Flacăra Iaşului, februarie 1981 (Anul 37, nr. 10677-10700)

1981-02-01 / nr. 10677

I ! PAGINA A il-A-----------r—■ r­­) Portret-interviu duminical __ Un om pasionat . Biografia lui Dumitru­­ Costan, maistru, unul din i «veteranii" Trustului de con- I strucţii industriale laşi, la­­ cei 38 de ani ai săi, nu-i i spectaculoasă. De loc din­­ comuna Tătăruşi, a termi­­­­nat acolo şcoala, a făcut ţ «profesionala" în laşi, la­­ construcţii, fiind repartizat­ă apoi să lucreze în domeniul­­ înălţării edificiilor indus-­­ triale. 7 —In toţi aceşti ani, peste­­ 20, aţi construit, împreună­­ cu ceilalţi tovarăşi de mun­­-­că de la grupul 1 de şan-­­ tiere, multe obiective ... 7 — Referindu-mă numai la zona industrială a Iaşului, aproape nu este întreprin­dere unde să nu fie şi o I părticică din munca noas­­­­tră, a mea. Recunosc, vn u- I nete locuri, pină şi porţiu­­­ nile de zid unde am aşe-­­ zat cărămidă peste cără- 7 midă. Este o satisfacţie, o­­ mulţumire deosebită, cum i puţine meserii, zic eu, ţ i le i pot da. Meseria de con­­­­structor este aspră, dar y frumoasă. Ca să ajungi un « bun constructor presupune 7 să munceşti mult, foarte ţ mult. O muncă care nu- i seamn şi zbatere, perfecţio- z nare, autodepâşire. Am­­ reuşit, cred, să ajung la­­ bune rezultate datorită şi ţ mie, dar şi unor colegi, unii­­ dintre ei aflaţi acum la 1 pensie sau in pragul pen­­­­sionării. De la colegi am­­ învăţat multe. De-a lungul 7 acestor ani am fost mun- 1 citor, şef de echipă. Apoi­­ am urmat o şcoală de ^ maiştri pe care am absol- 1 vt-o în 1976. 7­­ Din 1975 sunteţi şi se-I cretarul comitetului organi­­­­zaţiei de partid a şantie­­r­ului unde lucraţi. Care es­­t­­e, după părerea dv., cel­­ mai important lucru nu , munca cu oamenii ?­­ — Am fost preocupat în­­­totdeauna, şi mă preocup­­ şi acum, ca activitatea ce o­­ desfăşor în calitate de se-­­ cretar de partid, dar şi de’­t maistru, să se regăsească­­ în conştiinţa, în munca şi­­ în comportarea oamenilor.­­ Dar pentru aceasta trebuie­­ să te faci bine înţeles, să poţi convinge, să determini oamenii, pe comunişti în primul rînd, să acţioneze cu toată răspunderea şi price­perea lor pentru înfăptui­rea sarcinilor ce le revin, împletirea responsabilităţii individuale cu activitatea colectivă duce la rezultate bune. Aceasta presupune să fii mereu în mijlocul oame­nilor. Succesele muncii noastre politice se regăsesc în rezultatele economice ale şantierului. An de an, ne-am situat printre frun­taşii Trustului de construc­ţii industriale. Nici începu­tul acestui cincinal nu ne găseşte altfel. Lotul nostru — Abator — Tomeşti, din cadrul şantierului nr. 110 — înalţă un obiectiv deosebit de complex. Oamenii care lucrează aici sunt­ lucrători buni, unii chiar foarte buni. Am ajuns insă la aceasta datorită unei intense munci educative, de la om la om. Am făcut-o cu efort şi pa­siune. Am avut şi proble­me dificile, dar le-am re­zolvat, cu sprijinul oameni­lor, al comuniştilor în pri­mul rînd. Secretarul de partid Du­mitru Costan consideră că în materie de oameni nu există probleme insolubile. Şi nu întîmplător, organi­zaţia de partid de la şan­tierul nr. 110, oamenii de aici reuşesc să obţină re­zultate deosebite în mun­­ţ­că. ^ PAUL PETRUŞCA ( Primii pe județ Recent s-a desfăşurat fa­za judeţeană a concursurilor profesionale agricole. La concursul „Cel mai bun a­­gricultor“ pe­ primul loc s-au situat (pe profile) : V. Pilo­te, de la C.A.P. Mirosloveşti, Nicoleta Unguru, de la C.A.P. Holboca, Vasile An­­toniţă, de la C.A.P. Moţca, Ion Chiriac şi Mihai Luca, de la I.A.S. Bucium, iar la concursul „Cel mai bun crescător de animale“ (tot pe profile) — Vasile Rota­ru, de la C.A.P. Vatra, Ion Caraiman, de la C.I.P. To­meşti, Ion Roşca, de la C.A.P. Valea Seacă, Angela Harasim, de la A.E.I. Uri­­cani. Faţa judeţeană a „O­­limpiadei mecanizatorului“ a fost cîştigată de Ilie Pitic, de la S.M.A. Tg. Frumos, şi Ion Sălceanu, de la S.M.A. Lețcani. In cursul lunii februarie, ei vor participa la faza re­publicană a concursurilor amintite. • • îndemn la meditaţie (urmare din pag. I) are cîteva funcţii şi sar­cini. Muncesc, acţionează, stimulează activitatea cul­­tural-educativă, peste tot unde-i nevoie de ei pot fi găsiţi. Ei cu referatele, ei cu dările de seamă, ei cu informările. Dacă treburile merg bine, este lăudat co­lectivul. Dacă treburile nu­­merg bine, sunt criticaţi cei doi. Şi aici este marea lor durere. Vasăzică, ei sunt traşi în toate părţile, tot ei şi cu ponoasele. Colegii lor vin la slujbă, îşi îndeplinesc conştiincios programul şi la ora prîn­­zului se urcă în cursa spre Iaşi. Cînd sunt solicitaţi în vreo acţiune, găsesc motive să refuze. Iiar dacă rămân seara la manifestările de la căminul cultural. Aşa ceva înseamnă de fapt des­considerare­a atribuţiilor obşteşti, lipsă de respect faţă de munca şi străda­niile tovarăşilor. Vă adresez, stimaţi inte­lectuali din comună, în­demnul la meditaţie pe a­­ceastă temă. Eventual, în cursa care vă duce spre Iaşi... Filmele săptămînii viitoare PREMIERE Copoii : „PORŢILE DIMI­NEŢII“ Avem prilejul să-l reve­­­dem într-un rol principal pe apreciatul actor ieşean Teo­­fil Vâlcu. Alături de el, Şerban Ionescu, Radu Dună­­reanu, Florina Cercel şi al­ţii dau viaţă pe ecran unor personaje din lumea pesca­rilor din Deltă, cu bucurii­le şi frămîntările lor. „Por­ţile dimineţii“ este un film inspirat după romanul „Sem­nul delfinului“ al lui Ro­­ngulus Zaharia. Tineretului: „BRACONIE­RII" Producţie a studiourilor so­vietice, filmul se constitu­ie într-o pledoarie pentru ocrotirea naturii. Este o po­veste dramatică, în care un tînăr îşi va da viaţa pen­tru prinderea unor braco­nieri — vînători de antilo­pe. Tot la acest cinemato­graf rulează, numai dimi­neaţa, un alt film sovietic în premieră, „I­iul cel mare“. Deşi crescut în spiritul ra­ţionalismului, excesiv al ta­tălui, indiferent la senti­mentele autentice, un tînăr va şti să se desprindă de atmosfera nocivă din fami­lie şi să pornească pe dru­mul adevărat, alături de fa­ta iubită. Casa de cultură a sindi­catelor : „SCURT POPAS“ Un film nu despre război, deşi acţiunea se petrece în timpul celui de al doilea război mondial, ci despre viaţa unei femei dintr-un sat ucrainean, aflată în aş­teptarea celui iubit care-i plecat pe front. Victoria : „ROIUL" O distribuţie de zile mari într-un film american şti­­inţifico-fantastic : Michael Caine, Richard Widmarck­, Richard Chamberlaine, Oli­via de Havyland, Lee Grant, Henry Fonda, Katherine Ra­as. Este un elogiu adus cu­rajului, sacrificiului de si­ne. Intr-o luptă dramatică cu un uriaş roi de albine africane, care a produs nu­meroase victime omeneşti prin înţepăturile făcute, lo­cuitorii unui oraş vor ieşi învingători. Republica : „PENTRU UN TEANC DE BANCNOTE“ Comedie poliţistă cu ac­cente de critică socială, fil­mul are în distribuţie doi mari actori italieni : Nino Manfredi şi Ugo Tognazzi. RELUĂRI TINERETULUI, (2—4 fe­bruarie) : „Ţara cailor săl­batici" . CLUBUL PANIFI­CAŢIEI : „Colosul din Ro­dos“. — Dacă nici acum nu mă vede şeful, mai trec încă odată... şi dacă nici a treia oară nu apare, mîine nu pot lipsi... Desen de TRAIAN HENŢA Influenţa alimentaţiei asupra circulaţiei sanguine a creierului Alimentaţia trebuie să a­­sigure organismului cantita­tea, calitatea şi varietatea de alimente care să menţi­nă starea de sănătate. Ea trebuie să fie raţională, adi­că să fie in măsură a aco­peri pierderile dintr-un or­ganism adult şi a asigura creşterea celui tînăr. In zi­lele noastre se consumă ne­motivat prea multe grăsimi, dulciuri, alcool, tutun, cafea, sare etc., reduc£ndu-se sim­ţitor consumul de produse naturale (legume, fructe) care conţin, dealtfel, aproa­pe tot ce e necesar pentru buna funcţionare a unui or­ganism. Se cunosc şi urmările acestor abuzuri alimenta­re asupra inimii (infarctul de ini­mă), rinichilor sau membrelor. Circulaţia san­guină cerebrală poate fi stînjenită sau dereglată de o serie de boli ale sistemului arterial, dar cauza cea mai frecventă o constituie ateroscleroză, în forma sa de localizare pre­dominant cerebrală. Atero­­scleroza este o boală ge­nerală, a întregului orga­nism, fără să fie obligato­riu legată direct de vîrstă ; ea este consecinţa acţionă­rii — izolat sau în grup — a mai multor factori care au fost numiţi „factori de risc". Cunoscînd factorii de risc (dintre care cei externi sînt alimentaţia bogată în gră­simi animale, în colesterol, zahăr etc., pe fondul unei vieţi sedentare, de supraso­licitare, pe o stare organi­că agravată şi de consumul abuziv de alcool, cafea, tu­tun ş.a.), profilaxia atero­­sclerozei cerebrale trebuie să înceapă precoce, chiar din tinereţe. In profilaxia aterosclero­­zei se deosebesc profilaxia primară şi cea secundară. Profilaxia primară reco­mandă : alimentaţie raţiona­lă, care să nu fie nici fa­cultativă, nici periodică ; scăderea consumului de grăsimi (alimentele bogate în grăsimi şi colesterol sînt: gălbenuşul de ou, creierul, ficatul, carnea de porc, un­tul, untura, smîntîna, friş­ca, brînzeturile grase) şi un consum mai mare de uleiuri vegetale (ulei de porumb, floarea-soarelui, soia) ; re­ducerea zahărului şi a pro­duselor zaharoase prin con­sumul de fructe şi legume ; menţinerea greutăţii corpo­rale normale şi a unui regim caloric normal, în funcţie de sezon ; evitarea consumului abuziv de alcool (alcoolul le­zează în principal structurile cele mai înalt diferenţiate, cum ar fi creierul, ficatul etc.) ; evi­tarea fumatului, ştiut fiind faptul că tutimul, între altele, măreşte con­­de grăsimi în ales , coleste­centraţia sfrige, mai rolului (şi cafeaua poate de­veni dăunătoare printr-un consum excesiv) ; asigurarea şi respectarea normelor de igienă a muncii, căutînd be­neficiul maxim şi util din concediul de odihnă ; evita­rea sedentarismului, prin practicarea zilnică a exerci­­ţiilor fizice (gimnastică, mers pe jos etc.); depistarea şi urmărirea prin dispensari­­zare a oricărei tulburări me­tabolice, a grăsimilor, a hi­pertensiunii arteriale, obezi­tăţii, diabetului etc. A doua formă de profi­laxie este cea secundară ; a­­ceasta se adresează fazelor mai avansate ale ateroscle­­rozei, în care au apărut fe­nomene neurologice şi care, de fapt, intră în posibilită­ţile curative ale bolii, de­pendentă şi de medicul spe­cialist, fie neurolog, fie neurochirurg, după natura şi sediul complicaţiei care au survenit. Prof. dr. N. OBLU medic emerit Pe teme de sănătate publică Epigrame (DEBUT) Unui dentist Dar i se face mîna mai uşoară, Paradoxal, cînd ... pui ceva în ea ! Unui croitor Zimbind mi-a spus cînd am intrat pe uşă — Costumu-ţi va veni ca o mănuşă ! Şi-avu dreptate, fiindcă nicidecum Costumul nu-mi venea ca un ... costum. VASILE VA RUG­A Pacienţii spun că are „mină grea". Nu scoate­ un dinte fără să te doară. “FLACĂRA IARUIUI ! Cooperativa „Mioriţa“ — Iaşi Pentru a treia oară, consecutiv, fruntaşă Adunarea generală a meş­teşugarilor de la Cooperati­va „Mioriţa“ din Iaşi a prilejuit analizarea suc­ceselor realizate în 1980, precum şi măsurile care trebuie­­ luate pentru în­deplinirea sarcinilor stabi­lite în acest '"prim an al cincinalului 1981—1985. Din datele existente în bilanţul anual al unităţii rezultă că oamenii muncii de aici au realizat şi depăşit cifrele de plan la toţi indicatorii eco­nomici. Astfel, producţia ne­tă a fost depăşită cu 23,6 la sută, producţia fizică cu 20 la sută, depăşire concretiza­tă în livrarea la export a peste 40 000 m.p. de covoare ţesute şi înnodate. De re­marcat şi faptul că din în­treaga producţie, 40 la sută reprezintă articole fa­bricate după modele noi şi asimilate. De asemenea, s-a extins munca la domiciliul cooperatorilor, care au rea­lizat 32 la sută din volumul total al producţiei pe 1980. Chiar dacă facem exces de cifre (cu ajutorul lor însă poate fi măsurată munca) nu putem omite activitatea de export a cooperativei. Acest indicator a fost depăşit cu 13 la sută, iar beneficiul u­­nităţii s-a realizat cu o de­păşire de peste 2 milioane de lei. Toate acestea scot in evidenţă maturitatea colec­tivului, capacitatea lui de a transpune operativ in practică indicaţiile tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al partidu­lui, privind creşterea rolu­lui industriei mici şi ar­tizanale. „Eforturile noas­tre, ne-a declarat tov. Carol Segal, preşedintele coopera­tivei, sunt răsplătite prin în­­minarea­­steagului de unitate fruntaşă pe judeţ“. De alt­­minteri, anul 1981 este al treilea an consecutiv de cînd „Mioriţa“ deţine stea­gul de fruntaş in cadrul co­operativelor U.J.C.M. Desi­gur, este meritul întregului colectiv, dar mai ales al maiştrilor coordonatori de secţii Elena Manole, Elena Turceac, Vasile Leahu, Ol­ga Miron, Florica Coţofanu şi Eugenia Airinii, secţii ca­re au primit diplome de fruntaşe în cadrul coopera­tivei. Cu alte cuvinte, uni­tate fruntaşă cu numeroşi fruntaşi, ceea ce asigură garanţia realizărilor viitoa­re. IOAN şchiopu J°CI)EI VORBE,,, ORIZONTAL : 1. Vorbă goală — Vor­bă întoarsă ; 2. Ex­clamaţie — Duc vor­ba ; 3. Pupă — Zis ; 4. Traian cel mic — încurcătură — Pro­nume ; 5. Emilia la ea acasă — Luptător (cu vorba şi cu fap­ta) ; 6. Corivoi gălă­gios — Literă slavo­nă — Dumitru Tănă­­sescu ; 7. A vorbi cu supărare ; 8. Luptă, chiar cu vorba — 101 — Fiul lui Anchise ; 9. Conjuncţie latină — Vorbă în doi peri ; 10. Aspiraţii — Slabi (fig.) ; 11. Prima vorbă pe fir — Invîrtită — Bidiviu; 12. A declama — Morfeu autoh­ton. VERTICAL. 1. Nu scoa­te o vorbă — Gol-goluţ ; 2. Semnal — Folositoare ; 3. Refren — Versuri fără rimă — Pentru fluieraş ; 4. Localitate pe Mureş — Vor­bă de durere ; 5. Nu scoate o vorbă — Buclă ; 6. Exis­tenţi — Personaj de basm ; 7. Acum­­ sau „de dimineaţă“ (abr.) — Vorbe de laudă ; 8. Se însoţeşte de vorba „poftim“ —­ Dă viaţă vor­belor ; 9. împotmolit — Ur­mat de cuaternar ; 10. A­proape — Abis ; 11. Răsă­rit — Din nou (arh.) ; 12. Ieșit din minte — Soare egiptean — Unii le încurcă. V. D. VASILIU • DEZLEGAREA JOCULUI A­PĂRUT IN NR. 10 665 ORIZONTAL; 3. Decapi­tat ; 2. Umilită — U ; 3. Fd­­dara — El ; 4. At — Cocoșiț 5. Kie — Sate ; 6. Tîrît — Eco ; 7. U — Oprit — G£1 8. Rar — Irita ; 9. Inițiator.

Next