Flacăra Iaşului, martie 1973 (Anul 29, nr. 8224-8250)
1973-03-24 / nr. 8244
. év ANUL XXIX Nr. 8244 SIMBATA 6 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uniti-vul Incomnensului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean DESCHIDEREA LUCRĂRILOR CHEI DE-A IX-A CONFERINŢE A UNIUNII ASOCIAŢIILOR STUDENŢILOR COMUNIŞTI DIN ROMANIA | | * Cuviinţarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi şi prieteni, Doresc să încep prin a vă adresa vouă, participanţilor la cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, tuturor studenţilor din patria noastră, un călduros salut, din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a guvernului şi a mea personal. (Aplauze puternice, prelungite). Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România — forul democratic al studenţimii — are menirea să facă bilanţul activităţii desfăşurate în perioada care a trecut de la conferinţa precedentă, să analizeze în spirit critic şi autocritic activitatea desfăşurată în vederea înfăptuirii sarcinilor puse de partid privind ridicarea nivelului de pregătire de specialitate şi politică a tinerei generaţii studenţeşti, şi, totodată, să stabilească măsurile necesare în vederea îmbunătăţirii în continuare a activităţii asociaţiilor, a creşterii rolului lor în formarea profesională şi politică a întregii studenţimi, în activitatea generală a tinerei generaţii din România. După cum se ştie, în ultimii ani, în institutele de învăţămînt din ţara noastră s-a desfăşurat o intensă activitate de perfecţionare a organizării şi de ridicare a conţinutului învăţămîntului, de legare mai strînsă a acestuia cu cercetarea şi producţia. Se poate afirma că, pe acest drum, s-au obţinut deja o seria de rezultate pozitive — deşi trebuie spus că sîntem de-abia la primii paşi. Trebuie să acţionăm în continuare cu toată fermitatea şi energia pentru a obţine o legare organică a întregului proces de învăţămînt cu cercetarea şi producţia, aceasta constituind una din condiţiile esenţiale pentru progresul învăţămîntului românesc, pentru dezvoltarea generală a ţării noastre pe calea socialismului şi comunismului. Se poate aprecia că, în această perioadă, asociaţiile studenţeşti au desfăşurat o activitate intensă, au adus o contribuţie activă la realizarea sarcinilor privind perfecţionarea procesului de învăţămînt. Rezultatele obţinute de absolvenţii institutelor noastre de învăţămînt demonstrează cu prisosinţă aceasta. De asemenea, asociaţiilor studenţilor comunişti le-a revenit sarcina de a desfăşura o largă activitate educativă. Sub conducerea organizaţiilor de partid, ele au adus o însemnată contribuţie la formarea conştiinţei socialiste, la ridicarea nivelului de cunoştinţe generale al tuturor studenţilor. In toţi aceşti ani, studenţii au fost prezenţi la toate marile acţiuni întreprinse de partid, au participat la lucrările de pe marile şantiere industriale şi agricole, aducînd o contribuţie tot mai însemnată la dezvoltarea generală a ţării noastre. Studenţimea poate, deci, spune că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuieşte în patria noastră şi că, prin contribuţia ei activă, alături de clasa muncitoare, sub conducerea partidului, punerite ceva din entuziasmul şi elanul tineretului la temelia făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. (Aplauze puternice, prelungite). Aş dori, la această conferinţă, să menţionez activitatea intensă, multilaterală, desfăşurată de cadrele didactice din institutele de învăţămînt superior, care acţionează activ atît în direcţia bunei pregătiri profesionale a studenţilor cit şi pentru integrarea învăţămîntului cu cercetarea şi producţia, contribuind astfel la înfăptuirea politicii partidului nostru în acest important sector de activitate. Doresc, de aceea, ca, de la această tribună, să adresez calde felicitări și cele mai bune urări de noi succese tuturor cadrelor didactice din învățămîntul superior din patria noastră. (Aplauze puternice, prelungite). De asemenea, adresez cele mai călduroase felicitări tuturor studenţilor din România, organizaţiilor lor comuniste — şi le doresc succese tot mai mari în întreaga lor activitate. (Aplauze puternice, îndelung repetate). Dragi tovarăşi, Apreciind rezultatele bune obţinute pînâ acum, nu pot să nu menţionez că în organizarea şi desfăşurarea activităţii din institute şi universităţi, a însăşi procesului de învăţămînt, mai sînt o serie de lipsuri şi neajunsuri. De aceea, pornind de la marile sarcini puse de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională a partidului cu privire la dezvoltarea învăţămintului, ştiinţei şi culturii in patria noastră, este necesar să se acţioneze cu hotărîre pentru lichidarea acestor lipsuri, pentru îmbunătăţirea întregii activităţi de perfecţionare a învăţămintului românesc. In centrul acestor preocupări trebuie să stea în continuare integrarea organică a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. Pornind de la rolul tot mai important pe care il are ştiinţa ca factor al dezvoltării producţiei materiale şi a întregii societăţi, este necesar să ne preocupăm permanent ca formarea noilor generaţii de intelectuali ai patriei noastre să ţină seama de cerinţele pe care Ie pune dezvoltarea societăţii socialiste româneşti, revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană. Tineretul, studenţii trebuie să-şi sporească exigenţa faţă de ei înşişi muncind cu sîrguinţă pentru însuşirea a tot ce este mai valoros, mai înaintat în tehnica şi ştiinţa contemporană, pentru a se pregăti temeinic şi a putea astfel aduce mîine o contribuţie tot mai activă, în toate domeniile de activitate, la progresul României socialiste, la ridicarea nivelului de civilizaţie şi bunăstare a întregului nostru popor. Este necesar ca la baza întregii activităţi a învăţămîntului nostru, a asociaţiilor studenţilor comunişti, să stea materialismul dialectic şi istoric, concepţia cea mai înaintată despre lume şi viaţă, care dă perspectivă, orizont şi asigură progresul general al omenirii. (Aplauze puternice, prelungite). Dispunem de o puternică forţă, atît umană, cit şi materială în acest domeniu — şi ne putem exprima convingerea că în următorii ani învăţămîntul superior din patria noastră va parcurge o etapă importantă pe calea perfecţionării sale, că la viitoarea Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti vom putea constata că s-au obţinut succese remarcabile în înfăptuirea sarcinilor puse de partid în faţa învăţământului în România. Cu această convingere, sper că conferinţa voastră, la care participă şi cadrele didactice, va elabora şi măsurile în această direcţie. (Aplauze puternice). E necesar să înţelegeţi, tovarăşi — şi mă adresez atît cadrelor didactice, cit şi studenţilor şi organizaţiilor lor — că înfăptuirea dezideratului pus de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională, de integrare a învăţămîntului cu producţia şi ştiinţa, presupune nu o acţiune formală, nu de a lua măsuri sporadice, de a iniţia la zile mari unele acţiuni de participare la activitatea de producţie, ci de a face în aşa fel încît întregul proces de învăţămînt să fie axat pe cercetare şi producţie, pentru ca, realmente, tînărul de astăzi, viitorul intelectual de mîine, să poată căpăta atît cunoştinţele teoretice, cit şi cele practice care să-i permită, după terminarea anilor de studii, la intrarea sa în producţie, să se încadreze imediat şi nemijlocit în acţiunea generală a întregului popor de dezvoltare multilaterală a ţării. Numai aşa se va putea spune că acest deziderat, acest obiectiv esenţial pentru dezvoltarea învăţămîntului, va fi realizat. Am convingerea că voi veţi acţiona cu toată fermitatea, veţi face totul pentru a realiza în acest fel integrarea învăţămîntului cu producţia şi ştiinţa. (Aplauze puternice; se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R.“). Nu doresc ca la această conferinţă să adresez critici — dar nu pot să nu menţionez că în această direcţie ne mişcăm foarte încet. De aceea mă adresez studenţimii, vouă, reprezentanţilor studenţilor adunaţi aici, de a lua voi înşivă in mîini realizarea acestei sarcini puse de partid şi guvern. Aşa a acţionat întotdeauna tineretul — a fost în primele rînduri ! Eu am o mare încredere că tineretul român, studenţimea noastră va acţiona ca un sprijin de nădejde al partidului în toate domeniile, inclusiv în perfecţionarea învăţămîntului. (Aplauze puternice, prelungite. Se scandează: „Ceauşescu şi studenţii“), îmi amintesc de studenţimea de acum 40 de ani cînd eu am intrat în rîndul U.T.C.-ului şi în partid, de spiritul revoluţionar al studenţilor comunişti de atunci. Unii sînt prezenţi aici , alţii, din păcate, ca Grigore Preoteasa, nu se mai află printre noi. Dar aş dori ca această coincidenţă să însemne un îndemn de a imprima un spirit mai revoluţionar în întreaga voastră activitate. Să înţelegeţi că a fi comunist, a fi student comunist, înseamnă a fi revoluţionar, a fi întotdeauna pentru tot ceea ce este nou, a fi permanent pentru înlocuirea vecinului care nu mai corespunde necesităţilor, pentru reînnoirea, pe baza materialismului dialectic şi istoric, deci pe cale revoluţionară, a societăţii. Noi construim socialismul, sîntem revoluţionari şi permanent trebuie să rămînem revoluţionari, dacă dorim victoria comunismului în România ! Aceasta cerem noi studenţimii, intelectualităţii de mîine a patriei noastre ! Sîntem convinşi că veţi face aceasta, tovarăşi! (Aplauze puternice. Se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“). Dragi tovarăşi şi prieteni, Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti are loc la începutul celui de-al treilea an al planului cincinal — 1971 — 1975 — în condiţiile în care întregul popor desfăşoară o activitate intensă pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor celui de-al X-lea Congres şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. Vă sunt cunoscute realizările din primii doi ani ai cincinalului, de aceea nu mă voi referi la ele. Pe primele 3 luni ale acestui an, se poate spune că sarcinile planului sunt realizate în bune condiţiuni. De asemenea, avem succese în toate domeniile de activitate, ceea ce dă garanţia că prevederile de plan pe 1973 — an hotărîtor pentru realizarea întregului cincinal — vor fi îndeplinite cu succes. După cum se ştie, oamenii muncii şi-au luat angajamentul de a realiza cincinalul într-un termen mai scurt. De pe acum, un mare număr de întreprinderi, de judeţe, de organizaţii de partid, au obţinut rezultate remarcabile în această direcţie. Avem toate condiţiile ca aceste angajamente să fie înfăptuite cu deplin succes. Avem, de asemenea, rezultate bune şi în domeniul agriculturii. Ţăranii cooperatori, toţi oamenii muncii din agricultură depun eforturi pentru a recupera rămînerea în urmă datorită condiţiilor climatice din această primăvară, în vederea realizării la timp şi în bune condiţiuni a însămînţărilor, a îngrijirii culturilor, pentru a putea obţine şi în acest an recolte sporite. Putem, deci, spune că muncitorimea, ţărănimea, inginerii şi tehnicienii, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, înfăptuiesc în mod minunat programul elaborat de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului. De aceea, doresc să folosesc şi acest prilej, pentru a adresa cele mai calde felicitări şi urări de noi succese clasei noastre muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii din patria noastră care, în strînsă unitate, dau viaţă cu cinste politicii partidului nostru comunist. (Aplauze puternice, prelungite). O dată , cu dezvoltarea generală a societăţii, partidul şi guvernul acordă o atenţie deosebită realizării prevederilor legate de ridicarea în continuare a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. Există toate premisele ca, pe baza dezvoltării producţiei materiale, să înfăptuim întregul program de creştere a veniturilor oamenilor muncii, de construcţii sociale, de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale întregului nostru popor — şi vom face totul ca aceste obiective fundamentale, care constituie însuşi scopul întregii activităţi a partidului nostru comunist, să poată fi înfăptuite cu succes. Conferinţa Naţională a partidului şi plenarele Comitetului Central au acordat o atenţie deosebită problemelor perfecţionării continue a conducerii întregii activităţi economice şi sociale. Sunt cunoscute măsurile luate în această direcţie. S-au creat premisele necesare ca pînă la sfîrşitul acestui an să poată fi înfăptuite prevederile principale pe care le-am stabilit în acest domeniu. Actualmente se desfăşoară o intensă acţiune în vederea îmbunătăţirii activităţii organelor centrale ale administraţiei de stat şi ale tuturor centralelor şi unităţilor economice şi sociale. Scopul acestor măsuri este de a apropia conducerea de unităţile de bază, de a suprima unele verigi intermediare, de a deplasa în mai mare măsură forţele de specialişti spre producţie, acolo unde se hotărăşte pînă la urmă soarta dezvoltării generale a economiei ţării. Totodată se are în vedere de a reduce pe ansamblu aparatul funcţionăresc, de a elimina o serie de activităţi birocratice, care devin o frînă în calea progresului general al societăţii. Noi ne-am propus să făurim o societate avansată — şi este limpede că avem nevoie de un aparat de stat bine organizat, suplu, în care birocratismul să fie redus şi, dacă se poate, eliminat. Or, este de înţeles că fenomenele care au foc, de accentuare a unor forme birocratice, devin pînă la urmă o piedică foarte serioasă în calea înfăptuirii politicii noastre generale şi o transformă într-o forţă care se ocupă de hîrtii, uită de oameni, de problemele esenţiale ale dezvoltării societăţii. De aceea, reducerea aparatului birocratic, simplificarea lui, apropierea de masele populare constituie o condiţie ca acest aparat de stat necesar să nu se poată rupe de mase, să nu uite de misiunea sa de a servi poporul, de a fi întotdeauna in serviciul poporului. Acesta este pînă la urmă scopul esenţial al măsurilor pe care le înfăptuim în momentul actual. Toate aceste măsuri au o însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în ritm mai intens a industriei şi agriculturii, a ştiinţei, culturii, pentru ridicarea bunăstării întregului popor, pentru întreaga activitate de construcţie a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră, care este şi trebuie să fie opera poporului însuşi, stăpîn deplin pe destinele sale. (Aplauze puternice, prelungite). înfăptuirea tuturor hotărîrilor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale impune îmbunătăţirea permanentă a activităţii organelor de partid şi de stat, creşterea continuă a rolului partidului în organizarea şi conducerea întregii vieţi sociale, întărirea continuă a unităţii sale şi a unităţii întregului popor în jurul (continuare în pag. a ?,a) In prezenţa tovarăşului Nicolae ■ Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, vineri dimineaţa, la Palatul Marii Adunări Naţionale, cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, eveniment cu profunde şi multiple semnificaţii în viaţa studenţimii, a întregului tineret din patria noastră. Lucrările conferinţei au loc în atmosfera de muncă însufleţită a poporului nostru pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, sub semnul angajării depline a studenţilor ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — în înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere socială şi politică ce le revin pentru a deveni cadre de nădejde ale construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului în România. Timp de două zile, forumul organizaţiei tineretului studios va dezbate o sferă largă de probleme care privesc imprimarea unui profund conţinut revoluţionar întregii activităţi a Uniunii, corespunzător exigenţelor zilelor noastre, în spiritul indicaţiilor secretarului general al partidului privind creşterea rolului ei în viaţa universitară a ţării şi a contribuţiei la perfecţionarea învăţămîntului superior, mai strînsa sa legare cu cercetarea şi producţia, la pregătirea profesională şi educaţia comunistă a studenţilor. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat — Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Ştefan Andrei — este salutată cu entuziaste aplauze. Sute de studente şi studenţi, aflaţi în faţa Palatului Marii Adunări Naţionale, ovaţionează îndelung, intonează imnul ..Partid, ne eşti slăvit conducător“, dau glas profundelor lor sentimente de recunoştinţă pentru grija pe care partidul o acordă tineretului studios, dezvoltării şi perfecţionării învăţămîntului universitar, pentru preţuirea şi încrederea de care se bucură tînăra generaţie. In aceeaşi atmosferă însufleţită, conducătorii partidului şi statului sunt întîmpinaţi la intrarea în sală. Minute în şir se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“, „Ceauşescu şi studenţii“. In sală se află delegaţi ai studenţilor din întreaga ţară şi un mare număr de invitaţi — reprezentanţi ai conducerilor unor ministere, instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, secretari ai unor comitete de partid, rectori ai instituţiilor de învăţămînt superior, academicieni, activişti de partid şi de stat, cadre didactice, studenţi fruntaşi la învăţătură şi în activitatea obştească, tineri muncitori şi elevi. Cuvintul de deschidere a conferinţei a fost rostit de Ion Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, preşedintele Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti. Exprimînd, în numele delegaţilor şi invitaţilor, al întregii studenţimi din patria noastră, cele mai vii mulţumiri, adînca recunoştinţă şi bucuria de a inaugura lucrările conferinţei în pre- zenţa conducerii partidului şi statului nostru, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vorbitorul a spus : „No vedem în prezenţa dumneavoastră la cel mai înalt forum al studenţimii, prezenţă devenită tradiţională, o expresie grăitoare a grijii părinteşti cu care partidul, clasa muncitoare, întregul popor,dumneavoastră personal, înconjuraţi tineretul universitar, tînăra generaţie a ţării, o nouă dimensiune a răspunderilor sociale şi politice care ne revin, un îndemn de a conferi dezbaterilor şi hotărîrilor conferinţei noastre un profund spirit revoluţionar, comunist, de a acţiona cu şi mai multă fermitate, pe măsura entuziasmului şi forţelor noastre, pentru înfăptuirea neabătută a programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Studenţimea patriei vă mulţumeşte din toată inima pentru orientările de excepţională însemnătate date învăţămîntului superior, pentru condiţiile minunate de studiu şi de viaţă de care dispune, ca rezultat al atenţiei şi e (continuare în pag. a 2-a) în pagina a 6-a ■ Consultările multilaterale de la Helsinki ■ Conferința pentru dezarmare Cooperaţia de consum îşi aduce o contribuţie tot mai mare la aprovizionarea populaţiei săteşti din judeţ Pe fundalul dez-voltării impetuoase a industriei socialiste, al succeselor înregistrate în agricultură, al creşterii nivelului de trai al populaţiei, s-au creat condiţii ca organizaţiile cooperaţiei de consum din judeţul Iaşi să-şi dezvolte şi să-şi îmbunătăţească continuu activitatea. Manifestînd o preocupare mai mare pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce ne-au revenit, am reuşit ca in primii doi ani ai actualului cincinal şi în perioada care s-a scurs din acest an să obţinem rezultate bune. Depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă au condus la situarea Uniunii noastre judeţene pe locuri fruntaşe pe ţară — locul III în anul 1971 şi locul II în 1972. Prin unităţile din judeţ, în anul care a trecut, s-a desfăcut un volum de mărfuri cu aproape 95 milioane lei mai mult faţă de anul 1970, creşteri însemnate înregistrîndu-se la desfacerea mărfurilor nealimentare şi, îndeosebi, la cele de folosinţă îndelungată. In perioada 1970— 1972 s-au desfăcut la sate 9.915 aparate de radio, 5.687 televizoare, 3.700 maşini de cusut, 19.000 ceasuri, peste 4.000 biciclete, mobilă în valoare de 36 milioane lei, confecţii în valoare de aproape 136 milioane lei şi alte produse, care marchează creşteri însemnate faţă de perioadele anterioare. Valoarea materialelor de construcţii vîndute populaţiei săteşti prin ■■ unităţile noastre in ultimii trei ani depăşeşte 40 milioane lei. Sectorul de alimentaţie publică a înregistrat rezultate superioare cu ritmuri însemnate la desfacerea, produselor din producţia proprie (în anul 1972, valoarea acestora a fost cu aproape 70 la sută mai mare decit în anul 1970).. Baza tehnico-materială a unităţilor noastre s-a dezvoltat şi îmbunătăţit continuu, volumul investiţiilor realizat în 1972 fiind de aproape 2 ori mai mare decit cel realizat în anul1970. Reţeaua s-a extins prin darea în folosinţă a noi magazine universale şi specializate, complexe comerciale şi de prestări de servicii,, unităţi turistice şi de alimentaţie publică, brutării şi alte unităţi. Dezvoltarea şi modernizarea agriculturii şi creşterea pe această cale a producţiei agricole au permis valorificarea prin organizaţiile noastre a unor însemnate cantităţi de produse agro-alimentare necesare aprovizionării populaţiei, a industriei cu materii prime şi creării de disponibilităţi pentru export. Sarcinile de plan valorice au fost realizate şi depăşite an de an, procentul cel mai mare înregistrîndu-se în anul 1972, respectiv 107 la sută. Sporirea cantităţilor de produse achiziţionate şi îmbunătăţirea continuă a calităţii acestora au permis ca Valoarea produselor livrate la export să o continuare în pag. a 2-a) Savin NICULESCU preşedintele U.J.C.C. Iaşi întreprinderea „Victoria“ ft QQQ m peSătUM tip mătase realizate peste prevederile planului maximal In întrecerea socialîstă pe acest an şi colectivul de muncă de la întreprinderea „Victoria" obţine succese deosebite, planul de producţie pe acest an fiind realizat în condiţii de ritmicitate şi la un nivel calitativ superior. Astfel, după cum ne informează conducerea unităţii, de la începutul acestui an şi pînă la sfîrşitul celei de a doua decade din luna martie a..c., faţă de prevederile planului maximal, s-a obţinut o depăşire de 13.000 m.p. ţesături tip mătase. Colectivul de muncitori, ingineri, economişti şi tehnicieni prelimina că această depăşire va creşte pînă la sfîrşitul acestui trimestru la 15.000 m.p. Producţia suplimentară s-a realizat pe seama creşterii productivităţii muncii, prin îmbunătăţirea randamentelor şi indicilor de utilizare, folosirea mai judicioasă a capacităţilor instalate, precum şi prin aplicarea de noi procese tehnologice în secţiile de bază ca urmare a bogatei activităţi de cercetare uzinală. Ieri, in noul bloc construit pe str. Cuza Vodă, lingă hotelul „Continental", s-a deschis un modern magazin de încălţăminte pentru bărbaţi şi femei. Magazinul are o suprafaţă de vinzare extinsă la două nivele (parter şi mezanin). In fotografie : aspect din interiorul magazinului „Lux". Foto : G. PAUL De ce şi-o fi schimbat oare mersul şi ţinuta Constantin Balaşa, brigadierul de la Boureni, atunci cînd treburile îl mină la Moţca, pe la cooperativa agricolă, sau duminicile la plimbare, pe uliţele reşedinţei de comună ? — Sînt mîndru dom’le. Cui nu-i place să nu se uite la mine. — Mîndria, măi omule, nu-i bună la nimic. Cunoşti chestia cu păunul ? — Oho! Staţi aşa. Că nu-i vorba de ceea ce credeţi dv. Nu-s de mine mîndru, ci de consătenii mei. — Cum vine asta ? — Foarte bine. Cînd în brigadă ai oameni minunaţi care te ascultă şi istarnici ca furnicile, nu-ţi vine, dom’le, să zbori ? Păcat însă că n-am aripi; în schimb, mă scol dimineţile şi mai devreme, urc dealurile şi mai hapsîn. rostuiesc mai cu plăcere treburile in brigadă. — Şi zici că pentru oamenii brigăzii eşti mîndru. Dar în fond, ce-au făcut de te lauzi aşa tare cu ei ? — Au făcut ce n-au făcut niciodată. Din tată în fiu. Că eu sunt om vechi şi cunosc Bourenii. Mai mult de 1.000 chile de ştiuleţi la hectar nu recolta nimeni pe „Cioate“ şi prundurile Moldovei. — Şi acum, la cit aţi ridicat ştacheta ? — La 3.000 kg. boabe. Asta înseamnă cam 5.000 kg. de ştiuleţi la hectar. Am umplut coşerele cooperativei, am umplut şi coşerele oamenilor. — Aşa ceva au făcut şi alţi cooperatori. — Or fi făcut, nu zic că nu, dar noi am depăşit şi la grîu cu 320 kg. la hectar. La cartofi, am produs 18.300 kg., iar la sfecla de zahăr am jucat o festă planificatorilor de o să ne ţină minte nu altceva , am scos la hectar 37.000 kg. în loc de 24.900 kg. cît ei prevăzuseră. Nu ne lăsăm deloc nici anul acesta. Am scotocit gunoiul de grajd din toate ogrăzile satului şi l-am cărat pe tarlale gospodăreşte. Terenul de cultură a fost dat din nou pe oameni la acord global bucăţică cu bucăţică, lecţiile cercului de agrotehnică mi le-am însuşit cum trebuie, aşa că treaba-i bună din nou. O să vedeţi de ce sînt capabili cei 100 de oameni din brigada Boureni, comuna Moţca. Hotărîrea noastră este să îngrijim cum scrie la carte fiecare fir de porumb, fiecare sfeclă, fiecare tufă de cartofi. Ne gîndim că ştacheta de care aţi vorbit poate fi înălţată şi mai tare, la noi, la Boureni. O. PAPAFIE IEŞEAN Ştacheta brigadieruluiI I " '/rriirfrrfiittiii/rrirrirrrrfriftfirféftrrinriftf/f///ti////ii/r//ir/irrff/ffirffiif/í/Mfnriuru{IW/lfl/Í? 1 IIIS J