Flacăra Iaşului, iunie 1981 (Anul 37, nr. 10779-10803)
1981-06-02 / nr. 10779
1 PAGINA A H-A-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------FLACĂRA lAȘUUfl ț Cu prilejul Zilei internaţionale a copilului L» sala „Victoria“ Vern Ieri după-amiază, ierna „Victoria“, a fost remuterită expoziţia „Copiii, creatori de frumos". Organizai® de către comitetele judeţean şi municipal de Cruce Roşie, precum şi de comitetele judeţean şi municipal ale femeilor, expoziţia este dedicată Zilei copilului şi Anului internaţional al persoanelor handicapate. Au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, un numeros public.. sau Autorii, copii handicapaţi din grupurile şcolare speciale ale municipiului şi judeţului Iaşi, prezintă obiecte din artizanat confecţionate din metal, lemn, fire textile, mobilier, tricotaje şa., precum şi lucrări de pictură. Expoziţia va fi deschisă până la ÎS iunie a.c. * La etajul aceleiaşi săli, s-a deschis o expoziţie artizanală cu vînzare, care poate fi vizitată zilnic, intre orele 17 — 19. Festivitate de premiere La Galeriile „Cronica“, ieri, s-a desfăşurat festivitatea de premiere a laureaţilor concursului de creaţie „Autori, copiii !“, organizat de Consiliul judeţean al Organizaţiei pionierilor şi revista „Cronica“. Din judeţul Iaşi, printre câştigători se află : Creaţie literară, grupa de vârstă 5 — 11 ani : Mircea Platon (Şcoala generală nr. 241 — premiul I, şi Cezar Teclean (Şcoala generală nr. 171 — premiul al III-lea ; grupa 11 — 15 ani : Daniela Panaitescu (Liceul „M. Eroineru“) — premiul I, Liliana Filioreanu (Liceul Naţional) — premiul al II-lea, Gelil Vatră (Şcoala generală Runcu — Ţibana) şi Anca Antonein David (Iaşi) — premiul al III-lea. Creaţie plastică : Radu Matei (Liceul „G. Ibrăileanu") — premiul special: Anca Sandu (Iaşi) şi cercul de la Şcoala generală Păuşeşti — Dumeşti — premiul în cercul „Prietenii culorilor“ din Buhalniţa — Cepleniţa, Sorin Popescu (Şcoala generală nr. 22) — premiul al II-lea ; cercul „Urmaşii lui Ştefan cel Mare“ al şcolilor generale din Chioaia, Cotnari, Horodiştea, Hodora, cercul „N. Tonitza“ al Şcolii generale Rediu, Casa pionierilor şi şoimilor patriei Țibănești — premiul al II-lea. Alte manifestări . Ieri, în organizarea comitetelor de sindicat din secţiile fire II şi fire III şi a comisiei de femei de la C.F.S., a avut loc un spectacol dedicat copiilor chimiştilor, program susţinut de brigăzile artistice ale celor două secţii. Au participat numeroşi copii, precum şi oameni ai muncii din combinat, invitaţi. O tombolă şi o expoziţie culinară cu vînzare au întregit această frumoasă manifestare. ★ Tot în cinstea Zilei copilului, din secţia fire III a Combinatului de fibre sintetice ieşean a fost deschisă o expoziţie de pictură, denumită „Copiii pictează, părinţii lucrează“. Autori, copii ai muncitorilor de aici. ■ Astăzi, la ora 18, la Galeriile „Flacăra Iaşului“, va avea loc vernisajul expoziţiei „Penelul fermecat“ a membrilor cercurilor de artă plastică din şcolile judeţului Iaşi. Expoziţia este dedicată Zilei internaționale pentru apărarea copilului. Aslăz. Şedinţa Cenaclului de satiră şi umor Casa presei (str. V. Alecsandri nr. 8) găzduieşte astăzi, de la ora 18, şedinţa cu public a Cenaclului de satiră şi umor al ziarului „Flacăra Iaşului“. Programul artistic va fi susţinut de membrii Cenaclului literarmuzical „C. Negruzzi“ Lunca Prut al căminului cultural Trifeşti, soliştii de muzică uşoară ,şi folk Doina şi Mihai Atomei, de la Casa orăşenească de cultură Paşcani, ansamblul de gimnastică ritmică modernă al Şcolii generale nr. 6 Iaşi. „Dialog cu plasticieni contemporani“ Universitatea cultural-ştiinţifică şi cenaclul de cultură plastică „N. Tonitza“ au organizat la Facultatea de tehnologie chimică un dialog cu tema: „Subiect şi semnificaţie , expresivitate şi transfigurare în pictură şi grafică“. A participat Dragoş Marinescu, artist plastic din Bucureşti. A urmat un recital de poezie, arii din operete, canţonete. .Artistul a deschis o expoziţie de pictură şi grafică la Rotonda I.M.F. pestivalul naţioi»! „Pifuarea Kţionâmei“ Rezultatele etapei interjudeţene pentru formaţii de teatru şi montaje literare Juriul etapei interjudeţene pentru formaţii de teatru, montaje literar-muzicale şi recitatori din judeţul Iaşi a stabilit următoarea clasificare : LOCUL I ŞI DREPTUL DE PARTICIPARE LA ETAPA REPUBLICANA. Teatru de păpuşi şi marionete : Căminul cultural Popricani, Casa orăşenească de cultură Paşcani, Casa municipală de cultură. Recitatori : Mariana Vătcărău (Casa de cultură Tg. Frumos), Georgeta Burduja şi Teodor Gorban (Casa municipală de cultură). Teatru nescris : Căminul cultural Slobozia, comuna Schitu Duca. Piese în mai multe acte : Spitalul judeţean. Piese intr-un act: Casa armatei, Casa municipală de cultură. Vodevil : Şcoala populară de artă. Montaje literare, literar-muzicale, spectacole de poezie : întreprinderea de ţigarete, Cenaclul căminului cultural Trifeşti, Leagănul de copii, cenaclul „Lupta cu inerţia“ (C.U.G.) LOCUL AL II-LEA, Recitatori : Constantin Ciubotaru (Scobinţi), Emil Gnatenco (Regionala de căi ferate). Montaje literare : Căminul cultural Coarnele Caprei. LOCUI. AL III-LEA. Teatru în mai multe acte : Teatrul popular Hîrlău. Montaje literare : Căminul cultural Popricani. Pentru interpretare individuală, juriul a acordat o diplomă specială artistei amatoare Florica Teodoru din Hîrlău. Vizita în R. P. Ungară a unui ziarist ieşean In cadrul relaţiilor de schimb de experienţă statornicite între redacţiile ziarelor „Flacăra Iaşului“ şi „Népújság“ din Eger, R P. Ungară, ziaristul ieşean Al. Atanase a întreprins o vizită de prietenie şi documentare în ţara vecină. In timpul şederii în H. P. Ungară, ziaristul ieşean a fost primit de reprezentanţi ai organelor judeţene şi orăşeneşti de partid şi de stat din Eger şi a fost oaspetele unor întreprinderi industriale şi unităţi agricole. De asemenea, a vizitat obiective social-culturale şi de interes turistic. Răspundem scrisorilor trimise redacţiei ■ Asociaţia de locatari, P.T. 9, cartier Dacia. La scrisoarea dv. prin care sesizaţi că sistemul de benzi transportoare de la Staţia de betoane Păcurari produce zgomot exagerat, tov. N. Ionescu, director tehnic al Trustului de construcţii, ne răspunde că s-au dispus mai multe măsuri printre care : gresarea suplimentară a sistemului de role pentru a coborî nivelul de zgomot ; îndepărtarea sistematică a particulelor de balast căzut pe role etc. H M. Todoreni, str. Sucidava nr. 5, bl. P. 1, et. 2, ap. 10. Prin răspunsul semnat de tov. V. Manolache, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal, se arată că se va reface pavajul pe porţiunea din Şoseaua Naţională între barieră şi intersecţia str. Tabacii, în acest semestru. A. I. Ciobăniţă, satul Ruşi, comuna Belceşti, în legătură cu formele de sprijin conferite de lege pentru elevii şcolilor de maiştri, tov. ing. I. Mitrică, director al Trustului pentru mecanizarea agriculturii, şi consilierul juridic I. Agiliei precizează: se acordă o indemnizaţie egală retribuţiei tarifare şi sporului pentru vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate pentru perioada examenului de admitere ; un concediu de studii de 30 zile calendaristice plătit pentru elaborarea şi susţinerea lucrării de diplomă de absolvire ; o indemnizaţie lunară tarifară şi sporul de vechime neîntreruptă pe timpul practicii de maiştri. Virginia Dron şi alţi cetăţeni din cartierul Socola. La propunerea dv. referitoare la reînfiinţarea serviciului de ecarisaj, tov. ing. A. I. Grosu, directorul I.G.C.L., ne răspunde că la ora actuală în cadrul întreprinderii nu există propriu zis un serviciu care să se ocupe exclusiv de problema, stîrpirii ciinilor vagabonzi, întrucît aceasta presupune o mică industrie. Controlorii de la activitatea de transport gunoi au ca sarcină şi stricninizarea cîinii lor vagabonzi din zonele ce le aparţin. Deoarece asemenea problemă a mai fost discutată, considerăm că I.G.C.L. va trebui să acorde mai multă atenţie stîrpirii ciinilor vagabonzi. A. ALEXANDRU De ce nu se aplică hotărîrea judecătorească ? Cu mai bine de 4 ani in urmă, la 20 februarie 1977, Gheorghe Iancău, cu domiciliul in Ţibăneşti, a Încheiat cu consiliul popular al comunei un contract pentru construirea unei case cu 4 camere şi dependinţe. Primăria, dispunîncă de echipă de constructori, se obliga (prin semnăturile lui Gh. Busuioc, vicepreşedinte, şi Fănică Răbuşancă, contabil) să-i înalţe casa, conform proiectului tip, iar cetăţeanul să asigure materialele necesare şi să plătească manopera corespunzătoare, în sumă de 24 000 de lei. Şi marii meşteri mari din Ţibăneşti, avîndu-l ca şef de echipă pe Nicolae Secară, s-au pus pe consumat materialele. Au şi construit ceva ce seamănă acasă, dar care a început să se dărîme încă în timpul construirii ei. S-au oprit lucrările, părţile contractante apărînd în faţa legii. După acuzaţiişi contraacuzaţi, expertize şi contraexpertize, la 0 iunie 1980,Judecătoria Iaşi (sentinţa a rămas definitivă) admitea acţiunea reclamantului Gh. Iancău şi obliga consiliul popular al comunei Ţibăneşti să demoleze casa, să construiască alta în care să se poată locui, aşa cum prevăd proiectul şi contractul, şi să plătească cheltuieli de judecată în sumă de 2 835 de lei. Din motivaţia hotărîrii notăm, aşa cum au arătat expertizele ing. Vasile Gavril şi Alex. Casian, făcute separat dar ale căror constatări şi concluzii concordă, că nu s-au respectat proiectul privind dimensiunile camerelor, tehnologia de turnare a betoanelor la fundaţie, aceasta fiind şi realizată intr-un strat de pămînt necorespunzător şi la o cotă mai mică decit cea normală etc. Ca urmare, construcţia, începînd cu fundaţia, s-a fisurat (se poate vedea şi din fotografia de mai jos) într-o asemenea măsură, incit o face nefolosibilă. Posibilitatea unor lucrări de remediere a defecţiunilor Pe teme cetăţeneşti este şi ea anulată, fiindcă cheltuielile necesare ar depăşi costul demolării şi reconstruirii. Aşadar, nici un semn de întrebare asupra dreptăţii cetăţeanului şi obligaţiei celor vinovaţi de a-i repara prejudiciul (dealtfel, prin adresa nr. 4615 din 26 mai 1980, secţia de arhitectură şi sistematizare a Consiliului popular al judeţului Iaşi aproba demolarea construcţiei). Menţionăm că Gh. T. a cheltuit aproape 66 000 de lei pentru procurarea de materiale şi a mai plătit primăriei, pentru manopera depusă de echipa de constructori, 15 300 de lei. Totuşi, se împlineşte curînd un an fără ca primăria din Ţibăneşti să fi dat curs hotărîrii judecătoreşti. Anul trecut, s-a deplasat la faţa locului şi un executor judecătoresc, dar totul s-a redus la încheierea unui proces-verbal, care punea în vedere părţii pirite ca, pînă la 9 septembrie 1980, să treacă la demolarea casei şi construirea alteia noi. Pină în prezent, nu s-a întreprins însă nimic. „Noi, judecătoria, ne-a răspuns tovarăşul Ioan Tacob, preşedintele Judecătoriei Iaşi, nu putem face mai mult pentru executarea acestei decizii. Cum este vorba de o unitate din subordinea Consiliului popular judeţean, consider că şi acesta ar trebui să intervină pentru..ca primăria, din Ţibăneşti să se conformeze hotărîrii date de instanţa“. Desigur, ar fi binevenită intervenţia organului judeţean al puterii de stat. Considerăm, însă, că însăşi judecătoria trebuie să urmărească mai îndeaproape cum se aplică propriile hotărîri. în acest caz trebuind să intervină de urgenţă şi procuratura, astfel ca omului păgubit să i se facă efectiv dreptate. G. VOLONEANU Unul din colţurile casei „construite“ de echipa de I constructori a Consiliului popular Ţibăneşti. • • Mari posibilităţi de a îndestula cămările zootehniei (urmare din pag. I) Hum, mazăre. In aceste zile trebuie să fie eliberate de recoltă toate aceste suprafeţe apoi pregătite şi reînsăminţate cu porumb pentru siloz. Acţiunea trebuie privită cu toată răspunderea. Tov. Adam Radomir ne spunea că de pe cele 2 000 de hectare sunt condiţii în acest an să se realizeze circa 100 000 de tone de masă verde pentru siloz, cantitate ce echivalează cu aproape un sfert din necesarul de suculente al C.A.P.-urilor. Trifolienele ocupă şi elesuprafeţe destul de mari. Prima recoltă trebuia adunată încă de săptămina trecută pentru a se realiza un fin de calitate şi cu mai multe coase în perioada următoare. Din datele existente la Direcţia agricolă rezultă că unele unităţi nici n-au început coasa întîi. Printre acestea se află C.A.P.-urile Vatra, Răchiteni, A.E.I.urile Ruginoasa, Gropniţa, Ciorteşti. Din această cauză, judeţul nu şi-a putut realiza stocurile de furaje stabilite pentru luna mai. In luna iunie, unităţile agricole trebuie să recupereze restanţele şi să realizeze şi cantităţile de 20 000 de tone de fin şi 110 000 de tone de furaje însilozate, stabilite pentru această perioadă. Iată de ce este necesar să se grăbească atît cositul trifolienelor cit şi cel al fîneţelor naturale. Specialiştii de la Direcţia agricolă recomandă să se treacă masiv la cositul celor 30 000 de hectare de fineţe naturale pentru a se obţine un fin bun şi apoi la toamnă o otavă. Cositul trebuie urmat grabnic de strîngerea şi buna conservare a producţiei rezultate. In acest scop, conducerile unităţilor agricole trebuie să ia măsuri de pe acum pentru organizarea exemplară a transporturilor. Precipitaţiile abundente au favorizat creşterea ierburilor peste tot. Recolta de pe zona drumurilor, căilor ferate etc. trebuie adunată cu grijă, în totalitate, şi dată animalelor la iesle, iar cea de pe terenurile mlăştinoase (păpurişuri) strinsă acum, cit mai are valoare nutritivă şi însilozată cu grosiere. Se înţelege că toate aceste acţiuni trebuie desfăşurate paralel cu întreţinerea culturilor furajere însăminţate în această primăvară. Din verificările efectuate în ultima perioada a rezultat că nu peste tot se acordă atenţia cuvenită executării praşilelor. Mult rămase în urmă cu această lucrare sînt C.A.P.-urile Vatra, Hărmănești, Chișcăreni, A.E.I.-urile Focuri, Bosia etc. Nu există nici o justificare pentru această întîrziere decit lipsa de preocupare pentru asigurarea unei baze furajere corespunzătoare. Peste puţină vreme va începe secerişul orzului. In afara suprafeţelor repartizate culturilor legumicole, restul miriştilor trebuie arate şi însămînţate în aceeaşi zi cu recoltatul. Iată clar că există suficiente posibilităţi ca zootehniştii ieşeni să asigure pentru furajarea curentă a animalelor şi pentru următoarea perioadă de stabulaţie cantităţi îndestulătoare de nutreţuri.