Flacăra Iaşului, mai 1983 (Anul 39, nr. 11372-11397)
1983-05-01 / nr. 11372
I PAGINA A II-A . FLACARA IAŞULUI ! Primăvara industriei ieşene Industria ieşeană nu mai este de multă vreme un copil minor al economiei naţionale. S-a maturizat cu ani în urmă, dar nu îmbătrîneşte, ci întinereşte mereu prin noi dezvoltări, prin noi vlăstare puternice, care întăresc faima Iaşului ca oraş industrial, şi nu numai industrial, deoarece, odată cu industria s-a dezvoltat şi învăţămîntul, arta şi cultura. Dar toate acestea n-ar însemna prea mult fără oamenii muncii care îşi consacră întreaga energie îndeplinirii hotărîrilor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. „Pentru întreaga industrie a judeţului şi municipiului Iaşi, sublinia tovarăşul nicolae CEAUŞESCU cu prilejul vizitei de lucru din septembrie 1982, problema care se pune acum este de a valorifica la maximum investiţiile realizate, mijloacele moderne din întreprinderi, munca oamenilor muncii şi de a obţine o creştere mai puternică a producţiei, de a asigura ridicarea continuă a productivităţii muncii şi, pe această bază, sporirea mai puternică a eficienţei economice“. Sunt cuprinse în aceste cuvinte un adevărat program de lucru, pe care ieşenii, sub conducerea Comitetului judeţean de partid, îl traduc în practică cu entuziasm şi competenţă. Dovezi sunt suficiente. Pentru rezultatele obţinute în 1982, industria ieşeană a fost distinsă cu Ordinul Muncii, clasa a IlI-a, iar organizaţiei judeţene de partid i s-a oferit cinstea de a chema la întrecere toate organizaţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru îndeplinirea şi depăşirea planului pe 1983 în industrie, construcţii, transporturi şi circulaţia mărfurilor. Dacă, pentru natură, primăvara înseamnă revenirea la viaţa activă, pentru industrie, deci şi pentru cea ieşeană, primăvara înseamnă începerea unui an nou, care, odată cu razele calde ale soarelui, îşi face primul bilanţ mai edificator. Ce ne spune acest bilanţ ? El ne spune că sarcinile trasate de secretarul general al partidului, cu prilejul vizitei de lucru de anul trecut, se îndeplinesc în condiţii bune, că organizaţiile de partid, toţi oamenii muncii, şi-au pus la inimă obiectivele planului pe 1983, iar în preajma marii sărbători de la 1 Mai au adus noi dovezi de ataşament pentru politica partidului, noi dovezi de dăruire în muncă. Valoarea nou creată de aceşti oameni harnici şi întreprinzători (producţia netă pe trimestrul I) a depăşit prevederile cu peste 96 de milioane de lei, realizîndu-se mai mult de jumătate din angajamentul anual. Cifra aceasta vorbeşte de la sine despre faptul că, în întreprinderile industriale din municipiul şi judeţul Iaşi, muncitorii şi specialiştii au privit activitatea productivă cu o sporită răspundere, reuşind să învingă rutina, să stopeze risipa, să ridice pe o treaptă mai înaltă calitatea muncii şi, odată cu ea, calitatea producţiei. Ca să ne convingem mai bine, este suficient să menţionăm că sporul de producţie s-a obţinut cu o economie de aproape 1 000 de tone de laminate, 6 000 tone de combustibil convenţional, 41 700 MWh energie electrică. De asemenea, trebuie să remarcăm şi creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, care a fost depăşită cu 4,1 la sută, în condiţiile creării a noi locuri de muncă. Ce contrast izbitor dintre aceste informaţii tonice şi informaţiile care ne parvin din lumea capitalistă, unde criza economică adînceşte şomajul şi face inutilizabile multe capacităţi de producţie ! Cheia acestor paşi înainte ai industriei ieşene constă fără îndoială în spiritul creator care animă întreaga activitate a oamenilor muncii de toate categoriile. Să ne gîndim la faptul că în primul trimestru al anului, peste un sfert din volumul producţiei realizate îl formează produsele noi, cu parametri tehnico-economici mai înalţi, cu o sporită competitivitate pe piaţa externă. Combinatul de utilaj greu, cel mai tânăr vlăstar al industriei ieşene, şi-a înnoit jumătate din producţie, întreprinderea de maşini-agregat şi maşini-unelte speciale 70 la sută, întreprinderea „Tehnoton“ 63 la sută, întreprinderea de tricotaje „Moldova“ 60 la sută şi lista ar putea continua. De fapt nu există întreprindere în care procesul de înnoire a producţiei să nu cunoască procentaje importante, chiar acolo unde s-a statornicit realizarea unor produse devenite tradiţionale. Se înnoiesc nu numai maşinile şi utilajele, ci şi mobila, ţesăturile, confecţiile, încălţămintea. înnoirea aceasta corespunde unei adevărate primăveri industriale care, în aceste zile premergătoare marii sărbători a muncii, a căpătat o mai mare amploare, prin realizarea înainte de termen a planului și a angajamentelor. Sunt semne sigure că anul 1983 se va constitui, pentru industria ieșeană, într-o nouă treaptă pe drumul dezvoltării și întineririi tehnico-economice. V. GHEORGHIU E. La producţia netă s-a îndeplinit mai mult de jumătate din angajamentul anual ■ Productivitatea muncii — depăşită cu 4,1 la sută H Importante economii de metal, combustibil şi energie electrică ■ S-a înnoit peste un sfert din producţia industrială Panoramic ieșean — zona industrială Foto : L. STRATUL AX Cu ambiţia de a face agricultura judeţului tot mai înfloritoare In această primăvară, agricultorii ieşeni au trăit momente înălţătoare : judeţul nostru a cîştigat primul loc pe ţară in întrecerea socialistă desfăşurată anul trecut în agricultură, performanţă deosebită care bucură nespus de mult nu numai pe cei care au participat direct la realizarea acestei mari izbînzi, dar şi pe ceilalţi oameni ai muncii ieşeni. Pentru această înaltă realizare, Organizaţia de partid a judeţului nostru, sub conducerea şi îndrumarea căreia s-au putut asigura remarcabilele succese din agricultura judeţului nostru, a fost distinsă, prin Decret prezidenţial, cu Ordinul Meritul Agricol clasa I. Bucuria noastră, a tuturor, este deosebită şi datorită faptului că în întrecerea din 1982 au urcat pe podiumul fruntaşilor şi alte unităţi agricole, binecunoscute nouă, tuturor : C.U.A.S.C. Ciurea şi C.A.P. Ciurea, decorate cu Ordinul Meritul Agricol clasa a II-a, pentru ocuparea locului al doilea, C.A.P. Ţigănaşi şi A.E.I. liricani decorate cu Ordinul Meritul Agricol clasa a IlI-a pentru ocuparea locului al treilea. Agricultorii ieşeni ştiu că succesele obţinute se datorează cooperativizării agriculturii, acestui amplu proces revoluţionar iniţiat şi condus cu clarviziune de partidul nostru, care a schimbat din temelii viaţa satelor noastre, propulsîndu-le pe culmile înalte ale progresului şi bunăstării. In cei 21 de ani care au trecut de la încheierea acestui proces, şi in mod deosebit în cei 18 ani de cînd la cîrma partidului şi a ţării se află tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, statul nostru a făcut mari investiţii in agricultură pentru dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale. De asemenea, prin grija constantă a conducerii superioare de partid şi de stat, a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, au fost asigurate condiţii pentru perfecţionarea neîntreruptă a activităţii de conducere şi planificare din agricultură, pentru sporirea cointeresării materiale a celor care participă la realizarea bunurilor în acest important sector,al economiei noastre naţionale. De roadele acestei politici înţelepte a beneficiat din plin şi agricultura ieşeană care, în această perioadă, a făcut un mare salt în producţie. Este suficient să arătăm că în 1982 s-a obţinut cea mai mare producţie de cereale din istoria judeţului, realizîndu-se aproape 500 000 de tone, cu 100 000 de tone mai mult ca în 1981. Dar nu numai în cereale a fost bogată munca agricultorilor noştri. Rodnică a fost şi activitatea legumicultorilor, pomicultorilor, viticultorilor care, faţă de anul 1981, au pus la dispoziţia oamenilor muncii de la oraşe o producţie suplimentară de 65 000 de tone de legume şi 100 000 de tone de fructe şi struguri. Inalta decoraţie acordată judeţului nostru, celelalte distincţii au dat un nou avint muncii în agricultură. încă la jumătatea acestei luni, oamenii muncii de pe ogoare, în frunte cu comuniştii, au raportat Comitetului Central al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, terminarea însămînţărilor de primăvară. In intîmpinarea zilei de 1 Mai, lucrătorii din agricultura judeţului nostru, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, au dobîndit şi alte suc. In grădinile de legume, în vii şi livezi, lucrările de sezon sunt simţitor avansate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar lucrătorii din sectorul zootehnic depun eforturi pentru a spori producţia la nivelul cerinţelor actuale. Oamenii muncii din agricultura ieşeană, sub directa îndrumare a Comitetului judeţean de partid, sunt hotărîţi nu numai să onoreze locul cîştigat în întrecerea socialistă desfăşurată în 1982, dar să-l şi menţină. In acest scop, ei muncesc cu entuziasm pentru a da viaţă hotărârilor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, pentru a îndeplini exemplar preţioasele indicaţii şi orientări formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în vederea sporirii neîncetate a producţiei agricole, a înfăptuirii noii revoluţii în agricultura românească. GH. GHINDA Cifre şi fapte ■ Lucrătorii din sectorul legumicol se străduie să ne asigure, şi în acest an, un belşug de produse. In cinstea zilei de 1 Mai, ei au raportat deja succese importante. Recent au fost încheiate plantările în toate solariile, care ocupă 300 de hectare, atenţia fiind concentrată acum spre întreţinerea culturilor. Din cele 300 de hectare, 18 ha sunt ocupate cu varză, 130 de ha cu roşii, 10 ha cu castraveţi etc. De o săptămînă, s-a trecut şi la plantarea răsadurilor de legume în cîmp. La 30 mai a.c. este prevăzut să fie dat în exploatare sistemul de irigaţie Soloneţ-sud în suprafaţă de 4 280 de hectare. In prezent, sistemul se află în faza de probare. în felul acesta, suprafaţa amenajată pentru irigare, în sisteme mari, se ridică la peste 15 000 de hectare. Alte 16 500 de hectare sunt cuprinse în sisteme locale. Paralel cu lucrările destinate amenajărilor pentru irigaţii, în judeţul nostru se desfăşoară şi ample lucrări de desecare. Pînă acum, astfel de lucrări au fost efectuate pe 18 400 de hectare. Sarcinile de plan pe anul în curs prevăd scoaterea de sub influenţa excesului de umiditate a încă 10 100 de hectare. Importante lucrări de combatere a eroziunii solului se execută în zonele Nicolina, Voineşti, Sineşti etc. Din 3 900 de hectare prevăzute a fi supuse unor astfel de acţiuni, 1500 de hectare au beneficiat deja de lucrările planificate. în total, pe judeţ, au fost efectuate lucrări pentru combaterea eroziunii solului pe circa 105 000 ha. în prezent, în judeţul nostru se construiesc încă două complexe intercooperatiste pentru creşterea vacilor de lapte : unul la Oţeleni, altul la Popricani. Astfel, în acest sector al agriculturii ieşene vor funcţiona 39 de asemenea unităţi. Prefaceri continue cunoaşte şi înfăţişarea comunei Tomeşti. In imagine, cîteva dintre casele construite recent aici.