Flacăra Iaşului, august 1973 (Anul 29, nr. 8355-8380)
1973-08-01 / nr. 8355
FLACARA IASULUI RUBRICA ŞUBRED PREOCUPĂRI $I INIŢIATIVE VALOROASE LA I. M. N. R. în întîmpinarea zilei de 13 August, peste tot, oamenii muncii obţin noi succese de prestigiu în producţie. Ne aflăm în secţia a II-a vagoane marfă de la întreprinderea mecanică de material rulant din Paşcani. Aici sunt preocupări permanente pentru modernizarea fluxului tehnologic de reparare a vagoanelor, pe principiul unor metode avansate, care permit scurtarea termenului de staţionare a vagoanelor la reparaţii, de la 6 zile la 5 zile. Aceasta conduce ca, pe aceleaşi suprafeţe de producţie, să se execute suplimentar reparaţiile la 250 vagoane marfă. Şi în acţiunea de reducere a consumurilor specifice de materiale, aici s-a schimbat tehnologia de construcţie a vagoanelor de marfă metalizate. Modificările de la cutie au dus la reducerea consumului de metal cu 86 kg./vag. In final se înregistrează o economie anuală de metal de 52.000 kg. Demn de relevat este, de asemenea, faptul că şi colectivul secţiei I vagoane călători pe două osii a consemnat realizări atît în producţie, cît şi în acţiunea de autodotare. Să ne oprim la două din cele 21 măsuri tehnico-organizatorice aplicate cu succes în secţie. Un colectiv de muncitori, condus de maistrul Gheorghe Toganaşu, a pus recent în funcţiune instalaţia de verificat trăgători de la suspensia vagoanelor de călători. Astfel, s-a a redus căderile în termen de garanţie a vagoanelor ce prezentau, în exploatare, defecte ce nu puteau fi identificate la reparaţii. Cît despre cel de al doilea exemplu „presă pentru extras rulmenţi din cutii de unsoare“ se poate arăta că, prin folosirea acestui utilaj, s-a redus munca manuală a doi muncitori, operaţia fă,cîndu se în prezent într-un timp foarte scurt şi de către un singur om. Aflat într-o însufleţită întrecere, colectivul secţiei boghiuri este preocupat să-şi realizeze ritmic sarcinile de producţie şi, concomitent, să pună la punct întreaga tehnologie de asimilare a unui nou tip de boghiu — boghiul Y — destinat vagoanelor marfă de mare capacitate. Lucrările de asimilare fiind avansate faţă de grafic, există garanţia că seria O, adică primele 10 boghiuri de acest tip, să fie predate beneficiarului cu o lună mai devreme. Astfel, acest colectiv îşi va realiza angajamentul luat în întîmpinarea zilei de 23 August. Iată cîţiva fruntaşi : Marin Exner, lăcătuş, Ioan Petrescu, maistru, Vasile Măriuţa, sudor, Emanoil Duca, lăcătuş, Vasile Ghimici, maistru, şi Petru Cojocaru, lăcătuş. Şi în secţia a V-a forjă, s-au aplicat 3 noi tehnologii de forjare a reperelor cu pondere mare în plan (manşonul cu ureche, şaibe cu cioc şi bucşa interioară cu labirint). Rezultatul acestor procedee este concretizat într-o eficienţă economică lunară de peste 120 mii lei, la care se adaugă şi economia de metal de peste 10 tone. Forjarul Petre Nemeş, împreună cu echipa sa, a înlocuit forjarea liberă cu forjarea în matriţe la 7 repere (de la începutul anului şi pînă în prezent). Astfel, se înregistrează, lună de lună, o depăşire a sarcinilor de producţie între 5 — 12 la sută. Aceleaşi preocupări au loc şi în formaţiile de lucru conduse de forjorii Gavril Gurzun, Petru Gurgu, Ioan Hîrtopeanu şi Andrei Bejan. Anul acesta în întreprindere se pune în aplicare un program de mecanizare şi modernizare ce se realizează prin sectorul de autodotare şi sculărie (condus de ing. Dumitru Balan), de unde relevăm rezultatele obţinute pînă în prezent, a aplicat în producţie 27 obiective de mecanizare. Printre acestea amintim cele care au fost puse în funcţiune : două tunele de vopsit şi uscat boghiuri ; o instalaţie pentru degresat boghiuri şi subansamble de la vagoane ; două platforme mobile pentru lucrări la cutia vagoanelor de călători ; 100 containere pentru transporturile uzinale şi un dispozitiv de îndoit tablă de la vagoane călători. Colectivul sectorului de autodotare şi sculărie, în cinstea zilei de 23 August, s-a angajat să pună în funcţiune lucrări de mecanizare, peste plan, în valoare de 500 mii lei , lucrări care în final să contribuie la realizarea angajamentului întreprinderii, ce a fost suplimentat, tot în cinstea acestei zile, la 10 milioane lei. V. ZAHARIA Industria uşoară (urmare din pag. 1) doua“, s-a ajuns acum la un nivel de peste 100 ori mai mare, iar de la un singur sortiment, la peste 250". La întreprinderea „Textila“ se realizează acum, în numai 3 săptămîni, producţia anului 1949, productivitatea muncii crescînd şi ea în această perioadă de 10,4 ori. Ţesăturile, tricotajele şi confecţiile ieşene au devenit cunoscute de mult şi peste hotare, tot mai multe ţări cu tradiţie în acest domeniu solicitîndu-le în cantităţi mereu sporite. Dar cea mai mare realizare a industriei uşoare ieşene o constituie, fără îndoială, moderna ţesătorie de mătase, întreprinderea „Victoria“, a cărei construcţie a început în 1966. Dotată cu utilaje reprezentînd ultimul cuvînt al tehnicii moderne, fabrica, cea mai mare din ţară şi una dintre cele mai mari din Europa, a înregistrat vertiginos sporuri substanţiale de producţie, ajungînd astăzi să realizeze cu 20 la sută mai mult faţă de parametrii proiectaţi. Se produc deja peste 50 de modele, apar tehnologii noi, mătasea ieşeană a şi trecut, cu succes, graniţele ţării, participînd masiv — mai ales prin confecţii — la export. „Cred, îmi declara ing. Valeriu Georgescu, de la întreprinderea „Ţesătura“, că cel mai edificator salt înregistrat de industria uşoară ieşeană este cel călită ■ tiv , în unitatea noastră, şi nu numai aici, se lucrează în condiţii de domeniul fantasticului acum 30 de ani, cu utilaje ultramoderne, în clădiri spaţioase, luminoase, munca a devenit mult mai uşoară, mai productivă. S-a introdus prelucrarea automatizată a datelor, calculatorul electronic fiind astăzi o prezenţă activă în aceste întreprinderi“. Anul al 29-lea de construcţie socialistă reprezintă şi pentru industria uşoară ieşeană o treaptă mai sus pe calea afirmării sale depline. Aproape toate unităţile se extind : „Moldova“ va căpăta contur final, secţia sa din Hîrlău se măreşte, la „Ţesătura“ se modernizează atît filatura cardată cît şi filatura unităţii ...“, la Fabrica de confecţii se va construi o nouă secţie, „Textila“ îşi va luări şi ea capacitatea cu aproape 40 la sută. Şi, zilele acestea se configurează conturul final şi la cel mai tînăr vlăstar al textilelor ieşene, Fabrica de tricotaje şi perdele din Paşcani, unde în curînd se vor face şi confecţii din fibre sintetice. De altfel, şi modernizarea tehnologiilor, introducerea unor noi procedee, a unor fire noi — poliamide, celofibre — este un proces general întîlnit. In paralel, creşte pregătirea cadrelor, se îmbunătăţesc condiţiile de muncă şi de viaţă ale textiliştilor, apar creşe, cămine pentru nefamilişti. „Cu oamenii pe care-i avem şi cu utilajele noastre, putem produce orice fel de sortiment“ — declara ing. Mircea Andronic, directorul Fabricii de confecţii. Este o afirmaţie general valabilă, întărită de fapte. In aceste zile fierbinţi, în preajma sărbătorii de la 23 August, oamenii războaielor şi ai maşinilor de tricotat sau cusut se străduiesc să-şi îmbogăţească bogatul bilanţ de pînă acum cu noi realizări de prestigiu, cu substanţiale depăşiri de plan, cu onorarea angajamentelor asumate. Industria uşoară, o veche tradiţie pe aceste locuri, capătă noi dimensiuni, se impune ca o prezenţă tot mai activă în peisajul economic ieşean şi naţional. mm „Pe Siret şi pe Moldova“ Aşa Se intitulează spectacolul folcloric pregătit şi prezentat în premieră de către artiştii amatori ai întreprinderii mecanice de material rulant Paşcani. De fapt, se poate spune că, o dată cu pregătirea acestui spectacol, s-a născut un nou ansamblu folcloric în judeţul Iaşi, care se vă face cunoscut sub denumirea de „Sora“. Titulatura nu este întîmplătoare, ci are menirea să continue tradiţia Societăţii muzicale „Hora“ ce s-a constituit la clubul C.F.R. în anul 1909. Spectacolul, îndelung pregătit cu sprijinul unor colaboratori de la Ansamblul de cîrttece şi dansuri „Ciprian Porumbescu“ din Suceava, valorifică folclorul din zona centrală şi de nord a Moldovei. Se remarcă autenticitatea dansurilor şimăiestria interpretării lor de către tineri şi tinere, dintre care evidenţiem pe : Mihai Onu, Lucica Albu, Nicolae Apostol, Lenuţa Nistor, Vasile Gavril, Jenică Pascaru, Angelica Asofiei etc., ca şi soliştii vocali şi instrumentişti Marusia Epure, Jean Ilica, Constanţa Frii, Gh. Cozma, Vasile Gheorghiţă şi Gh. Pintileasa. Spectacolul este conceput de Vasile Duramiuc , de profesie maistru — care împreună cu Stela Doroftei şi Petrică Nica, asigură o prezentare elevată a numerelor din program şi a momentelor de umor de nuanţă folclorică. In fine, să mai consemnăm aportul deosebit al lui Ilie Ivanov, instructor artistic obştesc, care deţine conducerea muzicală a spectacolului „Pe Siret şi pe Moldova“. Aşa după cum am amintit, spectacolul a şi fost prezentat în faţa unui mare număr de spectatori. Ioan SECARESCU Produc legume pentru aprovizionarea populaţiei Membrii cooperatori, consiliul de conducere şi specialiştii de la C. A. P. Lunca sunt preocupaţi de realizarea integrală a suprafeţelor planificate a fi însămînţate cu legume. Din suprafaţa de 30 de hectare s-au însămînţat 5 hectare cu rădăcinoase, s-au plantat 10 hectare de roşii, 2 hectare ardei şi s-au însămînţat în cuiburi 5 hectare de castraveţi. Toate aceste sortimente au fost eşalonate pentru a produce legume pe toată perioada vară — toamnă şi pentru aprovizionarea de iarnă. In ajutorul membrilor cooperatori din ferma Lunca, au venit şi cei de la ferma Gîşteşti, conduşi de harnicii şefi de echipă Gh. Paladi, Ion Grecu şi Dumitru Damian, pentru a urgenta întreţinerea culturilor legumicole. Sub îndrumarea profesorilor şi a specialiştilor din fermă, elevii Şcolii generale din Lunca îmbină cunoştinţele de la orele de agricultură cu practica, lucrind alături de părinţii lor la grădina de legume, timp de două săptămîni. M. CRIHAN inginer şef C. A. P. Lunca Altul ar fi fost sporul la seceriş (urmare din pag. 1) 200 de ha, cu toate că a plouat şi pe la noi“. „E moale bobul, a ţinut să precizeze tov. Dumitru Răţoi. Avem două vagoane de grîu pe solar. Azi e ceva mai uscat“. „Acum avem necazuri cu combinele astea, a continuat şeful secţiei de mecanizare. La una si-a rupt pinza şi trebuie s-o înlocuim. Era şi prea veche“. „Nu era bine dacă puneaţi o pînză nouă în timpul reparaţiilor ?“ întrebăm noi. „Sigur că da. Dar n-au fost pînze în bază“. Tovarăşul Dumitru Răţoi, preşedintele cooperativei agricole, se uita la norii care se adunau deasupra cîmpului. A dat indicaţii să se clădească mai repede snopii rezultaţi din deschiderea cărărilor. „O să le treierăm (stogurile) cînd terminăm recoltatul din lan“. Grija pentru strîngerea fiecărui spic era evidentă. Un număr de 3 cooperatoare culegeau cu secerile tot ce combinele nu adunaseră din jurul stîlpilor de la rețeaua de înaltă tensiune, de pe marginea drumurilor etc. Cea mai harnică era combina „Gloria*. I Păcat că buncărul nu era golit din mers, ci la capăt de tarla, pe prelată. Remorcile fuseseră trimise, una cu ceva la reparat la S.M.A., cealaltă la sediul secţiei de mecanizare pentru ca tractoristul să poată ara. Preşedintele şi şeful secţiei de mecanizare n-au putut justifica de ce se procedează aşa. In privinţa balotatului, nu ni s-au oferit veşti bune. „Avem 5 baletiere, dar mai mult se defectează decit lucrează, ne-a spus tov. preşedinte. Pînă acum am balotat orzul de pe 20 de ha. şi o parte din paiele de pe o tarla de 50 de ha.“. Tovarăşul Ion Popa a rectificat: „Avem numai 4 piese de balotat, din care una e la reparat în S.M.A.“. Poposim pe tarlaua unde se aflau balotierele şi tractoarele la arat. Din 4 tractoare repartizate pentru executarea ogoarelor de vară funcţionau numai două. Celelalte se pregăteau de drum către secţia de mecanizare- „Mi s-a rupt cureaua de ventilator, ne-a spus tov. Gavril Duca, şi n-am alta de schimb“. Pentru o curea de ventilator, tractoristul respectiv a bătut 5 km (dus şi întors). Din trei prese de balotat una era în drum spre S.M A. pentru înlăturarea unei defecţiuni, alta abia atunci intrase în lucru (la ora 11), iar a treia realizase circa 40 de baloţi. Aceasta a fost activitatea preselor într-o aproape jumătate de zi. Cel care a intrat la balotat la ora 11 era Virgil Olaru. „Aseară mi s-a defectat tractorul. De dimineaţă, l-am dus în S.M.A. şi tov. director mi-a dat tractorul colegului meu care îşi repară presa de balotat“. Dacă această mişcare de tractoare ar fi fost realizată de cu seară, Virgil Olaru n-ar fi pierdut o jumătate de zi. Aducem toate acestea la cunoştinţa şefului de secţie. „Se poate. N-are cine să-i supravegheze. Noi sîntem cu toţii la combine“. E bine ca tovarăşii din conducerea C.A.P. şi a secţiei de mecanizare să se gîndească şi la grăbirea balotării paielor şi la executarea arăturilor. Nu e cazul să mai amintim importanţa acestor lucrări. Sesizări, răspunsuri • ION AŞTEFANOAIEI din comuna Holboca propune înfiinţarea unui centru de achiziţii sticleşi borcane în comuna respectivă. — I.J.E.COOP, răspunde : „Propunerea fiind întemeiată, în spiritul instrucţiunilor M.C.I., s-au dat indicaţii cooperativei zonale Iaşi să ia măsurile corespunzătoare“. • Pensionarul ŞTEFAN DAVIDESCU, din Iaşi, str. Tătăraşi nr. 56, sesiza că din cauza rupturii liniei de tramvai se produce mult zgomot. • I.T.I. a analizat situaţia şi a luat măsuri de remediere, lucrarea fiind în curs de execuţie. • F. CIOBANU, in numele locatarilor din aleea Decebal 11, 13, 15 etc. sesiza unele aspecte ale aprovizionării cu spirt medicinal. Referitor la aprovizionarea unităţilor comerciale cu spirt medicinal, Consiliul popular municipal ne-a comunicat că s-a pus în vînzare produsul solicitat la toate magazinele cu autoservire. • RUXANDRA VASILIU din Iaşi, str Dimineţii nr. 9, sesiza că nu i s-a fixat pensie de urmaş. Oficiul de asigurări sociale şi pensii răspunde că prin decizia nr. 106525/973 i s-a stabilit o pensie de 308 lei de la 1 noiembrie 1972. I s-au expediat prin mandat poştal pensiile pe toată perioada • PASCAL MARIA din Băiceni, comuna Todirești, sesiza că nu se găsește Un loc de muncă, corespunzător stării sănătății sale, întreprinderea „Victoria“ Iași o invită să se prezinte de urgență pentru a se discuta la concret posibilitatea încadrării. • N. SURUGIU, str. 16 Februarie nr. 20 Iaşi, sesiza că unii vînzători nu afişează preţul de informare şi tabelul calculator pentru păsări vii şi peşte proaspăt. Inspectoratul comercial de stat constatînd justeţea celor semnalate au sancţionat cu amendă pe vînzătorul Mircea Stănescu şi pe gestionara Virginia Bădărău, de la unitatea nr. 7 Agrocoop. • ANTON BOLOGA din satul Fărcăşeni, comuna Strunga, sesiza că ciobanii de la stîna nr. 5 din satul Gura-Văii, cu oile proprietatea membrilor cooperatori, nu şi-au primit drepturile băneşti. Direcţia generală pentru agricultură, industrie alimentară şi ape menţionează în răspunsul dat că sus-numiţii şi-au primit integral salariile şi alocaţia la zi. La stînă s-a dat cite 10 kg gaz, ciobanii urmînd să-şi ridice şi lemnele repartizate. • MAI MULŢI TINERI de la întreprinderea materialelor de construcţii sesizau că nu s-a organizat un curs pentru calificarea în meseria de lăcătuşi mecanici, deşi s-au făcut promisiuni. Conducerea întreprinderii răspunde ca asemenea cursuri de calificare, fără scoatere din producţie, au fost organizate. Absolvenţii cursului au şi fost încadraţi in funcţia de lăcătuşi cu salarizarea corespunzătoare. • IVAN ANASTASIU din str. Ciurchi nr. 125 Iaşi, sesiza că I.ILC. Iaşi a abandonat lucrarea începută în anul 1972, lăsînd blocul îmbrăcat în schele. Grupul întreprinderilor de gospodărie comunală şi locativă a luat măsuri de întocmirea documentaţiei necesare, lucrarea urmînd a fi executată în această lună. « MARIANA DASCALESCU sesiza unele neajunsuri la cooperativa din satul Băiceni — Tg. Frumos, I.J.E.COOP. Iaşi, constatînd justeţea celor semnalate, l-a sancţionat pe gestionarul V. Cărare. In acelaşi timp, dat fiind faptul că actualul spaţiu al magazinului este necorespunzător, conducerea cooperativei Tg. Frumos duce tratative pentru cumpărarea unui imobil, care să corespundă expunerii şi prezentării mărfurilor. • LOCUITORII străzii M. Sturza din Iași semnalau că unii cetăţeni aruncă resturile menajere pe stradă. Inspectoratul sanitar de stat răspunde: „Persoanelor vinovate li s-au aplicat sancţiuni conform Deciziei nr. 11/1970, luîndu-se totodată măsuri de igienizare“. Se extinde reţeaua cooperaţiei meşteşugăreşti Continuă acţiunea de îmbunătăţire a servirii populaţiei. Astfel, în ultima perioadă, s-au dat în folosinţă noi unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti. De pildă, la parterul blocului D 1 din Şoseaua Naţională funcţionează o unitate de prezentare a mobilei de comandă şi una de reparare a mobilei. Conducerea U.J.C.M. Iaşi ne-a informat că, la parterul aceluiaşi bloc, în zilele care urmează, îşi vor începe activitatea noi unităţi: frizerie, coafură, cosmetică, foto, reparaţii de televizoare, ceasuri şi încălţăminte, totalizând o suprafaţă comercială utilă de peste 1000 m.p. ://////////////////////A/z/////zz///z//////////z/////////////////////////z/////////////////v/////////////////z///zz//////////////A//////////////////////z////zz///z//r///A/. Echipajele pionierilor din Oolăeşti O carte poştală ilustrată : „ Stimată redacţie, echipajele „Şoimii“ şi „Zimbrul“ de la Şcoala generală din comuna Golăeşti vă transmit cele mai sincere salutări din Cimpulung Moldova, fie îndreptăm spre Rarău şi Giumalău“. Succese deosebite, dragi pionieri! Să veniţi cu tolbele pline de amintiri şi impresii de neuitat. Afecţiune post-restant ■— Să ai grijă de fetiţă, ii trimite veste. Constantin D. Lupu, din Mangalia Nord, soţiei sale Maria, din comuna Cozmeşti. Condamnat la 6 luni închisoare pentru neplata întreţinerii celor doi copii, soţia intervine pe lingă instanţa de judecată şi obţine anularea pedepsei. De atunci tatăl celor doi copii scrie celor dragi numai de la post-restant, „uitînd“ să-şi dea adresa, ca să nu fie urmărit pentru neplata obligaţiilor, ce-i revin. (De la GR. MICHERE). O interesanta descoperire arheologică Pe pantele unui deal, spălat de ape, unde este islazul satului Birleşti, comuna Erbiceni, au fost descoperite, în primăvara acestui an, citeva vetre de aşezări omeneşti din vechime, ne comunică tov. VASILE RODU, primarul comunei. In urma unei cercetări de teren, făcute de către Muzeul de istorie din Iaşi, s-a constatat existenţa unei aşezări neolitice de tip Cucuteni B. Din păcate, această porţiune la islaz urmează a fi desţelenită de către cooperativa agricolă de producţie din Totoieşti şi trecută la terenul arabil. Dată fiind, insă, importanţa acestei descoperiri arheologice, cine va lua măsurile cuvenite de conservare ? Poate forurile competente vor interveni cit mai este timp. Muntele de ambalaje Adresele, telefoanele, intervenţiile la conducerea întreprinderii pentru valorificarea ambalajelor şi S.C.R.A. n-au avut nici un ecou. Şi muntele de ambalaje de la Complexul „Casa vinătorului“ creşte văzind cu ochii. Pe lingă faptul că împiedică buna aprovizionare a unităţii, ambalajele, în valoare de zeci de mii de lei, se deteriorează. Noi am semnalat. Poate că organele în drept vor dispune măsurile adecvate pentru cei ce nu-și fac datoria. mmmPAGINA A III-A I.C.L.S. mărfuri industriale Iaşi aduce la cunoştinţă populaţiei consumatoare de combustibili solizi că biroul de comenzi şi-a reluat activitatea în str. Ştefan cel Mare nr. 4 (Străpungere) etaj 1. (Intrarea prin boltă). IMPORTANT! La începutul lunii august a.c. apare a ll-a generaţie a omidei păroase a dudului a cărei acţiune dăunătoare, mult mai puternică decit la prima generaţie, se va continua în tot cursul lunii august cît şi în luna septembrie. Cele mai bune rezultate în combaterea acestui dăunător se obţin prin depistarea şi distrugerea cuiburilor de omizi, pe măsură ce acestea apar, înainte ca omizile să se mărească şi să migreze pe ramurile atacate sau pe alţi copaci. Conform H.C.M. 2498 toţi deţinătorii de pomi, arbori, arbuşti (persoană fizică sau juridică) sunt obligaţi să execute prin mijloace proprii depistarea şi distrugerea cuiburilor nou apărute. Neexecutarea acestei acţiuni fiind contravenţie, se sancţionează cu amendă de către organele împuternicite în acest sens. NSTITUTUL POLITEHNIC IAŞI * organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: -secretar principal institut - secretar şef Facultatea de chimie industrială CONDIŢII: conform HCM nr. 2841/1968 şi Legii nr. 12/1971 ; studii superioare şi cunoştinţe de limba franceză pentru postul de secretar principal institut. pumni Comisia judeţeană de organizare a concursului literar: „Literatura contemporană, oglinda societăţii noastre socialiste“ anunţă: difuzarea buletinelor de participare la concurs se prelungeşte pînă la data de 30 sept. a. c. Pînă la aceeaşi dată se prelungeşte şi termenul de trimitere a răspunsurilor conform prevederilor din regulament. „Paza bună trece primejdia rea“ glăsuieşte o zicală populară. Uneori chiar cu paza bună Primejdia nu te ocoleşte. Sînt şi primejdii de care nu întotdeauna omul se poate feri, cum sunt calamităţile naturale care distrug sau avariază bunurile gospodăreşti adunate cu trudă. Cauze care pot distruge sau deteriora bunurile din gospodărie sunt multiple : incendiul, explozia, ploaia torenţială grindina, inundaţia, furtuna, uraganul, cutremurul de pămînt, prăbuşirea sau alunecarea de teren, prăbuşirea clădirii în care se află bunurile, avariile accidentale produse la instalaţiile de apă, canal sau încălzire centrală, furtul prin efracţie etc. Asigurarea facultativă complexă a gospodăriilor persoanelor fizice oferă o protecţie sigură împotriva unor asemenea riscuri. Prin încheierea asigurării complexe a gospodăriei, asiguratul beneficiază în mod suplimentar, fără nici un adaos de primă, de încă două asigurări : — asigurarea persoanei care a încheiat contractul şi a soţiei (soţului) pentru cazuri de accidente întîmplate la domiciliul asiguraţi)ului ; — asigurarea de răspundere civilă, pentru despăgubiri datorate în calitate de locatar faţă de proprietar, precum şi cele datorate terţilor pentru accidentarea persoanelor şi avarierea bunurilor la domiciliul asiguratului. Prima de asigurare este de numai 2 lei pe an pentru 1.000 lei din valoarea bunurilor asigurate. Exemplu : o asigurare de lei 30.000 încheiată pe un an costă 60 lei Este o asigurare extrem de utilă, care, prin caracteristicile sale, se recomandă singură. Se angajează de urgenţă: - sudori instalatori - lăcătuşi mecanici -tinichigii - strungari Cei interesați se vor adresa la 1.1.5. „Ţesătura" Iaşi. OFICIUL DE POSTA SI TELECOMUNICATII-MUNICIPIUL IAȘI str. Lăpuşneanu nr. 21 angajează: - un şofer auto posesor de autorizaţie pentru automacara - factori poştali Condiţii de angajare conform Legii nr. 12/1971. Se angajează de urgenţă — instalator sanitar — lăcătuş mecanic — operator utilaje. Cei interesaţi se vor adresa la întreprinderea agricolă de stat Bucium Condiţii de angajare în conformitate cu prevederile Legii nr. 12/1971. Mica publicitate Decese • Soţul, fiicele şi nepotul anunţă cu adîncă durere încetarea din viaţă a scumpei lor MARIA TEODORESCU 66 ani Inmormîntarea are loc astăzi, ora 16, la cimitirul Eternitatea, unde este depusă. • Familia îndurerată soţia, fiicele, fraţii, surorile, ginerele anunţă încetarea din viaţă a celui ce a fost AUREL PIVNICERU 63 ani — învăţător pensionar. Inmormîntarea are loc joi, 2 august, ora 14, la cimitirul Eternitatea, unde est® depus. á