Flacăra Iaşului, iulie 1979 (Anul 35, nr. 10185-10210)
1979-07-01 / nr. 10185
FLACARA IAȘULUI--------------------------- ----------------------------------------------------------------------------------------------------------PAGINA A III-A . CRONICA LUMII IUNII Evenimente interne Şi în cursul lunii pe care am încheiat-o, principala caracteristică a activităţii interne a constituit-o puternica angajare a oamenilor muncii in cadrul întrecerii socialiste desfăşurate in intimpinarea celei de a 35-a aniversări a eliberării patriei, precum şi a Congresului al Xll-lea al partidului. Mărturie în această direcţie sînt succesele deosebite pe care oamenii muncii din industrie şi agricultură, din celelalte compartimente de activitate le raportează ei) mîndrie, adăugîndu-şi de fiecare dată noi şi importante obiective de realizat. In contextul puternicei efervescenţe politice şi de activitate creatoare a poporului nostru, vizitele de lucru întreprinse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu alte cadre din conducerea superioară de partid şi de stat, s-au înscris ca momente de referinţă privind unitatea de nezdruncinat dintre partid şi popor, atestînd încă odată stima şi dragostea cu care oamenii muncii îl înconjoară pe primul bărbat al ţării, secretarul general al partidului şi preşedintele Republicii, în întîlnirile care au avut loc în unităţi economice din judeţul Constanţa, culminînd cu marea adunare populară de pe platforma noului Combinat petrochimic de la Midia-Navodari, la Complexul expoziţional din Piaţa Scînteii, în institute de cercetări ştiinţifice şi tehnologice din Capitală sau în zonele afectate de ploi abundente, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a continuat dialogul cu diferite categorii de oameni ai muncii, dînd indicaţii preţioase şi soluţii practice pentru rezolvarea problemelor ce se ridică în cadrul procesului de dezvoltare economico-socială a patriei. Un eveniment marcant al lunii încheiate îl constituie şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. a P.C.R. din ziua de 5 iunie, care a trasat noi orientări privind utilizarea şi gospodărirea cit mai judicioasă a potenţialului productiv, a maşinilor şi utilajelor, prin încărcarea lor raţională în toate schimburile, extinderea pe scară largă a lucrului la mai multe maşini, mai buna organizare a activităţii la întreţinerea şi repararea mijloacelor tehnice de producţie. Acţionînd în continuare pentru întărirea autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare a unităţilor economice. Comitetul Politic Executiv a aprobat propunerile pentru modificarea şi completarea Legii contractelor economice, indicind unităţilor şi organelor centrale să acţioneze cu toată fermitatea pentru respectarea integrală a obligaţiilor contractuale, reducerea duratei de aprovizionare — fabricaţie — desfacere, accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, utilizarea cu maximă eficienţăa fondurilor materiale şi băneşti. Strânsa legătură dintre ritmul rapid al dezvoltării economiei naţionale şi creşterea bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii a fost scoasă în evidenţă din nou în urma concluziilor privind realizarea Programului de creştere a nivelului de trai pentru anii 1976 — 1980. După cum se ştie, prima etapă a acestui program a fost înfăptuită cu succes. Cu multă bucurie şi satisfacţie, oamenii muncii din patria noastră au luat cunoştinţă de faptul că, începînd de la 1 august ac., se va trece la a doua majorare a retribuţiei, a alocaţiilor şi ajutoarelor pentru copii (la 1 octombrie), a pensiilor de asigurări sociale şi de stat (la 1 decembrie 1979). Accelerarea ritmului de execuţie a construcţiei de locuinţe, dezvoltarea prestărilor de servicii către populaţie, aplicarea în continuare a hotărîrii de reducere a săptămânii de lucru vin să confirme, prin noi fapte, grija partidului şi statului nostru pentru creşterea nivelului de trai al poporului. Este bine cunoscută perseverenţa cu care conducerea partidului se preocupă de problemele adîncirii democraţiei noastre socialiste, ale atragerii maselor largi populare la conducerea treburilor obşteşti, a întregii vieţi economice, politice şi sociale. Pe această linie se înscrie şi şedinţa Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, în care au fost stabilite noi măsuri pentru perfecţionarea controlului oamenilor muncii, pentru mai buna organizare şi creşterea rolului comitetelor de cetăţeni, ca organisme obşteşti în sistemul democraţiei socialiste. Conform măsurilor preconizate, în componenţa acestor organisme va fi cuprins un număr mai mare de oameni ai muncii care nu sunt, membri de partid, iar ponderea femeilor urmînd să reprezinte cel puţin 40 la sută. Recenta plenară a Consiliului judeţean textil al Frontului Unităţii Socialiste, în care s-au analizat activitatea de control al oamenilor muncii şi contribuţia organizaţiilor componente la buna desfăşurare a Festivalului naţional „Cîntarea României“ vine să confirme, de altfel, modul concret în care sunt aplicate şi în judeţul nostru măsurile privind dezvoltarea continuă a democraţiei noastre socialiste. O vibrantă mărturie a dragostei şi recunoştinţei pe care cea mai tînărâ generaţie a ţării le poartă partidului, secretarului său general, o constituie manifestarea de la Palatul sporturilor şi culturii din Capitală, consacrată celei de-a 30-a aniversări a Organizaţiei Pionierilor, Zilei pionierilor şi Anului internaţional al copilului. Prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu la această amplă manifestare jubiliară,, la inaugurarea lucrărilor viitorului Centru de educaţie şi cultură a pionierilor şi copiilor, la expoziţia organizată cu acest prilej şi la emoţionantul spectacol de gală oferit de copii, vine să demonstreze incă o dată grija părintească cu care partidul şi statul nostru înconjoară tinăra generaţie. In inimile milioanelor de copii ai ţării va rămîne adine întipărit Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la crearea Organizaţiei Pionierilor din România, mesaj prin care, odată cu aprecierea dată contribuţiei acestei organizaţii la educarea tinereilor vlăstare, în spiritul înaltelor idealuri ale societăţii noastre, la pregătirea lor pentru muncă şi viaţă, au fost exprimate cele mai calde urări, precum şi îndemnul părintesc pentru intensificarea activităţii educative în vederea formării unor cadre de nădejde ale construcţiei socialismului şi comunismului pe pămîntul României. A. DELEANU în pas cu exigenţele economiei naţionale (urmare din pag. 1) acestea : maşina de curăţat canale , autoscreperul de 11 m.c., utilaj care va participa şi la concursuri internaţionale chiar din acest an , autoscreperul de 20 m.c. ş.a. înfăptuind neabătut indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitelor de lucru la această uriitate ieşeană, colectivul de la „Nictiina“, în colaborare cu proiectanţii, plămădesc noi şi noi premiere. Este vorba de realizarea unor game de rulouri compactoare , clasice şi vibratoare pînă la 25 ele tone screpere tractate cu elevator, autoscrepere cu transmisii hidrostatice ş.a. Merită apreciate preocupările pentru realizarea unor utilaje cu parametri tehnico-economici care se situează cel puţin la nivelul atins pe plan mondial, cu o fiabilitate şi menteninţă, ridicate, cu respectarea indicatorilor de ergonomie aplicată etc. Cu prilejul zilei lor, noi toţi, semenii constructorilor de maşini, îi felicităm şi le urăm să urce pe cele mai înalte trepte ale progresului tehnic, să fie la înălţimea exigenţelor revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Le dorim să-şi amplifice realizările cu care întîpipină sărbătoarea de la 23 August şi cel de- al Xll-lea Congres al partidului nostru. Pînă în prezent, acest prestigios, colectiv ieşean a reuşit să înregistreze depăşiri la producţia globală şi producţia marfă fabricată, iar cheltuielile la 1 000 de lei producţie marfă să fie reduse cu 13,10 lei. Există un climat sănătos de muncă, condiţii optime pentru ca acestor succese să li se adauge altele. —— ------------• ------------------ Biciclişti, cunoaşteţi regulile de circulaţie? Ca urmare a unui accident de circulaţie, posesorul unei biciclete a decedat. S-a constatat că victima, Lahor Chirică, nu a respectat regulile de circulaţie pe drumurile publice. Pentru a nu se mai repeta asemenea accidente, Serviciul de circulaţie al oraşului Tg. Frumos a organizat, în colaborare cu Serviciul circulaţiei din cadrul Miliţiei judeţene, o instruire cu toţi posesorii de biciclete din oraşul Tg. Frumos şi comunele învecinate, accentuîndu-se asupra cunoaşterii regulilor de circulaţie. Vă prezentăm: Liceul agroindustrial Miroslava Cu oricare dintre elevii Liceului agroindustrial din Miroslava ar discuta, sentimentul mîndriei ar fi primul observat : mândrie pentru trecutul remarcabil al şcolii, mîndrie pentru dotările moderne de azi, pentru realizările obţinute. Liceul din Miroslava are un istoric de invidiat , foarte vechi (la 25 octombrie 1981 împlineşte 150 de ani), reprezintă prima instituţie de învăţământ din ţară în care se predau şi cunoştinţe de agricultură (între primii elevi se numără şi Kogâlniceanu), prima şcoală agricolă din Moldova (înfiinţată acum 115 ani de Ion Ionescu de la Brad). Clădiri de epocă — în plină restaurare chiar în aceste zile — stau mărturie vechimii şcolii, prestigiului de care se bucura. Din 1974, devenită liceu cu profil agroindustrial (veterinar şi zootehnie, iar în prima treaptă de liceu, şi construcţii in agricultură), puternic ancorată în realităţile şi cerinţele epocii noastre de avint şi pentru această ramură economică, şcoala fiind singura de acest fel din trei judeţe (Iaşi, Vaslui şi Botoşani), judeţe pentru care şi pregăteşte cadre. Străbatem, împreună cu prof. dr. ing. N. Cerchez, directorul liceului, sălile de clasă, laboratoarele, biblioteca cu 16 000 de volume, căminele, cantina, imensul parc, terenurile de sport aproape golite de iureşul celor 500 de elevi aflaţi acum in examene, ori în vacanţă. Impresionează şi baza materială excelentă. Aflăm că, de la toamnă, şcoala va dispune de încă 4 săli de clasă, 6 laboratoare, numeroase maşini agricole etc., iar din anul viitor vor apărea şi altele. „Elevii noştri au cele mai bune condiţii sa devină muncitori de nădejde, buni specialişti în agricultură, ne spune directorul. Daca ar fi sa ne referim numai, la faptul că fac practica — în afara celei din atelierele proprii în unităţi de virf ale agriculturii judeţului, cum ar fi ferraa-model de la Galata. I.S.C.I.P. Tomeşti, „Avicola" Iaşi, ferma sericicolă Bivolari, ferma de ovine Deleni ,ş.a., şi n-ar mai trebui alte argumente Elevii dispun şi de alte condiţii: aproape jumătate au burse de stat, alături de cele acordate de unităţile cu care se pot încheia contratecte, toţi au locuri asigurate în cămine, cadrele didactice care se ocupă de instruirea lor sunt bine pregătite. Şi, după cum ne informa rev. P. Palade, secretarul biroului organizaţiei de partid, multe succese ale lor îşi au rădăcina în aceste condiţii locuri de frunte la simpozioanele cercurilor ştiinţifice ale elevilor, pe judeţ sau pe ţară, locuri de frunte la concursurile pe meserii, locuri de frunte şi în sport (echipa handbalistelor de la Miroslava ocupă primul loc pe municipiu şi locul secund pe judeţ). Mulţi dintre absolvenţi sunt acum studenţi. Iată schiţate, sumar, citeva dintre condiţiile de care dispune orice elev intrat în acest liceu. Condiţii asemănătoare, desigur, oricărui alt liceu, dar ce poate convinge aici este, în mod sigur, pasiunea de a te dedica uneia dintre cele mai vechi îndeletniciri, la fel de importantă şi azi, căreia conducerea partidului şi statului nostru îi acordă o atenție deosebită. CONST. PAI.Al! TA Adunare (urmare din pag. I) ca în preajma celor două mari evenimente din viaţa poporului român, a 35-a aniversare a eliberării patriei de sub dominaţia fascistă şi Congresul al Xll-lea al partidului, a vorbit tovarăşa Elisabeta Alexandrescu, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean. In continuare, au fost acordate diplome şi insigne unui mare număr de educatoare, învăţători, profesori, festivă maiştri-instructori evidenţiaţi în activitatea de educare a tinerei generaţii. Pionieri au oferit dascălilor lor buchete de fiori. Adunarea s-a încheiat cu un frumos program artistic prezentat de corul şi formaţia de muzică de cameră aleSindicatului învăţâmînt. * Adunări prilejuite de Ziua învăţătorului au avut locşi in alte localităţi ale judeţului. La seceriş (urmare din pag. I) mai mulţi oameni sunt pe terminate cu prăşila începută în urma recentelor ploi. Unele preocupări pentru asigurarea viitoarei baze furajare se pot constata şi la cooperativa agricolii din Voineşti. Cu toate că s-au însilozat şi însemnate cantităţi de ierburi din flora spontană, nu s-a reuşit să se depoziteze nici aici decit circa jumătate din ceea ce s-a prevăzut pentru primele două etape ale acţiunii. Tocmai de aceea s-a hiotărît ca în zilele următoare să se mai însilozeze şi o parte din recolta a doua de lucerna în amestec cu paiele rămase de la orz şi să se pună în continuare în valoare şi alte surse ocazionale. O notă bună se cuvine şi pentru operativitatea cu care s-a acţionat pentru însâmînţarea culturilor furajere în miriştea orzului. Am găsit, de, asemenea, şi fîneţele naturale de aici împinzite de cosaşi. Pînă la ora vizitei noastre, cooperatorii reuşiseră să pună în brazde final de pe 80 din cele 328 hectare de fineţe şi să adune în căpiţe cea mai mare parte a recoltei. Din păcate, transportul producţiei la locurile de depozitare nici nu începuse încă, iar tov. V. Mariciuc, preşedintele C.A.P., recunoştea că această acţiune a fost prevăzută abia pentru săptămîna viitoare. E drept că multe atelaje erau ocupate cu eliberarea terenului cultivat cu orz, dar au fost şi zile cu mai puţine solicitări în care nu s-au găsit forţe şi pentru căratul finului. Iar dacă se continuă aşa, va veni vremea recoltării griului, cînd se vor ivi alte motive de amînare. Cel mai puţin interesaţi de siriusul furajelor i-am găsit pe vecinii de la C.A.P. Horleşti. Unitatea are 250 hectare de fineţe naturale repartizate pe formaţii de lucru, însă cositul n-a fost declanşat decit la ferma Bogdăneşti, dealtfel şi aici foarte anemic. De fapt, chiar tov. C. Jumuga, inginerul şef al C.A.P., susţinea că finul nu este încă îmbătrînit şi, deci, recoltarea ar putea începe din plin chiar şi după prima decadă a lunii iulie. La conducerea consiliului unic domneşte însă părerea că tărăgănarea e mai curînd o încercare de a obţine un răgaz pentru lichidarea restanţelor de la prăşit. Oricum ar fi, problema furajelor nu trebuie lăsată pe ultimul plan şi acest lucru se cere înţeles în primul rinel de cei de la chima unităţii. Satisfacţie colectivă Fabrica de plăci a~ s \ 1 sglomerate din lemn a întreprinderii de preiul fasji lucrare a lemnului din TJ la.şi_ a început să producă şi P.A.L. fenolic. acbui Bteiin nou produs, necesar labncilor de case, precum si in alte lucrări de construcţii. El este preferat P.A.L.-ului clasic pentru greutatea specifică mai mică, supleţe şi rezistenţă superioare. Dacă relatăm acest, succes, este pentru că el constituie pentru oamenii numin de aici un prilej de satisfacţie colectivă, fiindcă la elaborarea şi introducerea noii tehnologii, precum şi la adaptarea instalaţiilor la noii parametri, a contribuit grupul restrîns, dar valoros ,fi plin de iniţiativă, al fabricii de I Închideţi robinetul! Apelul este adresat. /c , de această dată, con- //V\ ’ structurilor din oraşul ? Tg. Frumos, unde rofbinelui risipei încă nu y este închis. în toate zonele oraşului, unde se construi ie,sr. locuinţe, le întîlneşti cu că- i rănit dă spartă, ciment pietrificat, y oţel-beton aruncat, mozaic împrăş-iat şi alte materiale. Lingă noua ? Policlinică, în curs de execuţie, o cantitate însemnată de ipsos şi alte materiale sunt lăsate la voia întîmplării, supuse degradării. Cine trebuie să închidă robinetul risipei ? j Datorii neonorate 1 întreprinderea de mătase „Victoria“ din ’ fie- Ia li are contract penk I*. . f-* ru mai multe piese i 3* schimb cu IMA TEX I '■' * — Tg. Mureș. Pînă in y prezent, din totalul de i 20 de repere, însumînd 4 960 de bu* căli, unitatea tîrgmure.șeană a ]igurat doar. ... 8 repere, ^ Or, nelivrarea în timp util a pieselor de schimb creează greutăţi * procesului de producţie al între- prinderii „Victoria“. Cînd vă veţi onora obligaţiile contractuale to- V varăşi de la IMATEX — Tg. Mureş? I anunţă că începînd de astăzi, 1 iulie, se introduce I autotaxarea la autobuze pe traseele : \ Gară: - °ra* 1tCau £433 I — Gîşteşti ^C.u. FMlNPSCn“ | J — Boşteni ________1 A $ 1 _ ,. ^ — Blăgeşti 2 £ M ^ — Sodomeai ■ 11 \ — Lunca. Autobuzele de pe aceste trasee vor circula fără ta- \ xator. T Biletele şi abonamentele pot fi procurate cu anticipaţie de la dispecerat Gară, magazin flori, str. Mol^ . ■’dovei, bl. TI şi sediul unităţii. Biletele vor fi compostate de călători imediat după urcarea în autobuz, la aparatele montate în acest scop. Călătorii găsiţi fără bilet sau cu biletul necom^ . postat vor fi sancţionaţi cu amendă de la 300 la ^ 500 lei. Urcarea călătorilor se face pe uşile prevăzute cu indicaţia URCARE, iar coborîrea pe uşile cu indi- caţia COBORIRE. Nerespectarea constituie contravenţie, ce se sancţionează cu amendă de la 100 la ■ 500 lei. ----ASOCIAȚIA SURZILOR — FILIALA IAȘI încadrează urgent — volabil — pe durată determinată informații, telefon 12758.