Flacăra Iaşului, iunie 1981 (Anul 37, nr. 10779-10803)

1981-06-02 / nr. 10779

1 PAGINA A H-A-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------FLACĂRA lAȘUUfl ț Cu prilejul Zilei internaţionale a copilului­ ­ L» sala „Victoria“ Vern Ieri după-amiază, ie­rna „Victoria“, a fost remuterită expoziţia „Copiii, creatori de frumos". Organizai® de către comitetele judeţean şi municipal de Cruce Roşie, precum şi de comitetele ju­deţean şi municipal ale fe­meilor, expoziţia este dedi­cată Zilei copilului şi Anu­­lui internaţional al persoa­nelor handicapate. Au participat reprezen­tanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organi­zaţiilor de masă şi­­ obşteşti, un numeros public..­ ­ sa­u Autorii, copii handicapaţi din grupurile şcolare speciale ale municipiului şi ju­deţului Iaşi, prezintă obiecte din artizanat confecţionate din metal, lemn, fire tex­tile, mobilier, tricotaje şa., precum şi lucrări de pictură. Expoziţia va fi deschisă până la ÎS iunie a.c. * La etajul aceleiaşi săli, s-a deschis o expoziţie arti­zanală cu vînzare, care poa­te fi vizitată zilnic, intre orele 17 — 19. Festivitate de premiere La Galeriile „Cronica“, ieri, s-a desfăşurat festivi­tatea de premiere a laurea­ţilor concursului de creaţie „Autori, copiii !“, organizat de Consiliul judeţean al Or­ganizaţiei pionierilor şi re­vista „Cronica“. Din judeţul Iaşi, printre câştigători se află : Creaţie literară, grupa de vârstă 5 — 11 ani : Mircea Platon (Şcoala generală nr. 241 — premiul I, şi Cezar Teclean (Şcoala generală nr. 171 — premiul al III-lea ; grupa 11 — 15 ani : Daniela P­anaitescu (Liceul „M. Eroi­ne­ru“) — premiul I, Lilia­na Filioreanu (Liceul Naţio­nal) — premiul al II-lea, Gelil Vatră (Şcoala generală Runcu — Ţibana) şi Anca Antonein David (Iaşi) — premiul al III-lea. Creaţie plastică : Radu Matei (Liceul „G. Ibrăilea­­nu") — premiul special: An­ca Sandu (Iaşi) şi cercul de la Şcoala generală Pău­­şeşti — Dumeşti — premiul î­n cercul „Prietenii culori­lor“ din Buhalniţa — Ceple­­niţa, Sorin Popescu (Şcoala generală nr. 22) — premiul al II-lea ; cercul „Urmaşii lui Ştefan cel Mare“ al şcolilor generale din Ch­­­ioaia, Cotnari, Horodiştea, Hodora, cercul „N. Tonitza“ al Şcolii generale Rediu, Casa pionierilor şi şoimilor patriei Țibănești — premiul al II­-lea. Alte manifestări . Ieri, în organizarea co­mitetelor de sindicat din sec­ţiile fire II şi fire III şi a comisiei de femei de la C.F.S., a avut loc un spec­tacol dedicat copiilor chi­­miştilor, program susţinut de brigăzile artistice ale ce­lor două secţii. Au partici­pat numeroşi copii, precum şi oameni ai muncii din com­binat, invitaţi. O tombolă şi o expoziţie culinară cu vînzare au întregit această frumoasă manifestare.­­ ★ Tot în cinstea Zilei copi­lului, d­in secţia fire III a Combinatului de fibre sin­tetice ieşean a fost deschisă o expoziţie de pictură, de­numită „Copiii pictează, pă­rinţii lucrează“. Autori, copii ai muncitorilor de aici. ■ Astăzi, la ora 18, la Galeriile „Flacăra Iaşului“, va avea loc vernisajul expo­ziţiei „Penelul fermecat“ a membrilor cercurilor de artă plastică din şcolile judeţului Iaşi. Expoziţia este dedicată Zilei internaționale pentru apărarea copilului. Aslăz.­ Şedinţa Cenaclului de satiră şi umor Casa presei (str. V. Alec­­sandri nr. 8) găzduieşte as­tăzi, de la ora 18, şedinţa cu public a Cenaclului de satiră şi umor al ziarului „Flacăra Iaşului“. Programul artistic va fi susţinut de­­ membrii Cenaclului literar­­muzical „C. Negruzzi“ Lun­ca Prut al căminului cultu­ral Trifeşti, soliştii de mu­zică uşoară ,şi folk Doina şi Mihai Atomei, de la Casa o­­răşenească de cultură Paş­cani, ansamblul de gimnas­tică ritmică modernă al Şcolii generale nr. 6 Iaşi. „Dialog cu plasticieni contemporani“ Universitatea cultural-şti­­inţifică şi cenaclul de cul­tură plastică „N. Tonitza“ au organizat la Facultatea de tehnologie chimică un dialog cu tem­a: „Subiect şi semnificaţie , expresivitate şi transfigurare în pictură şi grafică“. A participat Dra­­goş Marinescu, artist plas­tic din Bucureşti. A urmat un recital de poezie, arii din operete, canţonete. .Artistul a deschis o expo­ziţie de pictură şi grafică la Rotonda I.M.F. pestivalul naţioi»! „Pifu­area Kţionâmei“ Rezultatele etapei inter­judeţene pentru formaţii de teatru şi montaje literare Juriul etapei interjudeţene pentru formaţii de teatru, montaje literar-muzicale şi recitatori din judeţul Iaşi a stabilit următoarea clasifica­re : LOCUL I ŞI DREPTUL DE PARTICIPARE LA ETA­PA REPUBLICANA. Teatru de păpuşi şi marionete : Că­minul cultural Popricani, Ca­sa orăşenească de cultură Paşcani, Casa municipală de cultură. Recitatori : Mariana Vătcărău (Casa de cultură Tg. Frumos), Georgeta Bur­­duja şi Teodor Gorban (Ca­sa municipală de cultură). Teatru nescris : Căminul cul­tural Slobozia, comuna Schi­tu Duca. Piese în mai mul­te acte : Spitalul judeţean. Piese intr-un act: Casa ar­matei, Casa municipală de cultură. Vodevil : Şcoala populară de artă. Montaje literare, literar-muzicale, spectacole de poezie : între­prinderea de ţigarete, Cena­clul căminului cultural Tri­­feşti, Leagănul de copii, ce­naclul „Lupta cu inerţia“ (C.U.G.) LOCUL AL II-LEA, Recitatori : Constantin Ciu­­botaru (Scobinţi), Emil Gna­­tenco (Regionala de căi fe­rate). Montaje literare : Că­minul cultural Coarnele Ca­prei. LOCUI. AL III-LEA. Teatru în mai multe acte : Teatrul popular Hîrlău. Mon­taje literare : Căminul cultu­ral Popricani. Pentru inter­pretare individuală, juriul a acordat o diplomă specială artistei amatoare Florica Te­­odoru din Hîrlău. Vizita în R. P. Ungară a unui ziarist ieşean In cadrul relaţiilor de schimb de experienţă stator­nicite între redacţiile zia­relor „Flacăra Iaşului“ şi „Népújság“ din Eger, R P. Ungară, ziaristul ieşean Al. Atanase a întreprins o vizi­tă de prietenie şi documen­tare în ţara vecină. In timpul şederii în H. P.­ Ungară, ziaristul ieşean a fost primit de reprez­entanţi ai organelor judeţene şi oră­şeneşti de partid şi de stat din Eger şi a fost oaspetele unor întreprinderi industri­ale şi unităţi agricole. De a­­semenea, a vizitat obiective social-culturale şi de interes turistic. Răspundem scrisorilor trimise redacţiei ■ Asociaţia de locatari, P.T. 9, cartier Dacia. La scrisoarea dv. prin care se­sizaţi că sistemul de benzi transportoare de la Staţia de betoane Păcurari produce zgomot exagerat, tov. N. Io­­nescu, director tehnic al Trustului de construcţii, ne răspunde că s-au dispus mai multe măsuri printre care : gresarea suplimentară a sis­temului de role pentru a co­borî nivelul de zgomot ; în­depărtarea sistematică a par­ticulelor de balast căzut pe role etc. H M. Todoreni, str. Sucidava nr. 5, bl. P. 1, et. 2, ap. 10. Prin răspunsul semnat de tov. V. Manola­­che, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular munici­pal, se arată că se va reface pavajul pe porţi­unea din Şoseaua Naţională între bari­eră şi intersecţia str. Tabacii, în acest semestru.­­ A. I. Ciobăniţă, satul Ruşi, co­muna Belceşti, în legătură cu formele de sprijin con­ferite de lege pentru elevii şcolilor de maiştri, tov. ing. I. Mitrică, director al Trus­tului pentru mecanizarea a­­griculturii, şi consilierul ju­ridic I. Agili­­ei precizează: se acordă o indemnizaţie e­gală retribuţiei tarifare ş­i sporului pentru vechime ne­întreruptă în aceeaşi unitate pentru perioada examenului de admitere ; un concediu de studii de 30 zile calendaris­tice plătit pentru elaborarea şi susţinerea lucrării de di­plomă de absolvire ; o in­demnizaţie lunară tarifară şi sporul de vechime neîn­treruptă pe timpul practicii de maiştri.­­ Virginia Dron şi alţi cetăţeni din cartie­rul Socola. La propunerea dv. referitoare la reînfiinţa­rea serviciului de ecarisaj, tov. ing. A. I. Grosu, direc­torul I.G.C.L., ne răspunde că la ora actuală în cadrul întreprinderii nu există pro­priu zis un serviciu care să se ocupe exclusiv de pro­blema, stîrpirii ciinilor vaga­bonzi, întrucît aceasta pre­supune o mică industrie. Controlorii de la activitatea de transport gunoi au ca sarcină şi stricninizarea cîinii lor vagabonzi din zonele ce le aparţin. Deoarece aseme­nea problemă a mai fost discutată, considerăm că I.G.C.L. va trebui să acorde mai multă atenţie stîrpirii ciinilor vagabonzi. A. ALEXANDRU De ce nu se aplică hotărîrea judecătorească ? Cu mai bine de 4 ani in urmă, la 20 februarie 1977, Gheorghe Iancău, cu do­miciliul in Ţibăneşti, a În­cheiat cu consiliul popular al comunei un contract pentru construirea unei ca­se cu 4 camere şi depen­dinţe. Primăria, dispunîncă de echipă de constructori, se obliga (prin semnăturile lui Gh. Busuioc, vicepre­şedinte, şi Fănică Răbu­­şancă, contabil) să-i­ înalţe casa, conform proiectului tip, iar cetăţeanul să asi­gure materialele necesare şi să plătească manopera corespunzătoare, în sumă de 24 000 de lei. Şi marii meşteri mari din Ţibăneşti, avîndu-l ca şef de echipă pe Nicolae Secară, s-au pus pe consumat materialele. Au şi construit ceva ce seamănă a­casă, dar care a început să se dărîm­e în­că în timpul construirii ei. S-au oprit lucrările, părţi­le contractante apărînd în faţa legii. După acuzaţii­­şi contraacuzaţi, expertize şi contraexpertize, la 0 iunie 1980,­Judecătoria Iaşi (sen­tinţa a rămas definitivă) admitea acţiunea reclaman­tului Gh. Iancău şi obliga consiliul popular al comu­nei Ţibăneşti să demoleze casa, să construiască alta în care să se poată locui, aşa cum prevăd proiectul şi contractul, şi să plăteas­că cheltuieli de judecată în sumă de 2 835 de lei. Din motivaţia hotărîrii no­tăm, aşa cum au arătat ex­pertizele ing. Vasile Ga­­vril şi Alex. Casian, fă­cute separat dar ale căror constatări şi concluzii con­cordă, că nu s-au respec­tat proiectul privind di­mensiunile camerelor, teh­nologia de turnare a be­toanelor la fundaţie, aceas­ta fiind şi realizată intr-un strat de pămînt necores­­punzător şi la o cotă mai mică decit cea normală etc. Ca urmare, construcţia, în­­cepînd cu fundaţia, s-a fi­surat (se poate vedea şi din fotografia de mai jos) într-o asemenea măsură, in­cit o face nefolosibilă. Po­sibilitatea unor lucrări de remediere a defecţiunilor Pe teme cetăţeneşti este şi ea anulată, fiindcă cheltuielile necesare ar de­păşi costul demolării şi re­construirii. Aşadar, nici un­­ semn de întrebare asupra dreptăţii cetăţeanului şi obligaţiei celor vinovaţi de a-i re­para prejudiciul (dealtfel, prin adresa nr. 4­615 din 26 mai 1980, secţia de ar­hitectură şi sistematizare a Consiliului popular al judeţului Iaşi aproba de­molarea construcţiei). Men­ţionăm că Gh. T. a cheltuit aproape 66 000 de lei pen­tru procurarea de materia­le şi a mai plătit primări­ei, pentru manopera depu­să de echipa de construc­tori, 15 300 de lei. Totuşi, se împlineşte curînd un an fără ca primăria din Ţibă­­neşti să fi dat curs hotă­rîrii judecătoreşti. Anul trecut, s-a deplasat la fa­­­ţa locului şi un executor judecătoresc, dar totul s-a redus la încheierea unui proces-verbal, care punea în vedere părţii pirite ca, pînă la 9 septembrie 1980, să treacă la demolarea ca­sei şi construirea alteia noi. Pină în­ prezent, nu s-a întreprins însă nimic. „Noi, judecătoria, ne-a răspuns tovarăşul Ioan Tacob, pre­şedintele Judecătoriei Iaşi, nu putem face mai mult pentru­ executarea acestei decizii. Cum este vorba de o unitate din subordinea Consiliului popular jude­ţean, consider că şi aces­ta ar trebui să intervină pentru..ca primăria, din Ţi­băneşti să se conformeze hotărîrii date de instanţa“. Desigur, ar fi binevenită intervenţia organului jude­ţean al puterii de stat. Considerăm, însă, că însăşi judecătoria trebuie să ur­mărească mai îndeaproape cum se aplică propriile ho­­tărîri. în acest caz trebu­ind să intervină de urgen­ţă şi procuratura, astfel ca omului păgubit să i se fa­că efectiv dreptate. G. VOLON­EANU Unul din colţurile casei „construite“ de echipa de I constructori a Consiliului popular Ţibăneşti. • • Mari posibilităţi de a îndestula cămările zootehniei (urmare din pag. I) Hum, mazăre. In aceste zi­le trebuie să fie eliberate de recoltă toate aceste su­prafeţe apoi pregătite şi reînsăminţate cu porumb pentru siloz. Acţiunea tre­buie privi­tă cu toată răs­punderea. Tov. Adam Ra­domir ne spunea că de pe cele 2 000 de hectare sunt condiţii în acest an să se realizeze circa 100 000 de tone de masă verde pentru siloz, cantitate ce echiva­lează cu aproape un sfert din necesarul de suculente al C.A.P.-urilor. Trifolie­­nele ocupă şi ele­­supra­feţe destul de mari. Prima recoltă trebuia adunată încă de săptăm­ina trecută pentru a se realiza un fin de calitate şi cu­ mai multe coase în perioada urmă­toare. Din datele existente la Direcţia agricolă rezultă că unele unităţi nici n-au început coasa întîi. Printre acestea se află C.A.P.-urile Vatra, Răchiteni, A.E.I.­­urile Ruginoasa, Gropniţa, Ciorteşti. Din această cau­ză, judeţul nu şi-a putut realiza stocurile de furaje stabilite pentru luna mai. In luna iunie, unităţile a­­gricole trebuie să recupe­reze restanţele şi să reali­zeze şi cantităţile de 20 000 de tone de fin şi 110 000 de tone de furaje însilo­­zate, stabilite pentru aceas­tă perioadă. Iată de ce este necesar să se grăbească atît cositul trifolienelor cit şi cel al fîneţelor naturale. Specialiştii de la Direcţia agricolă recomandă să se treacă masiv la cositul ce­lor 30 000 de hectare de fineţe naturale pentru a se obţine un fin bun şi apoi la toamnă o otavă. Cositul trebuie urmat grab­nic de strîngerea şi buna conservare a producţiei re­zultate. In acest scop, con­ducerile unităţilor agricole trebuie să ia măsuri de pe acum pentru organizarea exemplară a transporturi­lor. Precipitaţiile abunden­te au favorizat creşterea ierburilor peste tot. Recol­ta de pe zona drumurilor, căilor ferate etc. trebuie adunată cu grijă, în tota­litate, şi dată animalelor la iesle, iar cea de pe terenu­rile mlăştinoase (păpuri­­şuri) strinsă acum, cit mai are valoare nutritivă şi în­silozată cu grosiere. Se în­ţelege că toate aceste ac­ţiuni trebuie desfăşurate paralel cu întreţinerea culturilor furajere însămi­n­­ţate în această primăvară. Din verificările efectuate în ultima perioada a rezul­tat că nu peste tot se acor­dă atenţia cuvenită execu­tării praşilelor. Mult ră­mase în urmă cu această lucrare sînt C.A.P.-urile Vatra, Hărmăne­ști, Chișcă­­reni, A.E.I.-urile Focuri, Bosia etc. Nu există nici o justifi­care pentru această întîr­­ziere decit lipsa de preo­cupare pentru asigurarea unei baze furajere cores­punzătoare. Peste puţină vreme va începe secerişul orzului. In afara suprafeţe­lor repartizate culturilor legumicole, restul mirişti­lor trebuie arate şi însă­­­mînţate în aceeaşi zi cu­ recoltatul. Iată clar că e­­xistă suficiente posibilităţi ca zootehniştii ieşeni să a­­sigure pentru furajarea cu­rentă a animalelor şi pen­tru următoarea perioadă d­e stabulaţie cantităţi îndes­tulătoare de nutreţuri.

Next