea cheltuielilor la 1.000 lei pro­ducţie cu circa 40 de lei faţă de perioada similară a anului trecut. . r.­In pagina a 4-a­­ R. D. Germană și R. F. js \ a Germaniei au aprobat \ \ textul tratatului care­­s \ urmează să regiemen­­­ \­teze relațiile dintre ele s fiecare sector de activitate, ^■iTjjLLiTr.~jIlbblTL'^lTITJT'Llll'~­T'iL~iirLj~ijI''~LTri iuiâ'wiii'iMj^DîiiMwTn'rÎMÎji■'Ti Miirij'iiiijfii'iiii.i. Ill■^lii'l '.■ Lii'i.'il'iÎBiriBiiiiinnw ■■ ■■ M ■■IIMIUH — fiecare cetățean­ anda­lat în ofensiva contra risipei! 'zz/zzzizzzzzzzzzzzzzzzzzzz/zzzzzzz/zzzzzzzzzzzzzzzzzz^, munca trebuie folosite cît mai rentabil în con­diţiile actuale, cînd creş­terea eficienţei economice reprezintă un obiectiv major, pus de conducerea partidului nostru în cen­trul preocupărilor între­prinderilor, tuturor oa­menilor muncii. Se impune deci să e­­vităm orice risipă de bani, trebuie extirpată men­talitatea de grandomanie,­­ să punem capăt oricărei­­ risipe de muncă. Orice risipă de resurse materiale, de mijloace tehnice să fie curmată! Chiar după cules, e pîndită de o „calamitate“: mina gospodar unele baze de Cînd în recepţie porumbul nimereşte... pe lîngă pătuie In perioada de faţă, cooperativele a­­gricole sînt în plin proces­­de valorifi­care a producţiei disponibile de porumb. Acţiunea are loc însă intr-un cadru or­ganizat, fiecare kilogram de produs tre­buind să-şi aducă contribuţia în balanţa de venituri a cooperativei agricole res­pective, la asigurarea fondului centrali­zat de produse agricole al statului. De realizarea acestui obiectiv depinde indeea mai mare măsură şi eficienţa econom­iie a valorificării. Dar în această toamnă ploioasă, lipsa de operativitate în trans­portul producţiei de pe cimp, ca şi mo­­dul negospodăresc al livrărilor către be­neficiari sunt echivalente cu mari pier­deri materiale pentru producător cit şi pentru economia naţională. Pe ansamblu s-ar putea spune că la aceste capitole nu există fisuri, opera­ţiunile de livrare-preluare şi depozitare decurgînd în mod normal, în unele pri­vinţe chiar mai bine ca in anii trecuţi. In dialogul avut cu tov. C. Sălceanu, di­rector adjunct al întreprinderii judeţene pentru valorificarea cerealelor şi plan­telor tehnice, am reţinut că toate bazele de recepţie au spaţiile asigurate pentru înmagazinarea cantităţilor preliminate a se recepţiona. Pentru prima dată anul a­­cesta sunt folosite pentru depoz­itare, pe lingă păturile şi celelalte spaţii existen­­te, panouri prefabricate din lemn, ele­mente cu care se pot amenaja pătuie mo­bile în cele mai bune condiţii. In altă ordine de idei, am mai fost informaţi şi despre stadiul operaţiunilor de preluare. Pînă in dimineaţa zilei de 5 noiembrie, cooperativele agricole din judeţul nostru îşi onoraseră in propor­ţie de peste 44 la sută obligaţiile de livrare la produsul porumb. Cooperati­vele agricole Cepleniţa, Tom­eşti, Podu- Iloaiei, Totoeşti, Vînători,Popricani, Va­tra şi altele şi-au achitat cu cinste sar­cinile de contract, livrînd importante cantităţi chiar in depăşire. In afară de latura conştiinciozităţii pen­tru respectarea întocmai a stipulaţiilor contractuale, operativitatea în livrări de­notă şi simţ de răspundere pentru buna gospodărire a producţiei destinată valori­ficării la fondul de stat. „Ne-am silit ca livrările să decurgă anul acesta şi mai operativ , ne-a declarat preşedintele C.A.P Podu­ Iloaiei, tov. C. Oniceanu. A­­ceasta pentru a evita risipa şi deprecie­rea recoltei, care pe timp ploios poate atinge procente însemnate la porumb". recolta nouă răului Fireşte, este o logică de bun gospodar dar, cu aşa ceva nu se pot lăuda din păcate conducerile cooperativelor Andrie­­şeni, Dobrovăţ, Româneşti, Ţibăneşti, Tri­­feşti, care au cele mai slabe realizări la livrări. Este neîngăduită optica acestor cooperative care consideră că chiar dacă mai e lăsat cîteva zile în grămezi de cimp, porumbul recoltat n-are de sufe­rit, stînd la fel de bine ca în pătuie. Poirnind de la o asemenea părere funda­mental greșită, zilele trecute C.A.P. Cor- C. PAPAFIT. (continuare în pag a 3-a) O crasă abatere de la deontologia medicală Nou - născutul viu a declarat mort fost . Am întrebat-o pe nevastă-mea dacă mai poate aştepta cîteva ceasuri, pînă s-o duc la casa de naştere, că aveam treabă la sectorul zootehnic. Mi-a spus că poate. După cîtva timp, a trimis vor­bă că naşte şi să vin c-o căruţă ca s-o duc la dispensar. Pînă am ajuns eu a­­casă, nevastă-mea născuse. Le-am urcat în căruţă, pe ea şi pe fetiţă —­ i-am pus numele Maria — şi le-am dus la casa de naştere... ... Mihai A. Ursu este ţăran cooperator din Forăşti (comuna Gropniţa). Tată a patru copii pînă la 23 octombrie, a.c., ei ne relatează ce s-a întîmplat în acea zi cînd soţia lui, Lenţa, a născut pentru a cincea oară. O întîmplare zguduitoare, nu prin as­pectul pur medical al cazului (căci nu e unicul), ci prin cel uman. — La dispensar, povesteşte Lenţa Ursu, domnişoara doctor m-a certat puţin că n-am venit la timp, să nasc acolo. — Avea dreptate. — Avea. Dar mă simţeam bine, mun­ceam şi nu m-am grăbit să mă internez. Povesteşte Mihai Ursu . — Aşteptam la dispensar să văd ce au de gînd să facă cu Lenţa şi fetiţa, născu­tă sub greutatea normală , rămîn acolo, le duc la Iaşi ... După un timp, mi s-a spus că nevastă-mea a mai născut un copil, dar un copil mort. Tot o fetiţă. Ei, ce să fac ? Am rugat-o pe doctoriţă să-mi dea copilul acasă, dacă-i mort, să-l pre­gătesc pentru înmormîntare. Mi l-a dat şi mi-a dat şi certificatul de constatare a decesului. Şi, în timp ce Lenţa Ursu rămăsese la casa de naştere cu fetiţa născută vie, Mi­hai a pornit spre casă, avînd în căruţă o mătuşă, Floarea Chelaru, şi corpul ne­însufleţit al fetiţei. Şi-a chemat soacra, Safta Chirtea, să facă nişte rochiţe, s-o­­îmbăieze pe copilă. Povesteşte Floarea Chelaru : — Cînd veneam de la dispensar cu fetiţa, mi s-a părut că scoate aşa, nişte sunete. Dar după aceea m-am gindit c-o fi ştiind mai bine doctoriţa decit mine, şi-am pregătit fata de îngropăciune. Povesteşte Safta Chirtea : — Cum am văzut copilul, am spus : „Cumnată Floareo,­ copilul ăsta nu-i mort“. Nu arăta a copil mort. Am stat ce-am stat, şi a mişcat o mină, după aceea pe cealaltă. Mihai se pregătea să se ducă la o rudă să vorbească pentru un sicriu, i-am spus că nu-i nevoie, că fata trăieşte. Era necesară prezenţa de urgenţă a medicului. Mihai Ursu a dat o fugă la C.A.P. să telefoneze la dispensar. Medi­cul Maria Tufescu, cea care constatase că fetiţa e moartă, i-a spus omului că nu se poate deplasa, pentru că n-are mijloc de transport. (Distanţa de la dis­pensar pînă la domiciliul familiei Ursu este de circa 1001­ de metri). E ceva de neconceput ! Nu ne îndoim că orice alt­ medic n-ar fi pregetat să alerge acolo unde se simţea nevoie de prezenţa sa. Cu atit mai mult trebuia să se simtă obli­gată Maria Tufescu să facă aceasta, cu cit greşise grav, considerînd iniţial fe­tiţa născută moartă. Putea să-şi repare intr-un fel greșeala. Putea da dovadă de umanism. N-a făcut-o. Acasă la fa­milia Ursu s-a dus (cu șareta dispensa­rului, deci exista mijloc de transport !) medicul stomatolog Ana Duma. A luat măsuri de reanimare, apoi a transpor­tat-o la dispensar. Povestește Mihai Ursu : — După ce-au plecat, am tras o fugă pină la consiliul popular să spun ce s-a în­tîmplat. Apoi, în drum spre dispensar, m-am întîlnit cu o maşină a Salvării. Bănuiam că venise să transporte la Iaşi mama şi gemenele, şi-am oprit salvarea. Cînd colo, în maşină nu erau decit soţia mea şi prima născută! O întreb unde-i cealaltă fată şi nevasta mă-ntreabă : „Cum unde-i ? N-ai luat-o acasă s-o în­gropi ?" I-am spus că trăieşte. Şi l-am rugat pe şofer să-ntoarcă. Cealaltă fetiţă era in cabinetul doctoriţei. Mă întreb de ce nu i-a spus soţiei mele că fata tră­ieşte şi de ce n-a trimis-o o dată cu ea la Iaşi ? Doar ajunsese la dispensar înain­te de a pleca maşina Salvării... Asta voiam să vă povestesc. Doctoriţa nu s-a purtat omeneşte. . . .Pe uşa dispensarului din Gropniţa, un afiş anunţă că nu se acordă consul­taţii decât în cazurile de urgenţă. Localul este în reparaţii. Aveam să constatăm că se fac reparaţii, dar la etaj, nu în cabinetul de consultaţii. Maria Tufescu este un medic tînăr, ab­solvent de anul trecut al facultăţii. Gh. MATEI (continuare în pag. a 3-a) Vechilor construcţii din cadrul complexului studenţesc, „Tudor­ Vladirm­irescu“ li s-au adăugat noi cămine. In pagina a 2-a : IASUL UNIVERSITAR yAVWAw.v.v.,.v.v.,.^^s,\v.v 1,.v.v.v.v.,.v.v.v.­.v*,.WA,.vwA,.v.,.v.. In pagina a 3-a Conferinţe pentru dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid Experienţa bună privind economiile materiale se cere extinsă ii . i De ce numai panoul cu imagini despre circulaţie? Cine are drum pe strada Cuza Vodă, în plin centru, zilnic, are prilejul să vadă cum oamenii ce trec pe lîngă Agenţia C.E.C., vi­zavi de magazinul „Modern“, se opresc pentru un moment. Acolo se află panoul ,,Gazeta circulaţiei", panou ce expune fotografii şi de­sene însoţite de explicaţii, privind încălcarea regulilor rutiere. Trecă­torii de toate categoriile de vîrstă şi profesie privesc cu atenţie şi gravitate cîteva minute, apoi fie­care pleacă in direcţia propusă, nu insă înainte de a trage o conclu­zie sau de a-şi forma o atitudine ce converg cu scopul educativ meritoriu propus de Miliţia muni­cipiului Iaşi. Nu ştiu de cînd da­tează, dar de cite ori trec, văd me­reu alţi oameni adunaţi in jur. In­tr-o zi, intr-un astfel de grup ad­­hoc, un copil s-a adresat tatălui­­ său: „Tată, uite-l pe nenea care a trecut pe stop!" La auzul acestor cuvinte, un om in toată firea s-a desprins dintre cei adunaţi şi, gră­bit, a plecat sub privirile curioase ale celorlalţi. Atunci mi-ai venit ideea că, alături sau intr-un alt loc central, ar putea fi înfiinţată şi o vitrină cu imagini consacrate altui subiect , etico-moral. Pentru că, sînt sigur, vor fi mulţi ce vor înţelege că nu le va fi uşor să stea cîtva timp intr-o „vitrină“ cu privirile concetăţenilor aţintite a­­supra lor şi vor mai înţelege că orice nepotrivire cu comportamen­tul demn şi civilizat este o răspun­dere in faţa societăţii. Mai mult, cred că ar avea efect nu numai asupra celor certaţi cu normele de convieţuire socială, ci şi asupra noastră care luăm atitudine im­potriva lor, formînd o opinie pu­blică de intransigenţă faţă de cel care sfidează bunul mers al vieţii. Nu va însemna insă că o dată în­fiinţată această gazetă, nu ar face Ioc şi popularizării exemplelor bu­ne de urmat. Este chiar important, fiindcă s-a dovedit de nenumărate­­ ori că valoarea exemplului pozi-­­ tiv, bazat pe comportare morală,­­ muncă eroică, principialitate, cin- i­ste, este un element la fel de că-­­­utat şi de sensibilitatea celor mai­­ turi. Exemplele pozitive vor de-­­ veni astfel o modalitate practică , de educaţie morală in contrast cu­­ cele negative, fiindcă vor fi un­­ model viu, activ al­ convingerilor­­ noastre teoretice, ne vor ţine vie- ' reu trează conştiinţa morală, com­­­­portarea şi caracterul moral al­­ nostru, vor deveni unul din ele-­­ mentele educative cu influenţă in­­ mase.­­ Lucian COCHINESCI ! ­

Next