Flacăra Iaşului, august 1973 (Anul 29, nr. 8355-8380)

1973-08-01 / nr. 8355

FLACARA IASULUI RUBRICA ŞUBRED PREOCUPĂRI $I INIŢIATIVE VALOROASE LA I. M. N. R. în întîmpinarea zilei de 13 August, peste tot, oame­nii muncii obţin noi suc­cese de prestigiu în pro­ducţie. Ne aflăm în secţia a II-a vagoane marfă de la în­treprinderea mecanică de material rulant din Paş­cani. Aici sunt preocupări permanente pentru moder­nizarea fluxului tehnologic de reparare a vagoanelor, pe principiul unor metode a­­vansate, care permit scurta­rea termenului de staţi­onare a vagoanelor la re­paraţii, de la 6 zile la 5 zile. Aceasta conduce ca, pe aceleaşi suprafeţe de producţie, să se execute suplimentar reparaţiile la 250 vagoane marfă. Şi în acţiunea de redu­cere a consumurilor speci­fice de materiale, aici s-a schimbat tehnologia de construcţie a vagoanelor de marfă metalizate. Modifi­cările de la cutie au dus la reducerea consumului de metal cu 86 kg./vag. In final se înregistrează o e­­conomie anuală de metal de 52.000 kg. Demn de relevat este, de asemenea, faptul că şi colectivul secţiei I va­goane călători pe două o­­sii a consemnat realizări atît în producţie, cît şi în acţiunea de autodotare. Să ne oprim la două din cele 21 măsuri tehnico-organi­­zatorice aplicate cu succes în secţie. Un colectiv de muncitori, condus de mais­trul Gheorghe Toganaşu, a pus recent în funcţiune instalaţia de verificat tră­gători de la suspensia va­goanelor de călători. Ast­fel, s-a a redus căderile în termen de garanţie a va­goanelor ce prezentau, în exploatare, defecte ce nu puteau fi identificate la reparaţii. Cît despre cel de al doilea exemplu „pre­să pentru extras rulmenţi din cutii de unsoare“ se poate arăta că, prin fo­losirea acestui utilaj, s-a redus munca manuală a doi muncitori, operaţia fă­,­cîndu se în prezent într-un timp foarte scurt şi de că­tre un singur om. Aflat într-o însufleţită întrecere, colectivul secţi­ei boghiuri este preocupat să-şi realizeze ritmic sar­cinile de producţie şi, con­comitent, să pună la punct întreaga tehnologie de a­­similare a unui nou tip de boghiu — boghiul Y — destinat vagoanelor marfă de mare capacitate. Lucră­rile de asimilare fiind a­­vansate faţă de grafic, e­­xistă garanţia că seria O, adică primele 10 boghiuri de acest tip, să fie preda­te beneficiarului cu o lu­nă mai devreme. Astfel, a­­cest colectiv îşi va rea­liza angajamentul luat în întîmpinarea zilei de 23 August. Iată cîţiva frun­taşi : Marin Exner, lăcă­tuş, Ioan Petrescu, mais­tru, Vasile Măriuţa, sudor, Emanoil Duca, lăcătuş, Vasile Ghimici, maistru, şi Petru Cojocaru, lăcătuş. Şi în secţia a V-a forjă, s-au aplicat 3 noi tehnolo­gii de forjare a reperelor cu pondere mare în plan (manşonul cu ureche, şai­be cu cioc şi bucşa interi­oară cu labirint). Rezul­tatul acestor procedee es­te concretizat într-o efici­enţă economică lunară de peste 120 mii lei, la care se adaugă şi economia de metal de peste 10 tone. Forjarul Petre Nemeş, împreună cu echipa sa, a înlocuit forjarea liberă cu forjarea în matriţe la 7 repere (de la începutul a­­nului şi pînă în prezent). Astfel, se înregistrează, lu­nă de lună, o depăşire a sarcinilor de producţie în­tre 5 — 12 la sută. Aceleaşi preocupări au loc şi în formaţiile de lu­­cru conduse de forjorii Ga­­vril Gurzun, Petru Gurgu, Ioan Hîrtopeanu şi Andrei Bejan. Anul acesta în întreprin­dere se pune în aplicare un program de mecanizare şi modernizare ce se reali­zează prin sectorul de autodotare şi sculărie (con­dus de ing. Dumitru Ba­lan), de unde relevăm re­zultatele obţinute pînă în prezent, a aplicat în pro­ducţie 27 obiective de me­canizare. Printre acestea amintim cele care au fost puse în funcţiune : două tunele de vopsit şi uscat boghiuri ; o instalaţie pen­tru degresat boghiuri şi subansamble de la vagoa­ne ; două platforme mobile pentru lucrări la cutia va­goanelor de călători ; 100 containere pentru trans­porturile uzinale şi un dis­pozitiv de îndoit tablă de la vagoane călători. Colectivul sectorului de autodotare şi sculărie, în cinstea zilei de 23 August, s-a angajat să pună în funcţiune lucrări de me­canizare, peste plan, în va­loare de 500 mii lei , lu­crări care în final să con­tribuie la realizarea anga­jamentului întreprinderii, ce a fost suplimentat, tot în cinstea acestei zile, la 10 milioane lei. V. ZAHARIA Industria uşoară (urmare din pag. 1) doua“, s-a ajuns acum la un nivel de peste 100 ori mai mare, iar de la un sin­gur sortiment, la peste 250". La între­prinderea „Textila“ se realizează acum, în numai 3 săptămîni, producţia anului 1949, productivitatea muncii crescînd şi ea în această perioadă de 10,4 ori. Ţesă­turile, tricotajele şi confecţiile ieşene au devenit cunoscute de mult şi peste hotare, tot mai multe ţări cu tradiţie în acest do­meniu solicitîndu-le în cantităţi mereu sporite. D­ar cea mai mare realizare a indus­triei uşoare ieşene o constituie, fă­ră îndoială, moderna ţesătorie de mătase, întreprinderea „Victoria“, a cărei construcţie a început în 1966. Dotată cu utilaje repre­­zentînd ultimul cuvînt al teh­nicii moderne, fabrica, cea mai mare din ţară şi una dintre cele mai mari din Eu­ropa, a înregistrat vertiginos sporuri sub­stanţiale de producţie, ajungînd astăzi să realizeze cu 20 la sută mai mult faţă de parametrii proiectaţi. Se produc deja pes­te 50 de modele, apar tehnologii noi, mă­tasea ieşeană a şi trecut, cu succes, gra­niţele ţării, participînd masiv — mai ales prin confecţii — la export. „Cred, îmi declara ing. Valeriu Geor­­gescu, de la întreprinderea „Ţesătura“, că cel mai edificator salt înregistrat de industria uşoară ieşeană este cel călită ■ tiv , în unitatea noastră, şi nu numai aici, se lucrează în condiţii de domeniul fan­tasticului acum 30 de ani, cu utilaje ultra­moderne, în clădiri spaţioase, luminoase, munca a devenit mult mai uşoară, mai productivă. S-a introdus prelucrarea auto­matizată a datelor, calculatorul electro­nic fiind astăzi o prezenţă activă în aces­te întreprinderi“. A­nul al 29-lea de construcţie socia­listă reprezintă şi pentru industria uşoară ieşeană o treaptă mai sus pe calea afirmării sale depline. Aproape toate unităţile se ex­tind : „Moldova“ va căpăta con­tur final, secţia sa din Hîrlău se mă­reşte, la „Ţesătura“ se modernizează atît filatura cardată cît şi filatura unităţii ...“, la Fabrica de confecţii se va construi o nouă secţie, „Textila“ îşi va luări şi ea capacitatea cu aproape 40 la sută. Şi, zile­le acestea se configurează conturul final şi la cel mai tînăr vlăstar al textilelor ieşene, Fabrica de tricotaje şi perdele din Paş­cani, unde în curînd se vor face şi con­fecţii din fibre sintetice. De altfel, şi mo­dernizarea tehnologiilor, introducerea u­­nor noi procedee, a­­ unor fire noi — polia­­mide, celofibre — este un proces general întîlnit. In paralel, creşte pregătirea ca­drelor, se îmbunătăţesc condiţiile de muncă şi de viaţă ale textiliştilor, apar creşe, cămine pentru nefamilişti. „Cu oa­menii pe care-i avem şi cu utilajele noas­tre, putem produce orice fel de sorti­ment“ — declara ing. Mircea Andronic, directorul Fabricii de confecţii. Este o a­­firmaţie general valabilă, întărită de fapte. In aceste zile fierbinţi, în preajma săr­bătorii de la 23 August, oamenii războa­ielor şi ai maşinilor de tricotat sau cu­sut se străduiesc să-şi îmbogăţească bo­gatul bilanţ de pînă acum cu noi reali­zări de prestigiu, cu substanţiale depăşiri de plan, cu onorarea angajamentelor asu­mate. Industria uşoară, o veche tradiţie pe a­­ceste locuri, capătă noi dimensiuni, se impune ca o prezenţă tot mai activă în peisajul economic ieşean şi naţional. mm „Pe Siret şi pe Moldova“ Aşa Se intitulează spectacolul folcloric pregătit şi prezentat în premieră de că­tre artiştii amatori ai întreprinderii me­canice de material rulant Paşcani. De fapt, se poate spune că, o dată cu pre­gătirea acestui spectacol, s-a născut un nou ansamblu folcloric în judeţul Iaşi, care se vă face cunoscut sub denumirea de „Sora“. Titulatura nu este întîmplă­­toare, ci are menirea să continue tradi­ţia Societăţii muzicale „Hora“ ce s-a con­stituit la clubul C.F.R. în anul 1909. Spectacolul, îndelung pregătit cu spri­jinul unor colaboratori de la Ansamblul de cîrttece şi dansuri „Ciprian Porumbes­­cu“ din Suceava, valorifică folclorul din zona centrală şi de nord a Moldovei. Se remarcă autenticitatea dansurilor şi­­mă­iestria interpretării lor de către tineri şi tinere, dintre care evidenţiem pe : Mihai Onu, Lucica Albu, Nicolae Apostol, Le­­nuţa Nistor, Vasile Gavril, Jenică Pasca­­ru, Angelica Asofiei etc., ca şi soliştii vo­cali şi instrumentişti Marusia Epure, Jean Ilica, Constanţa Frii, Gh. Cozma, Vasile Gheorghiţă şi Gh. Pintileasa. Spectacolul este conceput de Vasile Duramiuc , de profesie maistru —­ care împreună cu Stela Doroftei şi Petrică Nica, asigură o prezentare elevată a numerelor din pro­gram şi a momentelor de umor de nuan­ţă folclorică. In fine, să mai consemnăm aportul deosebit al lui Ilie Ivanov, in­structor artistic obştesc, care deţine con­ducerea muzicală a spectacolului „Pe Si­ret şi pe Moldova“. Aşa după cum am amintit, spectacolul a şi fost prezentat în faţa unui mare nu­măr de spectatori. Ioan SECARESCU Produc legume pentru aprovizionarea populaţiei Membrii cooperatori, consiliul de conducere şi specialiştii de la C. A. P. Lunca sunt preocupaţi de realiza­rea integrală a supra­feţelor planificate a fi însămînţate cu legu­me. Din suprafaţa de 30 de hectare s-au însă­­mînţat 5 hectare cu ră­­dăcinoase, s-au plantat 10 hectare de roşii, 2 hectare ardei şi s-au însămînţat în cuiburi 5 hectare de castra­veţi. Toate aceste sor­timente au fost eşalo­nate pentru a produ­ce legume pe toată pe­rioada vară — toamnă şi pentru aproviziona­rea de iarnă. In ajutorul membri­lor cooperatori din fer­ma Lunca, au venit şi cei de la ferma Gîşteşti, conduşi de harnicii şefi de echipă Gh. Pa­­ladi, Ion Grecu şi Du­mitru Damian, pentru a urgenta întreţinerea culturilor legumicole. Sub îndrumarea pro­fesorilor şi a specialiş­tilor din fermă, elevii Şcolii generale din Lunca îmbină cunoş­tinţele de la orele de agricultură cu practi­ca, lucrind alături de părinţii lor la grădina de legume, timp de două săptămîni. M. CRIHAN inginer şef C. A. P. Lunca Altul ar fi fost sporul la seceriş (urmare din pag. 1) 200 de ha, cu toate că a plouat şi pe la noi“. „E moale bobul, a ţinut să preci­zeze tov. Dumitru Răţoi. Avem două va­goane de grîu pe solar. Azi e ceva mai uscat“. „Acum avem necazuri cu com­binele astea, a continuat şeful secţiei de mecanizare. La una si-a rupt pinza şi tre­buie s-o înlocuim. Era şi prea veche“. „Nu era bine dacă puneaţi o pînză nouă în timpul reparaţiilor ?“ întrebăm noi. „Sigur că da. Dar n-au fost pînze în ba­ză“. Tovarăşul Dumitru Răţoi, preşedintele cooperativei agricole, se uita la norii ca­re se adunau deasupra cîmpului. A dat indicaţii să se clădească mai repede sno­pii rezultaţi din deschiderea cărărilor. „O să le treierăm (stogurile) cînd terminăm recoltatul din lan“. Grija pentru strîngerea fiecărui spic e­­ra evidentă. Un număr de 3 cooperatoa­re culegeau cu secerile tot ce combinele nu adunaseră din jurul stîlpilor de la re­țeaua de înaltă tensiune, de pe marginea drumurilor etc.­­ Cea mai harnică era combina „Gloria*. I Păcat că buncărul nu era golit din mers, ci la capăt de tarla, pe prelată. Remorcile fuseseră trimise, una cu ceva la reparat la S.M.A., cealaltă la sediul secţiei de mecanizare pentru ca tractoristul să poată ara. Preşedintele şi şeful secţiei de meca­nizare n-au putut justifica de ce se pro­cedează aşa. In privinţa balotatului, nu ni s-au ofe­rit veşti bune. „Avem 5 baletiere, dar mai mult se defectează decit lucrează, ne-a spus tov. preşedinte. Pînă acum am balotat orzul de pe 20 de ha. şi o parte din paiele de pe o tarla de 50 de ha.“. Tovarăşul Ion Popa a rectificat: „Avem numai 4 piese de balotat, din care una e la reparat în S.M.A.“. Poposim pe tarlaua unde se aflau ba­­lotierele şi tractoarele la arat. Din 4 tractoare repartizate pentru executarea ogoarelor de vară funcţionau numai do­uă. Celelalte se pregăteau de drum către secţia de mecanizare- „Mi s-a rupt curea­ua de ventilator, ne-a spus tov. Gavril Duca, şi n-am alta de schimb“. Pentru o curea de ventilator, tractoristul respectiv a bătut 5 km (dus şi întors). Din trei prese de balotat una era în drum spre S.M A. pentru înlăturarea unei defecţiuni, alta abia atunci intrase în lucru (la ora 11), iar a treia realizase cir­ca 40 de baloţi. Aceasta a fost activita­tea preselor într-o aproape jumătate de zi. Cel care a intrat la balotat la ora 11 era Virgil Olaru. „Aseară mi s-a defec­tat tractorul. De dimineaţă, l-am dus în S.M.A. şi tov. director mi-a dat tracto­rul colegului meu care îşi repară presa de balotat“. Dacă această mişcare de tractoare ar fi fost realizată de cu seară, Virgil Olaru n-ar fi pierdut o jumătate de zi. Aducem toate acestea la cunoştinţa şefului de sec­ţie. „Se poate. N-are cine să-i suprave­gheze. Noi sîntem cu toţii la combine“. E bine ca tovarăşii din conducerea C.A.P.­­ şi a secţiei de mecanizare să se gîndească şi la grăbirea balotării paielor şi la executarea arăturilor. Nu e cazul să mai amintim importanţa acestor lu­crări. Sesizări, răspunsuri • ION AŞTEFANOAIEI din comuna Holboca propune înfiinţarea unui cen­tru de achiziţii sticle­­şi borcane în co­muna respectivă. — I.J.E.COOP, răspunde : „Propunerea fiind întemeiată, în spiritul instrucţiu­nilor M.C.I., s-au dat indicaţii cooperati­vei zonale Iaşi să ia măsurile corespun­zătoare“. • Pensionarul ŞTEFAN DAVIDESCU, din Iaşi, str. Tătăraşi nr. 56, sesiza că din cauza rupturii liniei de tramvai se produce mult zgom­ot. • I.T.I. a analizat situaţia şi a luat măsuri de remediere, lucrarea fiind în curs de execuţie. • F. CIOBANU, in numele locatarilor din aleea Decebal 11, 13, 15 etc. sesiza unele aspecte ale aprovizionării cu spirt medicinal. Referitor la aprovizionarea unităţilor comerciale cu spirt medicinal, Consiliul popular municipal ne-a comunicat că s-a pus în vînzare produsul solicitat la toa­te magazinele cu autoservire. • RUXANDRA VASILIU din Iaşi, str Dimineţii nr. 9, sesiza că nu i s-a fixat pensie de urmaş. Oficiul de asigurări sociale şi pensii răspunde că prin decizia nr. 106525/973 i s-a stabilit o pensie de 308 lei de la 1 noiembrie 1972. I s-au expediat prin mandat poştal pensiile pe toată perioada • PASCAL MARIA din Băiceni, co­muna Todirești, sesiza că nu­­ se gă­sește Un loc de muncă, corespunzător stării sănătății sale, întreprinderea „Victoria“ Iași o invită să se­ prezinte de urgență pentru a se discuta la concret posibilitatea înca­drării. • N. SURUGIU, str. 16 Februarie nr. 20 Iaşi, sesiza că unii vînzători nu afi­şează preţul de informare şi tabelul cal­culator pentru păsări vii şi peşte proas­păt. Inspectoratul comercial de stat consta­­tînd justeţea celor semnalate au sanc­ţionat cu amendă pe vînzătorul Mircea Stănescu şi pe gestionara Virginia Bădă­­rău, de la unitatea nr. 7 Agrocoop. • ANTON BOLOGA din satul Fărcă­­şeni, comuna Strunga, sesiza că ciobanii de la stîna nr. 5 din satul Gura-Văii, cu oile proprietatea membrilor cooperatori, nu şi-au primit drepturile băneşti. Direcţia generală pentru­ agricultură, industrie alimentară şi ape menţionea­ză în răspunsul dat că sus-numiţii şi-au primit integral salariile şi alocaţia la zi. La stînă s-a dat cite 10 kg gaz, cio­banii urmînd să-şi ridice şi lemnele repartizate. • MAI MULŢI TINERI de la între­prinderea materialelor de construcţii se­sizau că nu s-a organizat un curs pen­tru calificarea în meseria de lăcătuşi mecanici, deşi s-au făcut promisiuni. Conducerea întreprinderii răspunde ca asemenea cursuri de calificare, fără scoatere din producţie, au fost organi­zate. Absolvenţii cursului au şi fost în­cadraţi in funcţia de lăcătuşi cu salariza­rea corespunzătoare. • IVAN ANASTASIU din str. Ciurchi nr. 125 Iaşi, sesiza că I.ILC. Iaşi a abando­nat lucrarea începută în anul 1972, lă­­sînd blocul îmbrăcat în schele. Grupul întreprinderilor de gospodărie comunală şi locativă a luat măsuri de întocmirea documentaţiei necesare, lucra­rea urmînd a fi executată în această lu­nă. « MARIANA DASCALESCU sesiza u­­nele neajunsuri la cooperativa din satul Băiceni — Tg. Frumos, I.J.E.COOP. Iaşi, constatînd justeţea celor semnalate, l-a sancţionat pe gestio­narul V. Cărare. In acelaşi timp, dat fiind faptul că actualul spaţiu al magazinului este necorespunzător, conducerea coope­rativei Tg. Frumos duce tratative pentru cumpărarea unui imobil, care să cores­pundă expunerii şi prezentării mărfuri­lor. • LOCUITORII străzii M. Sturza din Iași semnalau că unii cetăţeni aruncă resturile menajere pe stradă. Inspectoratul sanitar de stat răspunde: „Persoanelor vinovate li s-au aplicat sancţiuni conform Deciziei nr. 11/1970, luîndu-se totodată măsuri de igienizare“. Se extinde reţeaua­­ cooperaţiei meşteşugăreşti Continuă acţiu­nea de îmbunătă­ţire a servirii popu­laţiei. Astfel, în ul­tima perioadă, s-au dat în folosinţă noi unităţi ale coopera­ţiei meşteşugăreşti. De pildă, la parte­rul blocului D 1 din Şoseaua Naţională funcţionează o u­­nitate de prezen­tare a mobilei de comandă şi una de reparare a mobi­lei. Conducerea U.J.C.M. Iaşi ne-a informat că, la par­terul aceluiaşi bloc, în zilele care ur­mează, îşi vor în­cepe activitatea noi unităţi: frizerie, coafură, cosmetică, foto, reparaţii de televizoare, ceasuri şi încălţăminte, to­­talizând o suprafaţă comercială utilă de peste 1000 m.p. ://////////////////////A/z/////zz///z//////////z/////////////////////////z/////////////////v/////////////////z///zz//////////////A//////////////////////z////zz///z//r///A/. Echipajele pionierilor din Oolăeşti O carte poştală ilustrată : „­ Stimată redacţie, echi­pajele „Şoimii“ şi „Zimbrul“ de la Şcoala generală din comuna Golăeşti vă trans­mit cele mai sincere salu­tări din Cimpulung Moldo­va, fie îndreptăm spre Ra­­rău şi Giumalău“. Succese deosebite, dragi pionieri! Să veniţi cu tol­bele pline de amintiri şi impresii de neuitat. Afecţiune post-restant ■— Să ai grijă de fetiţă, ii trimite veste. Constantin D. Lupu, din Mangalia Nord, soţiei sale Maria, d­in comu­na Cozmeşti. Condamnat la 6 luni închisoare pentru ne­plata întreţinerii celor doi copii, soţia intervine pe lingă instanţa de judecată şi obţine anularea pedepsei. De atunci tatăl celor doi co­pii scrie celor dragi numai de la post-restant, „uitînd“ să-şi dea adresa, ca să nu fie urmărit pentru neplata obligaţiilor, ce-i revin. (De la GR. MICHERE). O interesanta descoperire arheologică Pe pantele unui deal, spă­lat de ape, unde este isla­zul satului Birleşti, comuna Erbiceni, au fost descope­rite, în primăvara acestui an, citeva vetre de aşezări omeneşti din vechime, ne comunică tov. VASILE RODU, primarul comunei. In urma unei cercetări de teren, făcute de către Mu­zeul de istorie din Iaşi, s-a constatat existenţa unei a­­şezări neolitice de tip Cucu­­teni B. Din păcate, această porţi­une la islaz urmează a fi desţelenită de către coopera­tiva agricolă de producţie din Totoieşti şi trecută la terenul arabil. Dată fiind, insă, importanţa acestei des­coperiri arheologice, cine va lua măsurile cuvenite de conservare ? Poate forurile competente vor interveni cit mai este timp. Muntele de ambalaje Adresele, telefoanele, inter­venţiile la conducerea în­treprinderii pentru valorifi­carea ambalajelor şi S.C.R.A. n-au avut nici un ecou. Şi muntele de ambalaje de la Complexul „Casa vinătoru­­lui“ creşte văzind cu ochii. Pe lingă faptul că împie­dică buna aprovizionare a unităţii, ambalajele, în va­loare de zeci de mii­ de lei, se deteriorează. Noi am semnalat. Poate că organele în drept vor dispune mă­surile adecvate pentru cei ce nu-și fac datoria. mmmPAGINA A III-A I.C.L.S. mărfuri industriale Iaşi aduce la cunoştinţă populaţiei consumatoare de combustibili solizi că biroul de comenzi şi-a reluat activitatea în str. Ştefan cel Mare nr. 4 (Străpungere) etaj 1. (Intrarea prin boltă). IMPORTANT! La începutul lunii august a.c. apare a ll-a generaţie a omidei păroase a dudului a că­rei acţiune dăunătoare, mult mai puternică decit la prima generaţie, se va continua în tot cursul lunii august cît şi în luna septembrie. Cele mai bune rezultate în combaterea a­­cestui dăunător se obţin prin depistarea şi distrugerea cuiburilor de omizi, pe măsură ce acestea apar, înainte ca omizile să se mă­rească şi să migreze pe ramurile atacate sau pe alţi copaci. Conform H.C.M. 2498 toţi deţinătorii de pomi, arbori, arbuşti (persoană fizică sau juri­dică) sunt obligaţi să execute prin mijloace pro­prii depistarea şi distrugerea cuiburilor nou apărute. Neexecutarea acestei acţiuni fiind contravenţie, se sancţionează cu amendă de către organele împuternicite în acest sens. NSTITUTUL POLITEHNIC IAŞI * organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: -secretar principal institut - secretar şef Facultatea de chimie industrială CONDIŢII: conform HCM nr. 2841/1968 şi Legii nr. 12/1971 ; studii superioare şi cunoştinţe de limba franceză pentru postul de secretar principal institut. pumni Comisia judeţeană de organizare a concursului literar: „Literatura contemporană, oglinda societăţii noastre socialiste“ anunţă: difuzarea buletine­lor de participare la concurs se pre­lungeşte pînă la data de 30 sept. a. c. Pînă la aceeaşi dată se prelungeşte şi termenul de trimi­tere a răspunsurilor conform prevederi­lor din regulament. „Paza bună trece primejdia rea“ glă­­su­ieşte o zicală popu­lară. Uneori chiar cu paza bună Pri­mejdia nu te oco­leşte. Sînt şi primej­dii de care nu întot­deauna omul se poa­te feri, cum sunt ca­lamităţile naturale care distrug sau a­­variază bunurile gos­podăreşti adunate cu trudă. Cauze care pot dis­truge sau deteriora bunurile din gospo­dărie sunt multiple : incendiul, explozia, ploaia torenţială grindina, inundaţia, furtuna, uraganul, cutremurul de pă­­mînt, prăbuşirea sau alunecarea de teren, prăbuşirea clădirii în care se află bunu­rile, avariile acciden­tale produse la in­stalaţiile de apă, ca­nal sau încălzire centrală, furtul prin efracţie etc. Asigurarea facul­tativă complexă a gospodăriilor persoa­nelor fizice oferă o protecţie sigură îm­potriva unor aseme­nea riscuri. Prin încheierea a­­sigurării complexe a gospodăriei, asigura­tul beneficiază în mod suplimentar, fă­ră nici un adaos de primă, de încă două asigurări : — asigurarea per­soanei care a înche­iat contractul şi a soţiei (soţului) pen­tru cazuri de acci­dente întîmplate la domiciliul asiguraţi)u­lui ; — asigurarea de răspundere civilă, pentru despăgubiri datorate în calitate de locatar faţă de proprietar, precum şi cele datorate terţi­lor pentru acciden­tarea persoanelor şi avarierea bunurilor la domiciliul asigu­ratului. Prima de asigura­re este de numai 2 lei pe an pentru 1.000 lei din valoa­rea bunurilor asigu­rate. Exemplu : o asigu­rare de lei 30.000 încheiată pe un an costă 60 lei Este o asigurare extrem de utilă, ca­re, prin caracteristi­cile sale, se reco­mandă singură. Se angajează de urgenţă: - sudori instalatori - lăcătuşi mecanici -tinichigii - strungari Cei interesați se vor adresa la 1.1.5. „Ţesătura" Iaşi. OFICIUL DE POSTA SI TELE­COMUNICATII-MUNICIPIUL IAȘI str. Lăpuşn­eanu nr. 21 angajează: - un şofer auto posesor de autorizaţie pentru automacara - factori poştali Condiţii de angajare conform Legii nr. 12/1971. Se angajează de urgenţă — instalator sanitar — lăcătuş mecanic — operator utilaje. Cei interesaţi se vor adresa la întreprinderea agricolă de stat Bucium Condiţii de angajare în conformitate cu prevederile Legii nr. 12/1971. Mica publicitate Decese • Soţul, fiicele şi nepotul anunţă cu a­­dîncă durere înceta­rea din viaţă a scum­pei lor MARIA TEODORESCU 66 ani Inmormîntarea are loc astăzi, ora 16, la cimitirul Eternitatea, unde este depusă. • Familia îndure­rată­­­­ soţia, fiicele, fraţii, surorile, gine­rele anunţă înceta­rea din viaţă a celui ce a fost AUREL PIVNICERU 63 ani — învăţător pensionar. Inmormîntarea are loc joi, 2 august, ora 14, la cimitirul Eter­nitatea, unde est® de­­pus. á

Next