Flacăra Iaşului, octombrie 1974 (Anul 30, nr. 8715-8741)
1974-10-01 / nr. 8715
ANUL XXXI Nr. 8715 MARȚI 1 OCTOMBRIE IW4 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Şedinţa Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. în ziua de 30 septembrie 1974 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a dezbătut pe larg propunerile de modificări la proiectul legii retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii , modificări rezultate ca urmare a discuţiei publice a proiectului legii, precum şi din dezbaterea acesteia în cadrul comisiilor Marii Adunări Naţionale. Apreciind că modificările aduse legii asigură o mai judicioasă aplicare în viaţă a principiilor eticii şi echităţii socialiste in domeniul retribuţiei oamenilor muncii. Comitetul Executiv a stabilit ca proiectul legii să fie supus spre aprobare Marii Adunări Naţionale. Comitetul Executiv a discutat, de asemenea, proiectele de lege cu privire la fondul funciar ?i legea sanitar-veterinară. Legea fondului funciar porneşte de la necesitatea luării unor măsuri hotărîte de apărare a suprafeţelor agricole şi arabile, de redare în circuitul agricol a noi terenuri degradate, de folosire raţională şi gospodărire judicioasă a pământului bun al întregului popor. Legea sanitar-veterinară are în vedere perfecţionarea activităţii de prevenire şi combatere a bolilor la animale, îmbunătăţirea supravegherii sanitar-veterinare a producţiei animaliere, a circulaţiei şi valorificării acesteia, creşterea rolului şi răspunderii nemijlocite a medicilor veterinari în rezolvarea problemetei complexe ale zootehniei. După introducerea observaţiilor făcute de Comitetul Executiv, proiectele de deceturt vr fi supuse dezbaterii publice şi apoi înaintate spre adoptare Marii Adunări Naţionale, în cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a rezolvat şi alte probleme ale activităţii curente in domeniile comerţului exterior, turismului, justiţiei şi altele. ÎN INTlMPINAREA CONGRESULUI AL XI-LEA AL PARTIDULUI A îndeplinit planul pe patru ani din cincinal — Cu producţiazilei de 27 septembrie, a.c. — ne spunea chimistul Ioan Staicu, directorul C.F.S., am îndeplinit sarcinile pe patru ani din cincinal. Pînă la sfîrşitul acestui an se prelimina obţinerea unei producţii suplimentare, faţă de sarcinile pe patru ani din cincinal, în valoare de peste 1,5 miliarde lei. Succesul are semnificaţii mai deosebite dacă amintim şi faptul că pînă la 1 august a.c. au trebuit să fie recuperate restanţele înregistrate în primul restanţe trimestru al anului, nedatorate acestui destoinic colectiv de muncă. Ce însemnătate are pentru economia naţională acest succes al chimiştilor de la _____ Combinatul de fibre sintetice Iaşi ? Din producţia care se va realiza suplimentar în acest an se poate confecţiona un costum pentru fiecare locuitor al ţării, adică peste 20 milioane de costume. Şi, ceea ce este mai semnificativ, constă în faptul că întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii productivităţii muncii, indicator care, în cele trei trimestre ale acestui an, a fost depăşit cu 3,5 procente. Desigur, interesează cum au fost posibile asemenea succese. In primul rind, este vorba de devansarea punerii în funcţiune a unor importante capacităţi de producţie. Printre ele amintim : instalaţia de 10.000 tone/an fibre poliesterice — cu 120 de zile ; instalaţia de fire tehnice , cu 90 de zile, precum şi a altor capacităţi. De asemenea, parametrii tehnico-economici la unele instalaţii au fost realizaţi mai devreme. Amintim în acest sens instalaţiile de fire texturate şi fire tehnice, ai căror parametri au fost atinşi în două trimestre în loc de patru, cît s-a prevăzut in proiecte. De remarcat faptul că, în prezent, s-au creat condiţii favorabile pentru ca la instalaţia de fibre poliesterice de 30.000 tone/an să se atingă parametrii tehnico-economici proiectaţi cu mult înainte de termenul stabilit prin grafice. Succesele colectivului ieşean s-au înregistrat în condiţiile folosirii mai raţionale a materilor prime şi materialelor, eliminării oricăror forme de risipă, reducerii volumului de deşeuri tehnologice. Numai aşa a fost posibilă realizarea angajamentului asumat în întrecea socialistă de a lucra zi din an cu mateprime şi materiale economisite. Şi, la nivelul producţiei Combinatului de fibre sintetice, acest lucru înseamnă foarte mult. După cum ne informa economistul E. Frunză, valoarea economiilor de materii prime şi materiale se ridică pînă în prezent la peste 4,4 milioane lei, iar a economiilor de utilităţi (combustibili, energie, abur tehnologic ş.a.) la 3,2 milioane lei. Nu putem încheia aceste însemnări fără a aminti şi faptul că secţia fire I, în frunte cu comuniştii Ioan Golovcenco, şeful de secţie, maistrul D-tru Tăutu, prelucrătoarea de fire Viorica Boghici, recent decorată cu „Ordinul Muncii“ clasa I, operatorul chimist Petru Cosma ş.a. se află în primele rînduri ale întrecerii socialiste din cadrul Combinatului. EUGENIU ZIDARIŢA Combinatul de fibre sintetice lașiorii Pe zi ce trece, oraşul Paşcani devine mai modern. Foto : XI. STRATULAT Noi unităţi comerciale Zilele trecute s-a deschis la Iaşi, lingă poşta de la Podu-Roş, un magazin alimentar cu autoservire. Noua unitate are o suprafaţă de 550 m. p., cuprinde raioane de mezeluri, pîine şi e dotată cu utilaje moderne de frig. Lingă magazinul alimentar s-a deschis şi un altul, de legume-fructe. In curînd, în zona Casei de cultură a sindicatelor se vor deschide : un magazin alimentar cu autoservire, avînd o capacitate de 600 rm.p., un magazin de încălţăminte pentru copii, un centru de răcoritoare şi un magazin de prezentare a industriei locale. încheierea viaţei in ţara noastră a preşedintelui Liberiei, William I. Tolbert jr. Solemnitatea semnării Comunicatului comun Preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Liberia, William R. Tolbert jr., au semnat, luni dimineaţa, la Bucureşti, Comunicatul comun privind vizita şefului statului liberian în România, important document al relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-iberiene. Solemnitatea a avut loc la Palatul Republicii, la ora 9:00. După semnare, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi William R. Tolbert jr. s-au felicitat reciproc pentru succesul deplin al convorbirilor de la Bucureşti, care au constituit o continuare fructuoasă a dialogului la nivel înalt purtat la Monrovia, cu ocazia vizitei preşedintelui României în Liberia. Cei doi şefi de stat şi-au strîns mlinile cu căldură, s-au îmbrăţişat prieteneşte. Asistenţa a salutat cu vii aplauze cuvîntările preşedinţilor României şi Liberiei, care au exprimat dorinţa comună de a continua şi în viitor contactele şi convorbirile lor, în scopul adîncirii bunelor raporturi existente între România şi Liberia, a contribuţiei comune la cauza prieteniei, păcii şi colaborării între toate naţiunile lumii. In încheierea ceremoniei, cei doi şefi de stat şi-au reafirmat satisfacţia pentru acordurile şi înţelegerile realizate, s-au îmbrăţişat din nou cu căldură, închinînd o cupă de şampanie pentru dezvoltarea continuă a bunelor relaţii de prietenie şi colaborare statornicite între România şi Liberia, pentru pacea şi progresul omenirii. Plecarea din Capitală Vizita oficială de prietenie în ţara noastră, întreprinsă la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, de preşedintele Republicii Liberia, William R. Tolbert jr., s-a încheiat luni dimineaţă, cind şeful statului liberian a părăsit Bucureştiul, început în primăvara acestui an la Monrovia şi continuat cu succes în capitala României, dialogul la nivel înalt româno-liberian a pus baze trainice colaborării prieteneşti, pe multiple planuri, între cele două ţări, de interesul propăşirii lor economice, spre binele şi folosul ambelor popoare, al cauzei cooperării, progresului şi păcii în lume. Totodată, timp de trei săptămâni, şeful statului liberian a avut prilejul să ia contact direct cu activitatea şi preocupările creatoare ale poporului român, exprimîndu-şi, în repetate rînduri, admiraţia şi preţuirea faţă de realizările remarcabile ale României socialiste, obţinute, sub conducerea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, pe calea dezvoltării rapide a economiei şi culturii, a bunăstării întregii naţiuni, a sporirii prestigiului său internaţional. Ceremonia plecării a avut loc pe aeroportul Otopeni, împodobit sărbătoreşte cu prilejul acestui eveniment, cu portretele celor doi preşedinţi şi drapelele României şi Liberiei, cu urări în limbile română şi engleză. »Să s® dezvolte şi să se întărească prietenia dintre popoarele Republicii Socialiste România şi Republicii liberia !“, „Trăiască pacea şi prietenia între popoare !* — scria pe mari pancarte. Preşedintele Nicolae Ceauşescu l-a condus pe înaltul oaspete de la reşedinţa oficială şi pînă la aeroport, unde cei doi şefi de stat au fost salutaţi cu însufleţite ovaţii şi aplauze de numeroşi cetăţeni, care au manifestat îndelung pentru prietenia românoliberiană, pentru pace şi prietenie între naţiuni. O gardă militară a prezentat onorul. In timp ce se intonau imnurile de stat ale celor două state, au răsunat 21 salve de artilerie. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi William R. Tolbert jr. au trecut apoi în revistă garda militară de onoare. In continuarea ceremoniei, înaltul oaspete liberian şi-a luat rămas- bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, de la personalităţile oficiale române venite la aeroport — membri ai guvernului, conducători de instituţii centrale, generali şi ofiţeri superiori. Un grup de pionieri a oferit flori preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi William R. Tolbert jr. Şeful statului liberian şi-a luat apoi rămas bun de la primul ministru al guvernului român, Manea Mănescu. La scara avionului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat un călduros drum bun preşedintelui liberian. Cei doi şefi de stat şi-au strîns mîinile prieteneşte, s-au îmbrăţişat cu căldură, exprimîndu-şi dorinţa de a se revedea şi de a continua rodnicul dialog la nivel înalt româno-liberian. Avionul prezidenţial a decolat la ora 10,30 escortat de reactoare ale forţelor noastre armate. Agerpress) întreprinderea metalurgică Noi capacităţi de producţie In luna septembrie s-au aflat în probe tehnologice la întreprinderea metalurgică două noi linii de ţevi sudate şi una de profile. Linia de ţevi sudate de 89 mm, cu o capacitate anuală de 120.000 tone, a intrat în funcţiune la 27 septembrie a.c. O altă linie de ţevi sudate, cea de 114 mm, cu o capacitate de 118 tone pe an, continuă cu succes probele tehnologice. Linia de profile formate la rece de 170 mm a intrat în funcţiune în cursul zilei de ieri. Ea A- Pir°' duce profile uşoare de mare complexitate pentru construcţia de mașini. Intre altele, aici se va fabrica profilel* pentru autocarmionul „Roman". NICOLAE LACEA economist