Flacăra Iaşului, decembrie 1981 (Anul 37, nr. 10935-10961)

1981-12-01 / nr. 10935

PAGINA A ll-A--------------------­ La învăţămîntul politico-ideologic Oricît de „modernizata“, expunerea nu poate suplini virtuţile dezbaterii Am luat parte, săptămîna trecută, la cea de-a doua Întrunire a cercului de Învăţământ politico-ideologic din ca­drul organizaţiei de partid din schimbul B al secţiei de montaj radioreceptoare a întreprinderii „Tehnoton“, cerc al că­rui propagandist este subinginerul Toader Răduţă. De la începutul deru­lării Intllnirii cursanţilor (evităm cu­­vtntul „dezbatere“ şi se va vedea de ea !), ne-am dat seama că propagandistul l-a pregătit In mod deosebit, cu inten­ţia vădită de a ne oferi o activitate model. în acest scop, personal realiza­se un set de diapozitive cu date com­parative, deosebit de elocvente In i­­lmtrarea temei aflate In atenţia cursan­ţilor : „Politica P.C.R. de amplasare raţională a forţelor de producţie pe te­ritoriul ţării". Recurgerea la epidiascop şi diapozi­tive a trezit de la Început interes, cei prezenţi urmărind cu multă atenţie prezentarea făcută de propagandist. Fă­ră Îndoială, utilizarea mijloacelor ilu­strative (alături de diapozitive s-au folosit panouri şi grafice) trebuie apre­ciată şi recomandată tuturor cercurilor. In cazul de faţă, de la „Tehnoton“, s-a realizat o convingătoare prezentare a politicii partidului de dezvoltare echi­librată a tuturor judeţelor ţării, avîn­­du-se ca repere anii 1985, 1970, 1975, 1980 şi 1985. Dinamica producţiei in­dustriale pe judeţe şi a celei agricole, dezvoltarea reţelei de localităţi urba­ne, evoluţia economico-socială a jude­ţului, obiectivele actualului cincinal in privinţa dezvoltării forţelor de produc­ţie pe întreg teritoriul ţării, datele statistice, în general, s-au împletit, în expunerea propagandistului, cu releva­rea preocupării constante a­ partidului pentru perfecţionarea activităţii privind dezvoltarea în profil teritorial. Desigur, expunerea tovarăşului Ră­­duţă a fost ea însăşi susceptibilă de îmbunătăţiri. Propagandistul a pierdut din atenţie unele aspecte deosebit de importante, cum ar fi relevarea legă­turii ce există între politica partidului şi statului de amplasare judicioasă a VIAŢA DE PARTID forţelor de producţie în teritoriu şi preocuparea statornică pentru creşte­rea nivelului de trai al tuturor oameni­lor munc­ii, din toate zonele țării. In prezentarea obiectivelor actualului cin­cinal nu s-a insistat asupra aspectelor calitative noi: accentul pe asigurarea bazei energetice, dezvoltarea agricultu­rii, folosirea resurselor locale de ma­terii prime şi materiale etc. De ase­menea, s-a omis relevarea faptului că însăşi întreprinderea „Tehnoton“ este rezultatul politicii de dezvoltare echi­librată a tuturor judeţelor, că mii de oameni, cursanţii înşişi şi-au găsit aici un nou rost în viaţă. Legătura cu sarcinile comuniştilor din organizaţie pentru încheierea In cit mai bune con­diţii a anului de producţie şi pregătirea activităţii pe 1982 s-ar fi făcut, astfel, firesc, ar fi avut un efect mobilizator. Asemenea neîmpliniri puteau fi In mare măsură evitate prin participarea la discuţii a cursanţilor. Apelul, din finalul celor 40 de minute ale expu­nerii, la „completări“ a rămas fără ecou în sală, participarea activă a cursanţilor rămînînd un deziderat. Ori­cit de „modernizată", prelegerea nu a putut şi nu poate suplini virtuţile dez­baterii. Iată de ce, chiar dacă ar putea fi acceptată ca o excepţie în activita­tea cercului, expunerea nu poate fi m­etodă de lucru recomandabilă şi nu putem propune ca model ceea ce ne-a oferit cercul de la „Tehnoton“. Apre­ciind latura folosirii materialului i­­lustrativ, trebuie să observăm că ea se putea îmbina foarte bine cu parti­ciparea la discuţii a cursanţilor. Insis­tăm asupra acestui aspect, al promo­vării dezbaterii în cercuri, fiindcă şi în alte locuri se apelează la expune­re, în detrimentul studiului individual al fiecărui cursant pe bază de biblio­grafie şi al participării la discuţii, mo­dalitate care implică schimb de idei, atitudine faţă de neajunsuri, opinie de masă, acţiune în ultimă instanţă. Căci , aşa cum se subliniază în expune­rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta Plenară comună a C. C. al P. C. R. şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale — ac­tivitatea ideologică și politico-educati­­vă trebuie să constituie un factor mo­bilizator în înfăptuirea Programului partidului, a hotărîrilor Congresului al XH-lea. GH. MIHALACHE ■ ■ Obiective realiste, generatoare de progres şi civilizaţie (urmare din pag. 1) ologică, valorificarea com­plexă a zăcămintelor, obţi­nerea unei producţii de 44 de milioane de tone de lignit şi huilă, 12,5 milioa­ne de tone de ţiţei şi 37 de miliarde de metri cubi de gaze, precum şi sporirea ex­tracţiei de minereuri nefe­roase, substanţe nemetalife­re. Prevederile planului in acest domeniu vor crea con­diţii ca România să-şi aco­pere din resurse interne 83 la sută din energia pri­mară, 95—98 la sută lami­nate şi ţevi, peste 80 la sută metale neferoase, circa 70 la sută fibre și fire textile. Acordînd prioritate secto­rului primar, planul pe 1982 asigură adâncirea procesului de modernizare a structurii industriei prelucrătoare. în metalurgie, creșteri accentu­ate se prevăd la produsele de prelucrare avansată, în­deosebi benzi silicioase pen­tru industria electrotehnică, bare din oţel aliat şi ra­pid, produse tubulare pen­tru extracţia ţiţeiului şi ga­zelor, cord metalic ş.a. In construcţia de maşini se prevăd creşteri mari în do­meniul electronicii, mecani­cii fine, echipamentelor hi­draulice şi pneumatice, ma­­şinilor-unelte agregat, insta­laţiilor de mare complexita­te, navelor maritime specia­lizate, noilor tipuri de ma­şini agricole multifuncţiona­le. Creşteri se prevăd şi în celelalte ramuri ale econo­miei naţionale. Planul pe 1982 continuă procesul de echilibrare a programului de investiţii. In acest fel, 95 la sută din fondurile alocate sunt desti­nate continuării lucrărilor aflate in execuţie, dotării cu maşini şi utilaje a su­prafeţelor disponibile, rea­lizării programului con­strucţiei de locuinţe şi nu­mai 5 la sută revin începe­rii de lucrări noi. In vederea creşterii ac­centuate a eficienţei econo­mice se prevede o­ sporire a productivităţii muncii, calculată pe baza produc­ţiei nete, de 7 la sută în industria republicană şi 6 la sută în activitatea de construcţii-montaj. Pentru soluţionarea problemelor ca­litative ale economiei, pla­nul nominalizează 2 300 de obiective în domeniul cer­cetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi introducerii progresului tehnic, din care 90 la sută destinate ramuri­lor producţiei materiale. Aşa cum s-a apreciat la Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Su­prem al Dezvoltării Econo­mice şi Sociale, planul pe 1982 nu este uşor, dar el este pe deplin realizabil şi, printr-o activitate bine or­ganizată, în multe domenii poate fi chiar depăşit. In ce priveşte Legea pen­tru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare pe a­­nul 1982, amintim faptul că, prin prevederile sale, aceasta se constituie ca parte distinctă, dar organic integrată în Planul naţional unic de dezvoltare economi­­co-socială a României pe 1982. Planul a fost întocmit sub directa îndrumare şi conducere a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU şi se caracterizează prin ac­centuarea procesului de in­­tensivizare şi modernizare a agriculturii şi de valorifica­re superioară a materiilor prime în industria alimen­tară. Creşterea în 1982 a pro­ducţiei nete agricole cu 6,8 la sută şi cu 9,1 la sută a producţiei nete industriale reflectă necesitatea realizării producţiilor fizice prevăzu­te, în condiţiile ridicării productivităţii muncii şi reducerii cheltuielilor ma­teriale, ale aplicării consec­vente a principiilor noului mecanism economico-finan­­ciar. In domeniul producţiei vegetale se va acorda în continuare atenţie cereale­lor, a căror producţie va a­­junge la 24 de milioane de tone, din care peste 6,6 mi­lioane de tone de grîu şi 13,3 milioane de tone de porumb. Creşteri simţitoare de recolte sunt prevăzute şi la plantele tehnice, car­tofi, legume, fructe şi stru­guri. Este prevăzută o creştere importantă a producţiei ani­male, a cărei pondere va ajunge la 48 la sută în to­talul producţiei agricole. Agricultura va fi dotată cu 18,4 mii de tractoare, 4,5 mii de combine autopro­pulsate de recoltat cereale, de mare capacitate, cu ma­şini pentru recoltarea fura­jelor, precum şi cu alte ma­şini şi utilaje cu un grad ridicat de universalitate. Sunt prevăzute în acest scop importante fonduri de in­vestiţii. Bugetul de stat pe anul 1982, aşa cum rezultă din Legea pentru adoptarea a­­cestuia, poartă amprenta gîndirii creatoare a tovarăşu­lui NICOLAE CEAUŞESCU, ale cărei preţioase indicaţii şi orientări se reflectă in stabilirea unor indicatori financiari care să asigure creşterea eficienţei economi­ce în toate domeniile, în­tărirea autogestiunii econo­­mico-financiare, consolida­rea echilibrului financiar, asigurarea unei circulaţii băneşti sănătoase, aplicarea fermă a noului mecanism economico-financiar. In a­­celaşi timp, prevederile bu­getului de stat sunt emana­ţia gîndirii şi voinţei co­lective a întregului popor, o expresie a manifestării profunde a democraţiei so­cialiste. Bugetul pe anul viitor este echilibrat pe baza re­surselor activităţilor interne, prevăzîndu-se atît la veni­turi, cit şi la cheltuieli suma de 288,5 miliarde de lei. Totodată, bugetul cu­prinde importante rezerve care vor trebui sporite în execuţie, prin realizarea de noi economii! Ponderea cea mai importanta în cheltuie­lile bugetare o au cele des­tinate finanţării economiei naţionale, care reprezintă 56 la sută din total. Pentru apărarea ţării s-au prevă­zut 10,8 miliarde de lei, re­­prezentînd 3,7 la sută din totalul cheltuielilor bugetu­lui. Ponderea redusă a a­­cestor cheltuieli oglindeşte poziţia consecventă a Româ­niei pentru restrîngerea cheltuielilor militare la strictul necesar şi constituie o afirmare puternică a po­liticii de pace promovate de preşedintele ţării noastre, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a cărui iniţia­tivă strălucită privind denu­­clearizarea şi dezarmarea în Europa şi pe întreaga planetă a fost unanim îm­brăţişată de toţi oamenii progresişti din toate ţările lumii. Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Su­prem al Dezvoltării Econo­mice şi Sociale cuprinde, într-o viziune unitară, di­recţiile principale de acţiu­ne şi sarcinile de viitor ale organelor şi organizaţiilor de partid, ale organelor de stat şi economice, ale orga­nizaţiilor obşteşti, ale fiecă­rui colectiv de muncă, pen­tru a asigura în cele mai bune condiţii realizarea o­­biectivelor economico-socia­­le ale anului 1982, obiective stabilite prin aceste trei legi. Oamenii muncii din jude­ţul Iaşi au primit cu pro­fundă satisfacţie noile legi și sunt hotărîți să facă totul pentru a îndeplini exemplar sarcinile care le vor reveni în cel de-al doilea an al cincinalului actual. ţ£-Iaşi S-a deschis restaurantul „Select“ . Ieri, lucrătorii întreprin­derii comerciale de stat pen­tru alimentaţie publică au pus la dispoziţia cetăţenilor din municipiul nostru o nouă unitate de alimen­taţie publică modernizată. Este vorba despre com­plexul comercial „Select“, deschis în Piaţa Cuza Vodă şi care cuprinde un restau­rant cu vînzare clasică, pre­văzut cu bar de zi, brase­rie şi 7 saloane, precum şi la unitate de patiserie-cofetă­­rie. Această unitate comercia­lă asigură 420 de locuri pentru servirea consumato­rilor şi este încadrată cu apr­oape 100 de lucrători co­merciali cu o înaltă califi­care profesională. 1 Decembrie 1918 — act istoric (urmare din pag. I) Astfel, fără exagerare, cauzele actului de la 1 De­cembrie 1918 trebuie cău­tate în mileniul anterior de devenire statală. El este un act revoluţionar. Căci, aşa cum Kogălniceanu spunea in cuvinte istorice că Uni­rea din 1859 „naţiunea a făcut-o*, tot aşa 1 Decem­brie 1918 reprezintă efor­tul îndelungat al întregii naţiuni române, nu numai actul de voinţă al români­lor aflaţi sub dominaţia stră­ină. Aşa cum sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, „alcătuirea statului român naţional unitar nu este deci un dar, rezultatul unor con­ferinţe internaţionale, ci ro­dul luptei neobosite duse de cele mai înaintate forţe a­­le societăţii, de masele largi populare pentru Uni­re, produsul logic al dez­voltării istorice, sociale şi naţionale a poporului român". Nu este vorba numai de o izbîndă a­ unei lupte înde­lungate­­ implicit se des­chide o etapă nouă în is­toria românilor. Pusă In cumpănă prin Dictatul o­dios de la Viena, Unirea a relevat o acută necesitate — aceea de a fi permanent apărată. Un popor nu poate trăi liber decât întărindu-și coeziunea — iată unul din­tre sensurile majore ale sta­tornicului apel la unitate şi pace, adresat de conducăto­rul partidului şi statului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. La 1 decem­brie, noi nu sărbătorim a­­mintirea actului din 1918, ci propria noastră dorinţă de unitate, de existenţă li­beră. -------FLACĂRA IAȘULUI . VIAŢA CULTURALĂ „Autoportretele“ lui Dan Hatmanu Se spune, de obicei, că ori­ce tablou, al oricărui artist, independent de temă, este în­tr-un fel un autoportret. Ceea ce a încercat Dan Hatmanu în expoziţia sa „Autoportret în timp“, deschisă la Muzeul de artă din Iaşi, are un tîlc mult mai adine decit ne-o spune nu­mele expoziţiei, convenţional pus pe afiş. Este un _____ fel de relevare a me­­moriei sentimentale a artistului. Peste tot, baza narativă este cea care contează şi apare clar că un autopor­tret care narează —­nu-i o surprindere statică a unui moment din viaţa artistului, ci pur şi simplu o mărturisire despre stratificarea timpului interior al acestuia, despre felul în ca­re, în viaţa lui sufletească, s-au aşezat succesiv păturile unei memorii afective. Dan Hatmanu este un ironist. Şi cel dinţii virf al ironiei se adresează sieşi. Vedem un fel de rîs blajin, de care foarte mulţi moldoveni s-au prevalat punînd pe seama lor nişte lu­cruri spuse de fapt despre lu­me. In momentul în care re­marcam într-o primă operă a pictorului această autoironie, Pe vremea Autoportretului cu pălărie albastră, consideram că e vorba nu de o autoflagelaţi tragică, ci de un fel de a rt privi avind capacitatea de de­dublare a unui artist In carii eu-1 actor şi eu-1 spectatol# joacă deopotrivă cu îndreptă­ţire un rol. In perioada cit 8 durat crearea acestui ciclu, fit sufletul artistului s-a derulat un film al memoriei afective, un tip de memorie dincolo de cele pa care ni le aduce me­moria speţei. Această memorie a unei copi­lării trăite cu carac­teristicile cu care s-a prezentat sub soare şi între cele patru­ vînturi ale lumii, această memorie adusă pînă în prezent este înfăţişată publicului cu un aer de umilinţă falsă, în acelaşi timp năzdrăvană, aş spune, pu­ţin picarescă. Suntem­ în faţa unei opere de literatură reali­zată cu mijloace picturale pe­ care le-am recunoscut şi la celelalte cicluri ca fiindu-i pro­prii, dar care n-au ajuns nici­odată la o deplină închegare ca acum. Dan Hatmanu ni se înfăţişea­ză spunîndu-ne : „Acesta sunt, cu cit sint, cu atît apar în faţa voastră“. Este ca şi cum şi-ar lua inima-n palmă şi ar spune: „Sunt gol, iată-mă întreg“.­­ ION FRUNZET­ ÎI Cronică de expoziţie »La nunta mea“ DAN HATMANU Vernisaje . ■ Astăzi, la ora 18, are loc la­­ galeriile „Flacăra laşului“ ver­­­­nisajul expoziţiei de pictură şi­­ grafică a Măriei Mârza, mem­­­­bră a Cenaclului „G. călines­­­­cu“ — secţia profesori de desen. I Prezintă criticul de artă Aurel­­ Leon. ■ In Rotonda I.M.F., va avea loc astăzi, la ora 18, vernisa­­jul expoziţiei de grafică şi pic­tură a studentului sirian Salim Ali Rezek, membru al Cenaclu­lui „Prietenia", laureat al celei de-a treia ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României". Va vorbi criticul de artă Rai­­du Negru. Recital de lieduri ! In sala de concerte a Filar-­­ monacii „Moldova" din Iaşi va­­ avea loc astăzi, la ora 19:30,­­ un recital de lieduri din crea­ţia compozitorilor W.A. Mozart şi Fr. Schubert, susţinut de so­prana Maria Cazacu. La pianj Ioan Welt. i D­e­z­b­ r In comuna Şcheia a avut loc­­ duminică dezbaterea cu tema­­ „Integrarea navetiştilor în via­ I ţa cultural-educativă şi artisti­­­­că a satului“. Au participat ti­­­­neri lucrători de la diferite­­ întreprinderi ieșene (C.U.G.,­­ „Nicolina“, Trustul de construc­­ ţ i­e r­e­ ţii-montaj). In acest context au fost abordate aspecte privind activitatea cultural-eduraivă din comună, participarea tine­rilor navetişti la viaţa spiri­tuală. Cei prezenţi au urmărit apoi expunerea „Noua revoluţie agrară in conştiinţa înfăptuito­rilor ei“. Şedinţa Cenaclului de satiră şi umor La Casa presei din Iaşi va avea loc astăzi, la ora 18, şe­dinţa cu public a Cenaclului de satiră şi umor al ziarului „Flacăra Iaşului". Momentele muzicale din ca­drul întîlnirii vor fi susţinute de interpreţii de muzică folk Petronela şi Valeriu Baldovin şi de formaţia de jaz a Ca­­sei pionierilor şi şoimilor pa­triei din Iaşi.

Next