Flacăra Iaşului, octombrie 1978 (Anul 34, nr. 9953-9978)
1978-10-01 / nr. 9953
i ai Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi ai Consiliului popular judeţean Anul XXXV — Nr. 9953 Duminică, 1 octombrie 1978 4 pagini — 30 bani Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. Program concret de acţiune pentru asigurarea mersului ascendent al economiei naţionale La Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 28 septembrie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o amplă cuvîntare, care reprezintă un program , concret de acţiune pentru asigurarea mersului ascendent al economiei naţionale în această perioadă. Scopul consfătuirii a fost acela de a analiza felul în care se realizează planul pe 1978 în toate domeniile, măsurile ce se impun pentru îndeplinirea lui în cele mai bune condiţii în următoarele trei luni, precum şi pregătirile ce trebuie făcute pentru anul viitor. Secretarul general al partidului a relevat succesele obţinute şi, totodată, a subliniat neajunsurile, rămînerile în urmă existente. în mod deosebit s-a insistat asupra necesităţii îndeplinirii integrale a producţiei fizice la toatesortimentele. Putem obţine producţii suplimentare într-o ramură sau alta, se arată în cuvîntare, dar dacă nu realizăm producţia planificată în toate sectoarele, la toate sortimentele stabilite, ajungem la dereglări ale procesului de producţie, la greutăţi în desfăşurarea normală a activităţii economice. Folosirea judicioasă a maşinilor, în special a instalaţiilor complexe, a constituit o altă problemă asupra căreia s-a insistat. Este, de asemenea, necesar, s-a arătat în cuvîntare, să se acţioneze cu toată hotărîrea în direcţia îmbunătăţirii calităţii producţiei, ridicării nivelului pi tehnic. Trebuie să punem în faţa oamenilor muncii problemele deschis, a subliniat secretarul general al partidului ; întreprinderile nu vor putea funcţiona dacă nu vor realiza produse de calitate înaltă. în legătură cu aceasta, în cuvîntare se subliniază necesitatea organizării temeinice a calificării şi reciclării profesionale, acţiune la care trebuie să participe într-o mai mare măsură ministerele, cadrele din cercetare şi din învăţămînt, specialiştii , cu experienţă îndelungată. O atenţie deosebită, se arată in cuvîntare, trebuie acordată pregătirii maiştrilor din toate unităţile economice. Nu se acţionează mulţumitor nici în ceea ce priveşte introducerea în producţie a tehnicii noi, a rezultatelor ştiinţifice, menţinîndu-se vreme îndelungată numeroase produse învechite. în cuvîntare se trasează sarcina ca în momentul în care un produs este introdus în fabricaţie, proiectanţii şi cercetătorii să aibă deja pe planşetă sau în atenţie un produs nou. O mare parte a cuvîntării a fost consacrată îndeplinirii planului de investiţii, unde sînt rămîneri în urmă foarte serioase. Referindu-se la stadiul actual al lucrărilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că trebuie să punem pe primul plan intrarea din producţie a capacităţilor proiectate pentru acest an, să nu ne împrăştiem la un număr mare de obiective pentru a realiza, numai planul valoric. De asemenea, s-a atras din nou atenţia asupra necesităţii de a se reduce consumul de materiale de construcţii prin elaborarea unor proiecte mai economice. O altă problemă importantă a activităţii economice este buna aprovizionare tehnico-materială. Astfel, s-a reliefat că printr-o mai judicioasă desfăşurare a aprovizionării, trei sferturi din problemele ridicate în cadrul consfătuirii ar dispărea de la sine. In continuare, conducătorul partidului şi statului a atras atenţia asupra îndeplinirii producţiei pentru export, problemă care a fost analizată cu fiecare minister, cu întreprinderile, găsindu-se soluţii pentru reducerea simţitoare a nerealizărilor din acest domeniu. De asemenea, este necesar — s-a arătat în cuvîntare — să se dea o atenţie mult mai mare dezvoltării cooperării în producţie cu alte ţări. Odată cu măsurile pentru realizarea planului pe următoarele trei luni, a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trebuie să ne ocupăm de pregătirea planului pentru 1979. în legătură cu aceasta, s-a trasat sarcina ca toate problemele planului din anul viitor — aprovizionare, contracte etc. — să fie clarificate pînă la sfîrșitul lunii octombrie. în ceea ce privește problemele agriculturii, s-a arătat că trebuie să se acţioneze cu toată hotărîrea pentru stringerea la timp a recoltei ; în zonele mai reci porumbul să fie lăsat pe cîmp pînă va ajunge la maturitate, iar legumele, atît timp cît nu există pericolul de brumă, să fie lăsate să se coacă pentru a se putea prelungi aprovizionarea populaţiei cu produse proaspete. De asemenea, se subliniază în cuvîntare, trebuie să se dea cea mai mare atenţie predării produselor la fondul de stat, asigurării aprovizionării populaţiei în perioada de toamnă şi iarnă. Producţiile pe care le avem, chiar dacă nu sunt la nivelul planificat, asigură satisfacerea cerinţelor de consum. Pe primul plan, se mai subliniază din cuvîntare, stau acum înssămînţările şi trebuie să se facă totul ca pînă la 15 octombrie acestea să fie terminate. Secretarul general al partidului a abordat şi altle probleme importante, cum sunt folosirea mai bună a mijloacelor de transport, autoconducerea şi autogestiunea, introducerea, de la 1 ianuarie 1979, a producţiei nete în toate sectoarele activităţii economice, realizarea planului de locuinţe. Trebuie să se acţioneze cu toată hotărîrea, se arată în cuvîntare, pentru mobilizarea forţelor de care dispunem, în vederea înfăptuirii programului de locuinţe, lăsînd la o parte alte obiective social-culturale care mai pot fi amînate, în afară de şcoli şi cămine. In încheiere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a insistat asupra necesităţii îmbunătăţirii activităţii organizaţiilor de partid, consiliilor oamenilor muncii, întăririi controlului, creşterii răspunderii pentru îndeplinirea sarcinilor. Afirmarea rolului conducător al partidului, se relevă în cuvîntare, trebuie să se reflecte în felul în care organizaţiile de partid soluţionează problemele complexe ale construcţiei socialiste, ale dezvoltării în ritm înalt a economiei noastre, a întregii societăţi. • • ) In pagina a 2-a Cadran săptămînal Şi în livezile fermei de la Maxut — a Staţiunii de cercetare şi producţie pomicolă Sîrca — recoltarea merelor este un toi. Foto : 1. Bordeianu Timpul impune mai multă preocupare pentru siriusul recoltei Toamna aceasta continuă să fie destul de capricioasă, spre nemulţumirea agricultorilor care, din cauza vremii, nu-şi pot vedea nestingheriţi de muncile cîmpului. N-ar fi, de asemenea, exclus ca, în ciuda promisiunilor meteorologilor, şi în această lună să avem destule zile nefavorabile, aşa că lucrătorii ogoarelor trebuie să profite de orice clipă prielnică pentru a imprima ritmuri cît mai rapide tuturor acţiunilor de sezon. în aceste condiţii se cere, fireşte, să sporească mai mult ca oricînd şi grija pentru punerea la adăpost a recoltei. Trebuie să spunem că şi pînă la ultimul val de ploi cele mai multe unităţi agricole au folosit cu spor timpul favorabil pentru grăbirea culesului. Majoritatea cooperativelor agricole cultivatoare de cartofi, de exemplu, au reuşit să încheie recoltarea acestei culturi, iar unele dintre ele se apropie de sfîrşit şi cu livrările. Mai răsmine de strîns recolta de pe mai puţin de 8 la sută din întreaga suprafaţă, restanţă care nu ridică probleme deosebite. Mai grav este faptul că circa jumătate din cartofii recoltaţi se află încă pe cîmp, expuşi ploilor şi eventualelor temperaturi scăzute. Reamintim de aceea cooperatorilor din Verşeni, Mogoşeşti-Siret şi celorlalţi cultivatori întîrziaţi cu livrarea producţiei că li se cer eforturi susţinute pentru ca în cîteva zile să-şi achite toate obligaţiile contractuale. în privinţa sfeclei de zahăr, trebuie apreciat faptul că ritmul recoltării a întrecut chiar prevederile grad lor de transport, în aşa fel ca acestea să poată efectua cît mai multe curse. Tot pentru bunul mers al acţiunii e nevoie însă ca şi bazele de recepţie cu rampele blocate să impulsioneze expedierea producţiei la fabrici, pentru a uşura în acest fel preluarea de noi cantităţi. La recoltarea florii-soarelui suntem mai întîrziaţi ca oricînd, în principal datorimesuntă condiţiilor climatice cu totul deosebite din acest an. Dacă in acest început de octombrie sectorul agricol cooperatist are totuşi strînsă aproape 30 la sută din întreaga recoltă, sînt şi unităţi care nici n-au început culesul. Potrivit recomandării organelor de resort, pe suprafeţele cu coacere neuniformă va trebui să se recolteze mai in tU porţiunile coapte. în acest fel nu numai că se vor înlătura pierderile, dar se va cîştiga şi timp la eliberarea terenului, lucru deosebit de important — mai ales acolo unde In urma florii-soarelui urmează să se însămînţeze grîu. Oricum, va trebui să se concentreze de acum toate top- C. GREGORIAN (continuare în pag. a 3-a) • Cartofii de pe cîmp — cît mai repede în depozite ! • Ritm bun la recoltarea sfeclei de zahăr, dar nu şi la livrarea producţiei • întinderile de la strînsul florii-soarelui nu au la bază doar cauze obiective • Cînd unii culegători nu aud chemarea lanurilor de porumb * In toate grădinile de legume — măsuri de protejare împotriva brumelor • în fiecare Sector — aceeaşi grijă pentru adăpostirea rapidă şi fără pierderi a roadelor toamnei firelor stabilite pentru luna pe care abia am încheiat-o. Şi la această cultură însă, valorificarea recoltei este rămasă în urmă, cu cele mai mari restanţe prezentîndu-se cooperativele agricole din comunele Vînători, Cozmeşti, Deleni, Dobrovăţ. Sigur că urgentarea livrării depinde — ca şi în cazul cartofului — de buna organizare a încărcării și descărcării mijloace * • Un succes al avicultorilor de la uricani Lucrătorii de la Asociaţia economică intercooperatistă de la Uricani pentru creşterea păsărilor au îndeplinit sarcinile planului trimestrial cu 4 zile mai devreme. A fost realizată suplimentar o producţie de peste o jumătate, de milion de ouă. Fruntaşi în muncă sunt Elena Iliţoi, Sortea Adam, Elena Ionel, Valentina Babă, Elena Babă şi alţii. La Iaşi Magazinul „Velo“ la parterul blocului de locuinţe R. 113 din bulevardul Independenţei s-a deschis un frumos magazin denumit „Velo“, al I.C.S. Metalo-chimice. Denumirea provine de la faptul că aici este expusă o gamă variată de biciclete şi piese de schimb pentru astfel de vehicule. Noul magazin este deschis zilnic (cu excepţia duminicilor) Intre orele 10—18. Atelierul de croit de la Fabrica de încălţăminte din Tîrgu Foeric. In prim-plan , maşina de ştanţat feţe.umos este dotat cu maşini dintre cele mai mo-Foto : S. LEONID \ j ? „Merge ş-aşa, tovarăşe!“ — mă a- 4 ) sigură ritos meşterul căruia n explic, i 1 pocăit, că pantoful sting mă string« 1 I din prima clipă în care l-am încălţat. i V Mi se dă de înţeles că eu am pici«- 1 rul în cauză mai nu ştiu cum şi per-ţ ) severînd, cu stoicism, voi determinau 1 încălţămintea să se mai lase și o să " / fie bine... i t Resemnat în problema aceasta d«.J i pedestraș, opresc la un magazin unde \ 1 în vitrină sint expuse mere extra, i l 4,65 lei kilogramul. Tocmai cînd să * / fin servit, mai marele vînzătorilor » ț răstoarnă o ladă în grămadă și începe • 1 să vocifereze revoltat. „Ia uitaţi-vă y ' ce-au făcut şmecherii ! Cîteva fructe / ţ frumoase la suprafaţă, peste pădure- i ţele astea. Şi-or fi închipuit că merge 4 1 s-aşa, lăsîndu-mă pe mine să mă cert*/ 1 cu cumpărătorii“. ţ / Din păcate exemple ale neglijenţei„ i ) chiulului şi dezinteresului faţă de ca- / i litate, îmbrăcate în formula groso- tlană „Merge ş-aşa !“ întîînîm şi în al-i ■l te împrejurări, poate mai dramatice / decît cele observate de noi mai înartinte. Cite un zidar, venit luni cam / 1 mahmur de la nuntă, face peretele ţ / strîmb, îl mai îndreaptă cu tencuială i ) din gros, convins că n-o să fie con- J 1 trolat (îl ştie el pe maistru!) şi deci ţ * „merge ş-aşa Cumperi un frigider / l drăguţ, dar de-1 pui în priză aştepţi ) I mult şi bine să funcţioneze agregatul i ) de răcire, deoarece în fabrică nu s-a făcut un control serios, iar rezistenţa ţ / e arsă. A mers ş-aşa ? Uite că n-ai \ mers. ' Sunt şi zone ale activităţii unde e- ( ' fectul nociv al iresponsabilităţii se. obț MIHAI DUMITRU 1 y (continuare in pag a 2-a' \ Merge ş-aşa ? \