Flacăra Iaşului, decembrie 1981 (Anul 37, nr. 10935-10961)
1981-12-01 / nr. 10935
PAGINA A ll-A-------------------- La învăţămîntul politico-ideologic Oricît de „modernizata“, expunerea nu poate suplini virtuţile dezbaterii Am luat parte, săptămîna trecută, la cea de-a doua Întrunire a cercului de Învăţământ politico-ideologic din cadrul organizaţiei de partid din schimbul B al secţiei de montaj radioreceptoare a întreprinderii „Tehnoton“, cerc al cărui propagandist este subinginerul Toader Răduţă. De la începutul derulării Intllnirii cursanţilor (evităm cuvtntul „dezbatere“ şi se va vedea de ea !), ne-am dat seama că propagandistul l-a pregătit In mod deosebit, cu intenţia vădită de a ne oferi o activitate model. în acest scop, personal realizase un set de diapozitive cu date comparative, deosebit de elocvente In ilmtrarea temei aflate In atenţia cursanţilor : „Politica P.C.R. de amplasare raţională a forţelor de producţie pe teritoriul ţării". Recurgerea la epidiascop şi diapozitive a trezit de la Început interes, cei prezenţi urmărind cu multă atenţie prezentarea făcută de propagandist. Fără Îndoială, utilizarea mijloacelor ilustrative (alături de diapozitive s-au folosit panouri şi grafice) trebuie apreciată şi recomandată tuturor cercurilor. In cazul de faţă, de la „Tehnoton“, s-a realizat o convingătoare prezentare a politicii partidului de dezvoltare echilibrată a tuturor judeţelor ţării, avîndu-se ca repere anii 1985, 1970, 1975, 1980 şi 1985. Dinamica producţiei industriale pe judeţe şi a celei agricole, dezvoltarea reţelei de localităţi urbane, evoluţia economico-socială a judeţului, obiectivele actualului cincinal in privinţa dezvoltării forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, datele statistice, în general, s-au împletit, în expunerea propagandistului, cu relevarea preocupării constante a partidului pentru perfecţionarea activităţii privind dezvoltarea în profil teritorial. Desigur, expunerea tovarăşului Răduţă a fost ea însăşi susceptibilă de îmbunătăţiri. Propagandistul a pierdut din atenţie unele aspecte deosebit de importante, cum ar fi relevarea legăturii ce există între politica partidului şi statului de amplasare judicioasă a VIAŢA DE PARTID forţelor de producţie în teritoriu şi preocuparea statornică pentru creşterea nivelului de trai al tuturor oamenilor muncii, din toate zonele țării. In prezentarea obiectivelor actualului cincinal nu s-a insistat asupra aspectelor calitative noi: accentul pe asigurarea bazei energetice, dezvoltarea agriculturii, folosirea resurselor locale de materii prime şi materiale etc. De asemenea, s-a omis relevarea faptului că însăşi întreprinderea „Tehnoton“ este rezultatul politicii de dezvoltare echilibrată a tuturor judeţelor, că mii de oameni, cursanţii înşişi şi-au găsit aici un nou rost în viaţă. Legătura cu sarcinile comuniştilor din organizaţie pentru încheierea In cit mai bune condiţii a anului de producţie şi pregătirea activităţii pe 1982 s-ar fi făcut, astfel, firesc, ar fi avut un efect mobilizator. Asemenea neîmpliniri puteau fi In mare măsură evitate prin participarea la discuţii a cursanţilor. Apelul, din finalul celor 40 de minute ale expunerii, la „completări“ a rămas fără ecou în sală, participarea activă a cursanţilor rămînînd un deziderat. Oricit de „modernizată", prelegerea nu a putut şi nu poate suplini virtuţile dezbaterii. Iată de ce, chiar dacă ar putea fi acceptată ca o excepţie în activitatea cercului, expunerea nu poate fi metodă de lucru recomandabilă şi nu putem propune ca model ceea ce ne-a oferit cercul de la „Tehnoton“. Apreciind latura folosirii materialului ilustrativ, trebuie să observăm că ea se putea îmbina foarte bine cu participarea la discuţii a cursanţilor. Insistăm asupra acestui aspect, al promovării dezbaterii în cercuri, fiindcă şi în alte locuri se apelează la expunere, în detrimentul studiului individual al fiecărui cursant pe bază de bibliografie şi al participării la discuţii, modalitate care implică schimb de idei, atitudine faţă de neajunsuri, opinie de masă, acţiune în ultimă instanţă. Căci , aşa cum se subliniază în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta Plenară comună a C. C. al P. C. R. şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale — activitatea ideologică și politico-educativă trebuie să constituie un factor mobilizator în înfăptuirea Programului partidului, a hotărîrilor Congresului al XH-lea. GH. MIHALACHE ■ ■ Obiective realiste, generatoare de progres şi civilizaţie (urmare din pag. 1) ologică, valorificarea complexă a zăcămintelor, obţinerea unei producţii de 44 de milioane de tone de lignit şi huilă, 12,5 milioane de tone de ţiţei şi 37 de miliarde de metri cubi de gaze, precum şi sporirea extracţiei de minereuri neferoase, substanţe nemetalifere. Prevederile planului in acest domeniu vor crea condiţii ca România să-şi acopere din resurse interne 83 la sută din energia primară, 95—98 la sută laminate şi ţevi, peste 80 la sută metale neferoase, circa 70 la sută fibre și fire textile. Acordînd prioritate sectorului primar, planul pe 1982 asigură adâncirea procesului de modernizare a structurii industriei prelucrătoare. în metalurgie, creșteri accentuate se prevăd la produsele de prelucrare avansată, îndeosebi benzi silicioase pentru industria electrotehnică, bare din oţel aliat şi rapid, produse tubulare pentru extracţia ţiţeiului şi gazelor, cord metalic ş.a. In construcţia de maşini se prevăd creşteri mari în domeniul electronicii, mecanicii fine, echipamentelor hidraulice şi pneumatice, maşinilor-unelte agregat, instalaţiilor de mare complexitate, navelor maritime specializate, noilor tipuri de maşini agricole multifuncţionale. Creşteri se prevăd şi în celelalte ramuri ale economiei naţionale. Planul pe 1982 continuă procesul de echilibrare a programului de investiţii. In acest fel, 95 la sută din fondurile alocate sunt destinate continuării lucrărilor aflate in execuţie, dotării cu maşini şi utilaje a suprafeţelor disponibile, realizării programului construcţiei de locuinţe şi numai 5 la sută revin începerii de lucrări noi. In vederea creşterii accentuate a eficienţei economice se prevede o sporire a productivităţii muncii, calculată pe baza producţiei nete, de 7 la sută în industria republicană şi 6 la sută în activitatea de construcţii-montaj. Pentru soluţionarea problemelor calitative ale economiei, planul nominalizează 2 300 de obiective în domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi introducerii progresului tehnic, din care 90 la sută destinate ramurilor producţiei materiale. Aşa cum s-a apreciat la Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, planul pe 1982 nu este uşor, dar el este pe deplin realizabil şi, printr-o activitate bine organizată, în multe domenii poate fi chiar depăşit. In ce priveşte Legea pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare pe anul 1982, amintim faptul că, prin prevederile sale, aceasta se constituie ca parte distinctă, dar organic integrată în Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe 1982. Planul a fost întocmit sub directa îndrumare şi conducere a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU şi se caracterizează prin accentuarea procesului de intensivizare şi modernizare a agriculturii şi de valorificare superioară a materiilor prime în industria alimentară. Creşterea în 1982 a producţiei nete agricole cu 6,8 la sută şi cu 9,1 la sută a producţiei nete industriale reflectă necesitatea realizării producţiilor fizice prevăzute, în condiţiile ridicării productivităţii muncii şi reducerii cheltuielilor materiale, ale aplicării consecvente a principiilor noului mecanism economico-financiar. In domeniul producţiei vegetale se va acorda în continuare atenţie cerealelor, a căror producţie va ajunge la 24 de milioane de tone, din care peste 6,6 milioane de tone de grîu şi 13,3 milioane de tone de porumb. Creşteri simţitoare de recolte sunt prevăzute şi la plantele tehnice, cartofi, legume, fructe şi struguri. Este prevăzută o creştere importantă a producţiei animale, a cărei pondere va ajunge la 48 la sută în totalul producţiei agricole. Agricultura va fi dotată cu 18,4 mii de tractoare, 4,5 mii de combine autopropulsate de recoltat cereale, de mare capacitate, cu maşini pentru recoltarea furajelor, precum şi cu alte maşini şi utilaje cu un grad ridicat de universalitate. Sunt prevăzute în acest scop importante fonduri de investiţii. Bugetul de stat pe anul 1982, aşa cum rezultă din Legea pentru adoptarea acestuia, poartă amprenta gîndirii creatoare a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, ale cărei preţioase indicaţii şi orientări se reflectă in stabilirea unor indicatori financiari care să asigure creşterea eficienţei economice în toate domeniile, întărirea autogestiunii economico-financiare, consolidarea echilibrului financiar, asigurarea unei circulaţii băneşti sănătoase, aplicarea fermă a noului mecanism economico-financiar. In acelaşi timp, prevederile bugetului de stat sunt emanaţia gîndirii şi voinţei colective a întregului popor, o expresie a manifestării profunde a democraţiei socialiste. Bugetul pe anul viitor este echilibrat pe baza resurselor activităţilor interne, prevăzîndu-se atît la venituri, cit şi la cheltuieli suma de 288,5 miliarde de lei. Totodată, bugetul cuprinde importante rezerve care vor trebui sporite în execuţie, prin realizarea de noi economii! Ponderea cea mai importanta în cheltuielile bugetare o au cele destinate finanţării economiei naţionale, care reprezintă 56 la sută din total. Pentru apărarea ţării s-au prevăzut 10,8 miliarde de lei, reprezentînd 3,7 la sută din totalul cheltuielilor bugetului. Ponderea redusă a acestor cheltuieli oglindeşte poziţia consecventă a României pentru restrîngerea cheltuielilor militare la strictul necesar şi constituie o afirmare puternică a politicii de pace promovate de preşedintele ţării noastre, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a cărui iniţiativă strălucită privind denuclearizarea şi dezarmarea în Europa şi pe întreaga planetă a fost unanim îmbrăţişată de toţi oamenii progresişti din toate ţările lumii. Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cuprinde, într-o viziune unitară, direcţiile principale de acţiune şi sarcinile de viitor ale organelor şi organizaţiilor de partid, ale organelor de stat şi economice, ale organizaţiilor obşteşti, ale fiecărui colectiv de muncă, pentru a asigura în cele mai bune condiţii realizarea obiectivelor economico-sociale ale anului 1982, obiective stabilite prin aceste trei legi. Oamenii muncii din judeţul Iaşi au primit cu profundă satisfacţie noile legi și sunt hotărîți să facă totul pentru a îndeplini exemplar sarcinile care le vor reveni în cel de-al doilea an al cincinalului actual. ţ£-Iaşi S-a deschis restaurantul „Select“ . Ieri, lucrătorii întreprinderii comerciale de stat pentru alimentaţie publică au pus la dispoziţia cetăţenilor din municipiul nostru o nouă unitate de alimentaţie publică modernizată. Este vorba despre complexul comercial „Select“, deschis în Piaţa Cuza Vodă şi care cuprinde un restaurant cu vînzare clasică, prevăzut cu bar de zi, braserie şi 7 saloane, precum şi la unitate de patiserie-cofetărie. Această unitate comercială asigură 420 de locuri pentru servirea consumatorilor şi este încadrată cu aproape 100 de lucrători comerciali cu o înaltă calificare profesională. 1 Decembrie 1918 — act istoric (urmare din pag. I) Astfel, fără exagerare, cauzele actului de la 1 Decembrie 1918 trebuie căutate în mileniul anterior de devenire statală. El este un act revoluţionar. Căci, aşa cum Kogălniceanu spunea in cuvinte istorice că Unirea din 1859 „naţiunea a făcut-o*, tot aşa 1 Decembrie 1918 reprezintă efortul îndelungat al întregii naţiuni române, nu numai actul de voinţă al românilor aflaţi sub dominaţia străină. Aşa cum sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, „alcătuirea statului român naţional unitar nu este deci un dar, rezultatul unor conferinţe internaţionale, ci rodul luptei neobosite duse de cele mai înaintate forţe ale societăţii, de masele largi populare pentru Unire, produsul logic al dezvoltării istorice, sociale şi naţionale a poporului român". Nu este vorba numai de o izbîndă a unei lupte îndelungate implicit se deschide o etapă nouă în istoria românilor. Pusă In cumpănă prin Dictatul odios de la Viena, Unirea a relevat o acută necesitate — aceea de a fi permanent apărată. Un popor nu poate trăi liber decât întărindu-și coeziunea — iată unul dintre sensurile majore ale statornicului apel la unitate şi pace, adresat de conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. La 1 decembrie, noi nu sărbătorim amintirea actului din 1918, ci propria noastră dorinţă de unitate, de existenţă liberă. -------FLACĂRA IAȘULUI . VIAŢA CULTURALĂ „Autoportretele“ lui Dan Hatmanu Se spune, de obicei, că orice tablou, al oricărui artist, independent de temă, este într-un fel un autoportret. Ceea ce a încercat Dan Hatmanu în expoziţia sa „Autoportret în timp“, deschisă la Muzeul de artă din Iaşi, are un tîlc mult mai adine decit ne-o spune numele expoziţiei, convenţional pus pe afiş. Este un _____ fel de relevare a memoriei sentimentale a artistului. Peste tot, baza narativă este cea care contează şi apare clar că un autoportret care narează —nu-i o surprindere statică a unui moment din viaţa artistului, ci pur şi simplu o mărturisire despre stratificarea timpului interior al acestuia, despre felul în care, în viaţa lui sufletească, s-au aşezat succesiv păturile unei memorii afective. Dan Hatmanu este un ironist. Şi cel dinţii virf al ironiei se adresează sieşi. Vedem un fel de rîs blajin, de care foarte mulţi moldoveni s-au prevalat punînd pe seama lor nişte lucruri spuse de fapt despre lume. In momentul în care remarcam într-o primă operă a pictorului această autoironie, Pe vremea Autoportretului cu pălărie albastră, consideram că e vorba nu de o autoflagelaţi tragică, ci de un fel de a rt privi avind capacitatea de dedublare a unui artist In carii eu-1 actor şi eu-1 spectatol# joacă deopotrivă cu îndreptăţire un rol. In perioada cit 8 durat crearea acestui ciclu, fit sufletul artistului s-a derulat un film al memoriei afective, un tip de memorie dincolo de cele pa care ni le aduce memoria speţei. Această memorie a unei copilării trăite cu caracteristicile cu care s-a prezentat sub soare şi între cele patru vînturi ale lumii, această memorie adusă pînă în prezent este înfăţişată publicului cu un aer de umilinţă falsă, în acelaşi timp năzdrăvană, aş spune, puţin picarescă. Suntem în faţa unei opere de literatură realizată cu mijloace picturale pe care le-am recunoscut şi la celelalte cicluri ca fiindu-i proprii, dar care n-au ajuns niciodată la o deplină închegare ca acum. Dan Hatmanu ni se înfăţişează spunîndu-ne : „Acesta sunt, cu cit sint, cu atît apar în faţa voastră“. Este ca şi cum şi-ar lua inima-n palmă şi ar spune: „Sunt gol, iată-mă întreg“. ION FRUNZET ÎI Cronică de expoziţie »La nunta mea“ DAN HATMANU Vernisaje . ■ Astăzi, la ora 18, are loc la galeriile „Flacăra laşului“ vernisajul expoziţiei de pictură şi grafică a Măriei Mârza, membră a Cenaclului „G. călinescu“ — secţia profesori de desen. I Prezintă criticul de artă Aurel Leon. ■ In Rotonda I.M.F., va avea loc astăzi, la ora 18, vernisajul expoziţiei de grafică şi pictură a studentului sirian Salim Ali Rezek, membru al Cenaclului „Prietenia", laureat al celei de-a treia ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României". Va vorbi criticul de artă Raidu Negru. Recital de lieduri ! In sala de concerte a Filar- monacii „Moldova" din Iaşi va avea loc astăzi, la ora 19:30, un recital de lieduri din creaţia compozitorilor W.A. Mozart şi Fr. Schubert, susţinut de soprana Maria Cazacu. La pianj Ioan Welt. i Dezb r In comuna Şcheia a avut loc duminică dezbaterea cu tema „Integrarea navetiştilor în via I ţa cultural-educativă şi artistică a satului“. Au participat tineri lucrători de la diferite întreprinderi ieșene (C.U.G., „Nicolina“, Trustul de construc ţ ie re ţii-montaj). In acest context au fost abordate aspecte privind activitatea cultural-eduraivă din comună, participarea tinerilor navetişti la viaţa spirituală. Cei prezenţi au urmărit apoi expunerea „Noua revoluţie agrară in conştiinţa înfăptuitorilor ei“. Şedinţa Cenaclului de satiră şi umor La Casa presei din Iaşi va avea loc astăzi, la ora 18, şedinţa cu public a Cenaclului de satiră şi umor al ziarului „Flacăra Iaşului". Momentele muzicale din cadrul întîlnirii vor fi susţinute de interpreţii de muzică folk Petronela şi Valeriu Baldovin şi de formaţia de jaz a Casei pionierilor şi şoimilor patriei din Iaşi.