Flacăra Iaşului, iulie 1979 (Anul 35, nr. 10185-10210)

1979-07-01 / nr. 10185

FLACARA IAȘULUI--------------------------- ----------------------------------------------------------------------------------------------------------PAGINA A III-A . CRONICA LUMII IUN­II Evenimente interne Şi în cursul lunii pe care am încheiat-o, principala ca­racteristică a activităţii in­terne a constituit-o puterni­ca angajare a oamenilor muncii in cadrul întrecerii socialiste desfăşurate in in­­timpinarea celei de a 35-a aniversări a eliberării patri­ei, precum şi a Congresului al Xll-lea al partidului. Măr­turie în această direcţie sînt succesele deosebite pe care oamenii muncii din industrie şi agricultură, din celelalte compartimente de activitate le raportează ei) m­îndrie, a­­dăugîndu-şi de fiecare dată noi şi importante obiective de realizat. In contextul puternicei e­­fervescenţe politice şi de ac­tivitate creatoare a poporu­lui nostru, vizitele de lucru întreprinse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreu­nă cu alte cadre din condu­cerea superioară de partid şi de stat, s-au înscris ca momente de referinţă pri­vind unitatea de nezdrunci­nat dintre partid şi popor, atestînd încă odată stima şi dragostea cu care oamenii muncii îl înconjoară pe pri­mul bărbat al ţării, secreta­rul general al partidului şi preşedintele Republicii, în întîlnirile care au avut loc în unităţi economice din judeţul Constanţa, culminînd cu marea adunare populară de pe platforma noului Com­binat petrochimic de la Mi­­dia-Navodari, la Complexul expoziţional din Piaţa Scîn­­teii, în institute de cercetări ştiinţifice şi tehnologice din Capitală sau în zonele afec­tate­ de ploi abundente, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a continuat dialogul cu dife­rite categorii de oameni ai muncii, dînd indicaţii pre­ţioase şi soluţii practice pen­tru rezolvarea problemelor ce se ridică în cadrul pro­cesului de dezvoltare econo­­mico-socială a patriei. Un eveniment marcant al lunii încheiate îl constituie şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. a­ P.C.R. din z­iua de 5 iunie, care a trasat noi orientări privind utilizarea şi gospodărirea cit mai judicioasă a potenţialu­lui productiv, a maşinilor şi utilajelor, prin încărcarea lor raţională în toate schim­burile, extinderea pe scară largă a lucrului la mai mul­te maşini, mai buna organi­zare a activităţii la între­ţinerea şi repararea mijloa­celor tehnice de producţie. Acţionînd în continuare pentru întărirea autocondu­­cerii muncitoreşti şi auto­­gestiunii economico-financia­­re a unităţilor economice. Comitetul Politic Executiv a aprobat propunerile pentru modificarea şi completarea Legii contractelor economi­ce, indicind unităţilor şi or­ganelor centrale să acţione­ze cu toată fermitatea pen­tru respectarea integrală a obligaţiilor contractuale, re­ducerea duratei de aprovi­zionare — fabricaţie — des­facere, accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor cir­culante, utilizarea cu maxi­mă eficienţă­­a fondurilor materiale şi băneşti. Strânsa legătură dintre rit­mul rapid al dezvoltării eco­nomiei naţionale şi creşterea bunăstării materiale şi spi­rituale a oamenilor muncii a fost scoasă în evidenţă din nou în urma concluziilor privind realizarea Programu­lui de creştere a nivelului de trai pentru anii 1976 — 1980. După cum se ştie, pri­ma etapă a acestui program a fost înfăptuită cu succes. Cu multă bucurie şi satis­facţie, oamenii muncii din patria noastră au luat cunoş­tinţă de faptul că, începînd de la 1 august ac., se va trece la a doua majorare a retribuţiei, a alocaţiilor şi ajutoarelor pentru copii (la 1 octombrie), a pensiilor de asigurări sociale şi de stat (la 1 decembrie 1979). Acce­lerarea ritmului de execu­ţie a construcţiei de locuin­ţe, dezvoltarea prestărilor de servicii către populaţie, a­­plicarea în continuare a ho­­tărîrii de reducere a săptă­mânii de lucru vin să con­firme, prin noi fapte, grija partidului şi statului nostru pentru creşterea nivelului de trai al poporului. Este bine cunoscută perse­verenţa cu care conducerea partidului se preocupă de problemele adîncirii demo­craţiei noastre socialiste, ale atragerii maselor largi popu­lare la conducerea treburi­lor obşteşti, a întregii vieţi economice, politice şi socia­le. Pe această linie se în­scrie şi şedinţa Biroului E­­xecutiv al Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialiste, în care au fost stabilite noi măsuri pentru perfecţionarea controlului oa­menilor muncii, pentru mai buna organizare şi creşterea rolului comitetelor de­ cetă­ţeni, ca organisme obşteşti în sistemul democraţiei so­cialiste. Conform măsurilor preconizate, în componenţa acestor organisme va fi cu­prins un număr mai mare de oameni ai muncii care nu sunt, membri de­ partid, iar ponderea femeilor ur­­mînd să reprezinte cel pu­ţin 40 la sută. Recenta ple­nară a Consiliului judeţean t­extil al Frontului Unităţii Socialiste, în care s-au ana­lizat activitatea de control al oamenilor muncii şi con­tribuţia organizaţiilor com­ponente la buna desfăşura­re a Festivalului naţional „Cîntarea României“ vine să confirme, de altfel, modul concret în care sunt aplica­­te şi în judeţul nostru mă­surile privind dezvoltarea continuă a democraţiei noas­tre socialiste. O vibrantă mărturie a dra­gostei şi recunoştinţei pe care cea mai tînărâ genera­ţie a ţării le poartă parti­dului, secretarului său gene­ral, o constituie manifesta­rea de la Palatul sporturilor şi culturii din Capitală, con­sacrată celei de-a 30-a ani­versări a Organizaţiei Pio­nierilor, Zilei pionierilor şi Anului internaţional al co­pilului. Prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tova­răşei Elena Ceauşescu la a­­ceastă amplă manifestare jubiliară,, la inaugurarea lu­crărilor viitorului Centru de educaţie şi cultură a pionie­rilor şi copiilor, la expozi­ţia organizată cu acest pri­lej şi la emoţionantul spec­tacol de gală oferit de copii, vine să demonstreze incă o dată grija părintească cu care partidul şi statul nos­tru înconjoară tinăra gene­raţie. In inimile milioanelor de copii ai ţării va rămîne adine întipărit Mesajul adre­sat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul împli­nirii a 30­ de ani de la crea­rea Organizaţiei Pionierilor din România, mesaj prin ca­re, odată cu aprecierea dată contribuţiei acestei organi­zaţii la educarea tinereilor vlăstare, în spiritul înaltelor idealuri ale societăţii noastre, la pregătirea lor pentru muncă şi viaţă, au fost ex­primate cele mai calde urări, precum şi îndemnul părin­tesc pentru intensificarea activităţii educative în vede­rea formării unor cadre de nădejde ale construcţiei so­cialismului şi comunismului pe pămîntul României. A. DELEANU în pas cu exigenţele economiei naţionale (urmare din pag. 1) acestea : maşina de curăţat canale , autosc­reperul de 11 m.c., utilaj care va partici­pa şi la concursuri interna­ţionale chiar din acest an , autoscreperul de 20 m.c. ş.a. înfăptuind neabătut indica­ţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu pri­lejul vizitelor de lucru la această uriitate ieşeană, co­lectivul de la „Nictiina“, în colaborare cu proiectanţii, plămădesc noi şi noi pre­miere. Este vorba de reali­zarea unor game de­­ rulouri compactoare , clasice şi­ vi­bratoare pînă la 25 ele tone screpere tractate cu eleva­tor, autoscrepere cu transmi­sii hidrostatice ş.a. Merită apreciate preocupările pen­tru realizarea unor utilaje cu parametri tehnico-econo­­mici care se situează cel pu­ţin la nivelul atins pe plan mondial, cu o fiabilitate şi menteninţă, ridicate, cu res­pectarea indicatorilor de er­gonomie aplicată etc. Cu prilejul zilei lor, noi toţi, semenii constructorilor de maşini, îi felicităm şi le urăm să urce pe cele mai înalte trepte ale progresului tehnic, să fie la înălţimea exigenţelor revoluţiei tehni­­co-ştiinţifice. Le dorim să-şi amplifice realizările cu ca­re întîpipină sărbătoarea de la 23 August şi cel de- al Xll-lea­­ Congres al partidu­lui nostru. Pînă în prezent, acest prestigios, colectiv ie­şean a reuşit să înregistre­ze depăşiri la producţia glo­bală şi producţia marfă fa­bricată, iar cheltuielile la 1 000 de lei producţie marfă să fie reduse cu 13,10 lei. Există un climat sănătos de muncă, condiţii optime pen­tru ca acestor succese să li se adauge altele. —— ------------• ------------------­ Biciclişti, cunoaşteţi regulile de circulaţie? Ca urm­are a unui acci­dent de circulaţie, posesorul unei biciclete a decedat. S-a constatat că victima, Lahor Chirică, nu a respectat re­gulile de circulaţie pe dru­murile publice. Pentru a nu se mai repeta asemenea ac­cidente, Serviciul de circula­ţie al oraşului Tg. Frumos a organizat, în colaborare cu Serviciul circulaţiei din ca­drul Miliţiei judeţene, o in­struire cu toţi posesorii de biciclete din oraşul Tg. Fru­mos şi comunele învecinate, accentuîndu-se asupra cu­noaşterii regulilor de circu­laţie. Vă prezentăm: Liceul agroindustrial Miroslava Cu oricare dintre elevii Liceului agroindustrial din Miroslava ar discuta, senti­mentul mîndriei ar fi pri­mul observat : mândrie pen­tru trecutul remarcabil al şcolii, mîndrie pentru dotă­rile moderne de azi, pen­tru realizările obţinute. Liceul din Miroslava are un istoric de invidiat , foar­te vechi (la 25 octombrie 1981 împlineşte 150 de ani), reprezintă prima instituţie de învăţământ din ţară în care se predau şi cunoştin­ţe de agricultură (între pri­mii elevi se numără şi Ko­­gâlniceanu), prima şcoală agricolă din Moldova (în­fiinţată acum 115 ani de Ion Ionescu de la Brad). Clădiri de epocă — în plină resta­urare chiar în aceste zile — stau mărturie vechimii şco­lii, prestigiului de care se bucura. Din 1974, devenită liceu cu profil agroindus­trial (veterinar şi zootehnie, iar în prima treaptă de li­ceu, şi construcţii in agri­cultură), puternic ancorată în realităţile şi cerinţele e­­pocii noastre de avint şi pentru această ramură eco­nomică, şcoala fiind singura de acest fel din trei judeţe (Iaşi, Vaslui şi Botoşani), judeţe pentru care şi pre­găteşte cadre. Străbatem, împreună cu prof. dr. ing. N. Cerchez, directorul liceului, sălile de clasă, laboratoarele, biblio­teca cu 16 000 de volume, căminele, cantina, imensul parc, terenurile de sport a­­proape golite de iureşul ce­lor 500 de elevi aflaţi a­­cum in examene, ori în va­canţă. Impresionează şi ba­za materială excelentă. A­­flăm că, de la toamnă, şcoa­la va dispune de încă 4 săli de clasă, 6 laboratoare, nu­meroase maşini agricole etc., iar din anul viitor vor apărea şi altele. „Elevii noş­tri au cele mai bune condi­ţii sa devină muncitori de nădejde, buni specialişti în agricultură, ne spune direc­torul. Daca ar fi sa ne re­­ferim numai, la faptul că fac practica — în afara celei din atelierele proprii în unităţi de virf ale agricul­turii judeţului, cum ar fi ferraa-model de la Galata. I.S.C.I.P. Tomeşti, „Avicola" Iaşi, ferma sericicolă Bivo­lari, ferma de ovine Deleni ,ş.a., şi n-ar mai trebui al­te argumente Elevii dispun şi de alte condiţii: aproape jumătate au burse de stat, alături de c­ele acordate de unităţile cu care se pot încheia contrat­ec­te, toţi au locuri asigurate în cămine, cadrele didacti­ce care se ocupă de instru­irea lor sunt bine pregătite. Şi, după cum ne informa rev. P. Palade, secretarul biroului organizaţiei de partid, multe succese ale lor îşi au­ rădăcina în aceste condiţii locuri de frunte la simpozioanele cercurilor şti­inţifice ale elevilor, pe ju­deţ sau pe ţară, locuri de frunte la concursurile pe meserii, locuri de frunte şi în sport (echipa handbaliste­lor de la Miroslava ocupă primul loc pe municipiu şi locul secund pe judeţ). Mulţi dintre absolvenţi sunt acum studenţi. Iată schiţate, sumar, cite­­va dintre condiţiile de ca­re dispune orice elev intrat în acest liceu. Condiţii a­­semănătoare, desigur, orică­rui alt liceu, dar ce poate convinge aici este, în mod sigur, pasiunea de a te dedi­ca uneia dintre cele mai vechi îndeletniciri, la fel de importantă şi azi, căreia conducerea partidului şi sta­tului nostru îi acordă o a­­tenție deosebită. CONST. PAI.Al­! TA Adunare (urmare din pag. I) ca în preajma celor două mari evenimente din viaţa poporului român, a 35-a a­­niversare a eliberării patri­ei de sub dominaţia fascistă şi Congresul al Xll-lea al partidului, a vorbit tovarăşa Elisabeta Alexandrescu, in­spector general al Inspecto­ratului şcolar judeţean. In continuare, au fost a­­cordate diplome şi insigne unui mare număr de educa­toare, învăţători, profesori, festivă maiştri-instructori evidenţiaţi în activitatea de educare a tinerei generaţii. Pionieri au oferit dascălilor lor bu­chete de fiori. Adunarea s-a încheiat cu un frumos program artistic prezentat de corul şi forma­ţia de muzică de cameră ale­­Sindicatului învăţâmînt. * Adunări prilejuite de Ziua învăţătorului au avut loc­­şi in alte localităţi ale judeţu­lui. La seceriş (urmare d­in pag. I) mai mulţi oameni sunt pe terminate cu prăşi­la înce­pută în urma recentelor ploi. Unele preocupări pentru asigurarea viitoarei­ baze furajare se pot­ constata şi la cooperativa agricolii din Voineşti. Cu toate că s-au însilozat şi însemnate can­tităţi de ierburi din flora spontană, nu s-a reuşit să se depoziteze nici aici de­cit circa jumătate d­in ceea ce s-a prevăzut pentru pri­mele două etape ale acţiu­nii. Tocmai de aceea s-a hiotărît ca în zilele urmă­toare să se mai însilozeze şi o parte din recolta a doua de lucerna în ames­tec cu paiele rămase de la orz şi să se pună în con­tinuare în valoare şi alte surse ocazionale. O notă bună se cuvine şi­ pentru operativitatea cu care s-a acţionat pentru însâmînţa­­rea culturilor furajere în miriştea orzului. Am găsit, de, asemenea, şi fîneţele naturale de aici împinzite de cosaşi. Pînă la ora vizitei noastre, coo­peratorii reuşiseră să pună în brazde final de pe 80 din cele 328 hectare de fineţe şi să adune în căpiţe cea mai mare parte a recoltei. Din păcate, transportul pro­ducţiei la locurile de depo­zitare nici nu începuse în­că, iar tov. V. Mariciuc, preşedintele C.A.P., recu­noştea că această acţiune a fost­­ prevăzută abia pen­tru săptămîna viitoare. E drept că multe atelaje erau ocupate cu eliberarea tere­nului cultivat cu orz, dar au fost şi zile cu mai pu­ţine solicitări în care nu s-au găsit forţe şi pentru căratul finului. Iar dacă se continuă aşa, va veni vremea recoltării griului, cînd se vor ivi alte motive de amînare. Cel mai puţin interesaţi de siriusul furajelor i-am găsit pe vecinii de la C.A.P. Horle­şti. Unitatea are 250 hectare de fineţe naturale repartizate pe formaţii de lucru, însă cositul n-a fost declanşat decit la ferma Bogdăne­şti, dealtfel şi aici foarte anemic. De fapt, chiar tov. C. Jumuga, inginerul şef al C.A.P., susţinea că finul nu este încă îmbătrî­­nit şi, deci, recoltarea ar putea începe din plin chiar şi după prima decadă a lu­nii iulie. La conducerea consiliului unic domneşte însă părerea că tărăgăna­rea e mai curînd o încer­care de a obţine un răgaz pentru lichidarea restanţe­lor de la prăşit. Oricum ar fi, problema furajelor nu trebuie lăsată pe ultimul plan şi acest lucru se cere înţeles în primul rinel de cei de la chim­a unităţii. ­ Satisfacţie colectivă Fabrica de plăci a~ s \ 1 s­glomerate din lemn a­­ întreprinderii de pre­­iul fasji lucrare a lemnului din TJ la.şi_ a început să pro­­ducă şi P.A.L. fenolic. acbui Bteiin nou produs, necesar labncilor de case, precum si in alte lucrări de construcţii. El este preferat P.A.L.-ului clasic pentru greutatea specifică mai mică, su­pleţe şi rezistenţă superioare. Dacă relatăm acest, succes, este pentru că el constituie pentru oamenii numin de aici un prilej de satis­facţie colectivă, fiindcă la elabo­rarea şi introducerea noii tehnolo­gii, precum şi la adaptarea insta­laţiilor la noii parametri, a contri­buit grupul restrîns, dar valoros ,fi plin de iniţiativă, al fabricii de I Închideţi robinetul!­ ­ Apelul este adresat. /c , de această dată, con- //V\ ’ structurilor din oraşul ? Tg. Frumos, unde ro­­f­binelui risipei încă nu y este închis. în toate­­ zonele oraşului, unde se constru­i ie,sr. locuinţe, le întîlneşti cu­ că- i rănit dă spartă, ciment pietrificat, y oţel-beton aruncat, mozaic îm­p­răş-­­i­­at şi alte materiale. Lingă noua ? Policlinică, în curs de execuţie, o­­ cantitate însemnată de ipsos şi alte­­ materiale sunt lăsate la voia în­­­­tîmplării, supuse degradării. Cine trebuie să închidă robinetul risi­­­­pe­i ? j Datorii neonorate 1 întreprinderea de mătase „Victoria“ din ’ fie- Ia­ li are contract pen­k I*. . f-* ru mai multe piese i 3* schimb cu IMA TEX I '■' * — Tg. Mureș. Pînă in y prezent, din totalul de i 20 de repere, însumînd 4 960 de bu­* căli, unitatea tîrgmure.șeană a ]i­­g­urat doar. ... 8 repere, ^ Or, nelivrarea în timp util­ a pie­­­­selor de schimb creează greutăţi * procesului de producţie al între-­­ prinderii „Victoria“. Cînd vă veţi­­ onora obligaţiile contractuale to- V varăşi de la IMATEX — Tg. Mureş? I anunţă că începînd de astăzi, 1 iulie, se introduce I autotaxarea la autobuze pe traseele : \ Gară: - °ra* 1tCau £433 I — Gîşteşti ^C.u. FMlNPSCn“ | J — Boşteni ________1 A $ 1 _ ,. ^ — Blăgeşti 2 £ M ^ — Sodomeai ■ 11 \ — Lunca. Autobuzele de pe aceste trasee vor circula fără ta- \ xator. T Biletele şi abonamentele pot fi procurate cu anti­­­cipaţie de la dispecerat Gară, magazin flori, str. Mol­^ . ■’dovei, bl. TI şi sediul unităţii. Biletele vor fi compostate de călători imediat după­­ urcarea în autobuz, la aparatele montate în acest­­ scop.­­ Călătorii găsiţi fără bilet sau cu biletul necom­­^ . postat vor fi sancţionaţi cu amendă de la 300 la ^ 500 lei.­­ Urcarea călătorilor se face pe uşile prevăzute cu­­ indicaţia URCARE, iar coborîrea pe uşile cu indi-­­ caţia COBORIRE. Nerespectarea constituie contra­­­­venţie, ce se sancţionează cu amendă de la 100 la­­ ■ 500 lei. ----ASOCIAȚIA SURZILOR — FILIALA IAȘI încadrează urgent — v­olabil — pe durată determinată informații, telefon 12758.

Next