Flacăra Iaşului, februarie 1981 (Anul 37, nr. 10677-10700)
1981-02-01 / nr. 10677
I ! PAGINA A il-A-----------r—■ r) Portret-interviu duminical __ Un om pasionat . Biografia lui Dumitru Costan, maistru, unul din i «veteranii" Trustului de con- I strucţii industriale laşi, la cei 38 de ani ai săi, nu-i i spectaculoasă. De loc din comuna Tătăruşi, a terminat acolo şcoala, a făcut ţ «profesionala" în laşi, la construcţii, fiind repartizată apoi să lucreze în domeniul înălţării edificiilor indus- triale. 7 —In toţi aceşti ani, peste 20, aţi construit, împreună cu ceilalţi tovarăşi de mun-că de la grupul 1 de şan- tiere, multe obiective ... 7 — Referindu-mă numai la zona industrială a Iaşului, aproape nu este întreprindere unde să nu fie şi o I părticică din munca noastră, a mea. Recunosc, vn u- I nete locuri, pină şi porţiu nile de zid unde am aşe- zat cărămidă peste cără- 7 midă. Este o satisfacţie, o mulţumire deosebită, cum i puţine meserii, zic eu, ţ i le i pot da. Meseria de constructor este aspră, dar y frumoasă. Ca să ajungi un « bun constructor presupune 7 să munceşti mult, foarte ţ mult. O muncă care nu- i seamn şi zbatere, perfecţio- z nare, autodepâşire. Am reuşit, cred, să ajung la bune rezultate datorită şi ţ mie, dar şi unor colegi, unii dintre ei aflaţi acum la 1 pensie sau in pragul pensionării. De la colegi am învăţat multe. De-a lungul 7 acestor ani am fost mun- 1 citor, şef de echipă. Apoi am urmat o şcoală de ^ maiştri pe care am absol- 1 vt-o în 1976. 7 Din 1975 sunteţi şi se-I cretarul comitetului organizaţiei de partid a şantierului unde lucraţi. Care este, după părerea dv., cel mai important lucru nu , munca cu oamenii ? — Am fost preocupat întotdeauna, şi mă preocup şi acum, ca activitatea ce o desfăşor în calitate de se- cretar de partid, dar şi de’t maistru, să se regăsească în conştiinţa, în munca şi în comportarea oamenilor. Dar pentru aceasta trebuie să te faci bine înţeles, să poţi convinge, să determini oamenii, pe comunişti în primul rînd, să acţioneze cu toată răspunderea şi priceperea lor pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin, împletirea responsabilităţii individuale cu activitatea colectivă duce la rezultate bune. Aceasta presupune să fii mereu în mijlocul oamenilor. Succesele muncii noastre politice se regăsesc în rezultatele economice ale şantierului. An de an, ne-am situat printre fruntaşii Trustului de construcţii industriale. Nici începutul acestui cincinal nu ne găseşte altfel. Lotul nostru — Abator — Tomeşti, din cadrul şantierului nr. 110 — înalţă un obiectiv deosebit de complex. Oamenii care lucrează aici sunt lucrători buni, unii chiar foarte buni. Am ajuns insă la aceasta datorită unei intense munci educative, de la om la om. Am făcut-o cu efort şi pasiune. Am avut şi probleme dificile, dar le-am rezolvat, cu sprijinul oamenilor, al comuniştilor în primul rînd. Secretarul de partid Dumitru Costan consideră că în materie de oameni nu există probleme insolubile. Şi nu întîmplător, organizaţia de partid de la şantierul nr. 110, oamenii de aici reuşesc să obţină rezultate deosebite în munţcă. ^ PAUL PETRUŞCA ( Primii pe județ Recent s-a desfăşurat faza judeţeană a concursurilor profesionale agricole. La concursul „Cel mai bun agricultor“ pe primul loc s-au situat (pe profile) : V. Pilote, de la C.A.P. Mirosloveşti, Nicoleta Unguru, de la C.A.P. Holboca, Vasile Antoniţă, de la C.A.P. Moţca, Ion Chiriac şi Mihai Luca, de la I.A.S. Bucium, iar la concursul „Cel mai bun crescător de animale“ (tot pe profile) — Vasile Rotaru, de la C.A.P. Vatra, Ion Caraiman, de la C.I.P. Tomeşti, Ion Roşca, de la C.A.P. Valea Seacă, Angela Harasim, de la A.E.I. Uricani. Faţa judeţeană a „Olimpiadei mecanizatorului“ a fost cîştigată de Ilie Pitic, de la S.M.A. Tg. Frumos, şi Ion Sălceanu, de la S.M.A. Lețcani. In cursul lunii februarie, ei vor participa la faza republicană a concursurilor amintite. • • îndemn la meditaţie (urmare din pag. I) are cîteva funcţii şi sarcini. Muncesc, acţionează, stimulează activitatea cultural-educativă, peste tot unde-i nevoie de ei pot fi găsiţi. Ei cu referatele, ei cu dările de seamă, ei cu informările. Dacă treburile merg bine, este lăudat colectivul. Dacă treburile numerg bine, sunt criticaţi cei doi. Şi aici este marea lor durere. Vasăzică, ei sunt traşi în toate părţile, tot ei şi cu ponoasele. Colegii lor vin la slujbă, îşi îndeplinesc conştiincios programul şi la ora prînzului se urcă în cursa spre Iaşi. Cînd sunt solicitaţi în vreo acţiune, găsesc motive să refuze. Iiar dacă rămân seara la manifestările de la căminul cultural. Aşa ceva înseamnă de fapt desconsiderarea atribuţiilor obşteşti, lipsă de respect faţă de munca şi strădaniile tovarăşilor. Vă adresez, stimaţi intelectuali din comună, îndemnul la meditaţie pe această temă. Eventual, în cursa care vă duce spre Iaşi... Filmele săptămînii viitoare PREMIERE Copoii : „PORŢILE DIMINEŢII“ Avem prilejul să-l revedem într-un rol principal pe apreciatul actor ieşean Teofil Vâlcu. Alături de el, Şerban Ionescu, Radu Dunăreanu, Florina Cercel şi alţii dau viaţă pe ecran unor personaje din lumea pescarilor din Deltă, cu bucuriile şi frămîntările lor. „Porţile dimineţii“ este un film inspirat după romanul „Semnul delfinului“ al lui Rongulus Zaharia. Tineretului: „BRACONIERII" Producţie a studiourilor sovietice, filmul se constituie într-o pledoarie pentru ocrotirea naturii. Este o poveste dramatică, în care un tînăr îşi va da viaţa pentru prinderea unor braconieri — vînători de antilope. Tot la acest cinematograf rulează, numai dimineaţa, un alt film sovietic în premieră, „Iiul cel mare“. Deşi crescut în spiritul raţionalismului, excesiv al tatălui, indiferent la sentimentele autentice, un tînăr va şti să se desprindă de atmosfera nocivă din familie şi să pornească pe drumul adevărat, alături de fata iubită. Casa de cultură a sindicatelor : „SCURT POPAS“ Un film nu despre război, deşi acţiunea se petrece în timpul celui de al doilea război mondial, ci despre viaţa unei femei dintr-un sat ucrainean, aflată în aşteptarea celui iubit care-i plecat pe front. Victoria : „ROIUL" O distribuţie de zile mari într-un film american ştiinţifico-fantastic : Michael Caine, Richard Widmarck, Richard Chamberlaine, Olivia de Havyland, Lee Grant, Henry Fonda, Katherine Raas. Este un elogiu adus curajului, sacrificiului de sine. Intr-o luptă dramatică cu un uriaş roi de albine africane, care a produs numeroase victime omeneşti prin înţepăturile făcute, locuitorii unui oraş vor ieşi învingători. Republica : „PENTRU UN TEANC DE BANCNOTE“ Comedie poliţistă cu accente de critică socială, filmul are în distribuţie doi mari actori italieni : Nino Manfredi şi Ugo Tognazzi. RELUĂRI TINERETULUI, (2—4 februarie) : „Ţara cailor sălbatici" . CLUBUL PANIFICAŢIEI : „Colosul din Rodos“. — Dacă nici acum nu mă vede şeful, mai trec încă odată... şi dacă nici a treia oară nu apare, mîine nu pot lipsi... Desen de TRAIAN HENŢA Influenţa alimentaţiei asupra circulaţiei sanguine a creierului Alimentaţia trebuie să asigure organismului cantitatea, calitatea şi varietatea de alimente care să menţină starea de sănătate. Ea trebuie să fie raţională, adică să fie in măsură a acoperi pierderile dintr-un organism adult şi a asigura creşterea celui tînăr. In zilele noastre se consumă nemotivat prea multe grăsimi, dulciuri, alcool, tutun, cafea, sare etc., reduc£ndu-se simţitor consumul de produse naturale (legume, fructe) care conţin, dealtfel, aproape tot ce e necesar pentru buna funcţionare a unui organism. Se cunosc şi urmările acestor abuzuri alimentare asupra inimii (infarctul de inimă), rinichilor sau membrelor. Circulaţia sanguină cerebrală poate fi stînjenită sau dereglată de o serie de boli ale sistemului arterial, dar cauza cea mai frecventă o constituie ateroscleroză, în forma sa de localizare predominant cerebrală. Ateroscleroza este o boală generală, a întregului organism, fără să fie obligatoriu legată direct de vîrstă ; ea este consecinţa acţionării — izolat sau în grup — a mai multor factori care au fost numiţi „factori de risc". Cunoscînd factorii de risc (dintre care cei externi sînt alimentaţia bogată în grăsimi animale, în colesterol, zahăr etc., pe fondul unei vieţi sedentare, de suprasolicitare, pe o stare organică agravată şi de consumul abuziv de alcool, cafea, tutun ş.a.), profilaxia aterosclerozei cerebrale trebuie să înceapă precoce, chiar din tinereţe. In profilaxia aterosclerozei se deosebesc profilaxia primară şi cea secundară. Profilaxia primară recomandă : alimentaţie raţională, care să nu fie nici facultativă, nici periodică ; scăderea consumului de grăsimi (alimentele bogate în grăsimi şi colesterol sînt: gălbenuşul de ou, creierul, ficatul, carnea de porc, untul, untura, smîntîna, frişca, brînzeturile grase) şi un consum mai mare de uleiuri vegetale (ulei de porumb, floarea-soarelui, soia) ; reducerea zahărului şi a produselor zaharoase prin consumul de fructe şi legume ; menţinerea greutăţii corporale normale şi a unui regim caloric normal, în funcţie de sezon ; evitarea consumului abuziv de alcool (alcoolul lezează în principal structurile cele mai înalt diferenţiate, cum ar fi creierul, ficatul etc.) ; evitarea fumatului, ştiut fiind faptul că tutimul, între altele, măreşte conde grăsimi în ales , colestecentraţia sfrige, mai rolului (şi cafeaua poate deveni dăunătoare printr-un consum excesiv) ; asigurarea şi respectarea normelor de igienă a muncii, căutînd beneficiul maxim şi util din concediul de odihnă ; evitarea sedentarismului, prin practicarea zilnică a exerciţiilor fizice (gimnastică, mers pe jos etc.); depistarea şi urmărirea prin dispensarizare a oricărei tulburări metabolice, a grăsimilor, a hipertensiunii arteriale, obezităţii, diabetului etc. A doua formă de profilaxie este cea secundară ; aceasta se adresează fazelor mai avansate ale aterosclerozei, în care au apărut fenomene neurologice şi care, de fapt, intră în posibilităţile curative ale bolii, dependentă şi de medicul specialist, fie neurolog, fie neurochirurg, după natura şi sediul complicaţiei care au survenit. Prof. dr. N. OBLU medic emerit Pe teme de sănătate publică Epigrame (DEBUT) Unui dentist Dar i se face mîna mai uşoară, Paradoxal, cînd ... pui ceva în ea ! Unui croitor Zimbind mi-a spus cînd am intrat pe uşă — Costumu-ţi va veni ca o mănuşă ! Şi-avu dreptate, fiindcă nicidecum Costumul nu-mi venea ca un ... costum. VASILE VA RUGA Pacienţii spun că are „mină grea". Nu scoate un dinte fără să te doară. “FLACĂRA IARUIUI ! Cooperativa „Mioriţa“ — Iaşi Pentru a treia oară, consecutiv, fruntaşă Adunarea generală a meşteşugarilor de la Cooperativa „Mioriţa“ din Iaşi a prilejuit analizarea succeselor realizate în 1980, precum şi măsurile care trebuie luate pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite în acest '"prim an al cincinalului 1981—1985. Din datele existente în bilanţul anual al unităţii rezultă că oamenii muncii de aici au realizat şi depăşit cifrele de plan la toţi indicatorii economici. Astfel, producţia netă a fost depăşită cu 23,6 la sută, producţia fizică cu 20 la sută, depăşire concretizată în livrarea la export a peste 40 000 m.p. de covoare ţesute şi înnodate. De remarcat şi faptul că din întreaga producţie, 40 la sută reprezintă articole fabricate după modele noi şi asimilate. De asemenea, s-a extins munca la domiciliul cooperatorilor, care au realizat 32 la sută din volumul total al producţiei pe 1980. Chiar dacă facem exces de cifre (cu ajutorul lor însă poate fi măsurată munca) nu putem omite activitatea de export a cooperativei. Acest indicator a fost depăşit cu 13 la sută, iar beneficiul unităţii s-a realizat cu o depăşire de peste 2 milioane de lei. Toate acestea scot in evidenţă maturitatea colectivului, capacitatea lui de a transpune operativ in practică indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, privind creşterea rolului industriei mici şi artizanale. „Eforturile noastre, ne-a declarat tov. Carol Segal, preşedintele cooperativei, sunt răsplătite prin înminareasteagului de unitate fruntaşă pe judeţ“. De altminteri, anul 1981 este al treilea an consecutiv de cînd „Mioriţa“ deţine steagul de fruntaş in cadrul cooperativelor U.J.C.M. Desigur, este meritul întregului colectiv, dar mai ales al maiştrilor coordonatori de secţii Elena Manole, Elena Turceac, Vasile Leahu, Olga Miron, Florica Coţofanu şi Eugenia Airinii, secţii care au primit diplome de fruntaşe în cadrul cooperativei. Cu alte cuvinte, unitate fruntaşă cu numeroşi fruntaşi, ceea ce asigură garanţia realizărilor viitoare. IOAN şchiopu J°CI)EI VORBE,,, ORIZONTAL : 1. Vorbă goală — Vorbă întoarsă ; 2. Exclamaţie — Duc vorba ; 3. Pupă — Zis ; 4. Traian cel mic — încurcătură — Pronume ; 5. Emilia la ea acasă — Luptător (cu vorba şi cu fapta) ; 6. Corivoi gălăgios — Literă slavonă — Dumitru Tănăsescu ; 7. A vorbi cu supărare ; 8. Luptă, chiar cu vorba — 101 — Fiul lui Anchise ; 9. Conjuncţie latină — Vorbă în doi peri ; 10. Aspiraţii — Slabi (fig.) ; 11. Prima vorbă pe fir — Invîrtită — Bidiviu; 12. A declama — Morfeu autohton. VERTICAL. 1. Nu scoate o vorbă — Gol-goluţ ; 2. Semnal — Folositoare ; 3. Refren — Versuri fără rimă — Pentru fluieraş ; 4. Localitate pe Mureş — Vorbă de durere ; 5. Nu scoate o vorbă — Buclă ; 6. Existenţi — Personaj de basm ; 7. Acum sau „de dimineaţă“ (abr.) — Vorbe de laudă ; 8. Se însoţeşte de vorba „poftim“ — Dă viaţă vorbelor ; 9. împotmolit — Urmat de cuaternar ; 10. Aproape — Abis ; 11. Răsărit — Din nou (arh.) ; 12. Ieșit din minte — Soare egiptean — Unii le încurcă. V. D. VASILIU • DEZLEGAREA JOCULUI APĂRUT IN NR. 10 665 ORIZONTAL; 3. Decapitat ; 2. Umilită — U ; 3. Fddara — El ; 4. At — Cocoșiț 5. Kie — Sate ; 6. Tîrît — Eco ; 7. U — Oprit — G£1 8. Rar — Irita ; 9. Inițiator.