Flacăra Iaşului, mai 1983 (Anul 39, nr. 11372-11397)

1983-05-01 / nr. 11372

I PAGINA A II-A . FLACARA IAŞULUI ! Primăvara industriei ieşene Industria ieşeană nu mai es­te de multă vreme un copil minor al economiei naţiona­le. S-a maturizat cu ani în urmă, dar nu îmbătrîneşte, ci întinereşte mereu prin noi dezvoltări, prin noi vlăs­tare puternice, care întă­resc faima Iaşului ca oraş in­dustrial, şi nu numai industri­al, deoarece, odată cu indus­tria s-a dezvoltat şi învăţă­­mîntul, arta şi cultura. Dar toate acestea n-ar însemna prea mult fără oamenii mun­cii care îşi consacră întreaga energie îndeplinirii hotărîri­­lor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. „Pentru întreaga industrie a judeţului şi muni­cipiului Iaşi, sublinia tovarăşul nicolae­ CEAUŞESCU cu prilejul vizitei de lucru din septembrie 1982, problema ca­re se pune acum este de a va­lorifica la maximum investi­ţiile realizate, mijloacele mo­derne din întreprinderi, mun­ca oamenilor muncii şi de a obţine o creştere mai puter­nică a producţiei, de a asi­gura ridicarea continuă a pro­ductivităţii muncii şi, pe a­­ceastă bază, sporirea mai pu­ternică a eficienţei economice“. Sunt cuprinse în aceste cu­vinte un adevărat program de lucru, pe care ieşenii, sub conducerea Comitetului jude­ţean de partid, îl traduc în practică cu entuziasm şi com­petenţă. Dovezi sunt suficien­te. Pentru rezultatele obţinu­te în 1982, industria ieşeană a fost distinsă cu Ordinul Mun­cii, clasa a IlI-a, iar organi­zaţiei judeţene de partid i s-a oferit cinstea de a chema la întrecere toate organizaţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru îndeplinirea şi depăşirea planului pe 1983 în industrie, construcţii, trans­porturi şi circulaţia mărfuri­lor. Dacă, pentru natură, primă­vara înseamnă revenirea la viaţa activă, pentru industrie, deci şi pentru cea ieşeană, primăvara înseamnă începe­rea unui an nou, care, odată cu razele calde ale soarelui, îşi face primul bilanţ mai e­­dificator. Ce ne spune acest bilanţ ? El ne spune că sar­cinile trasate de secretarul general al partidului, cu pri­lejul vizitei de lucru de anul trecut, se îndeplinesc în con­diţii bune, că organizaţiile de partid, toţi oamenii muncii, şi-au pus la inimă obiectivele planului pe 1983, iar în preaj­ma marii sărbători de la 1 Mai au adus noi dovezi de ataşa­ment pentru politica partidu­lui, noi dovezi de dăruire în muncă. Valoarea nou creată de aceşti oameni harnici şi întreprinzători (producţia ne­tă pe trimestrul I) a depăşit prevederile cu peste 96 de mi­lioane de lei, realizîndu-se mai mult de jumătate din anga­jamentul anual. Cifra aceas­ta vorbeşte de la sine despre faptul că, în întreprinderile industriale din municipiul şi judeţul Iaşi, muncitorii şi spe­cialiştii au privit activitatea productivă cu o sporită răs­pundere, reuşind să învingă rutina, să stopeze risipa, să ridice pe o treaptă mai înal­tă calitatea muncii şi, odată cu ea, calitatea producţiei. Ca să ne convingem mai bine, este suficient să menţionăm că sporul de producţie s-a obţi­nut cu o economie de aproa­pe 1 000 de tone de laminate, 6 000 tone de combustibil convenţional, 41 700 MWh e­­nergie electrică. De aseme­nea, trebuie să remarcăm şi creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, care a fost depăşită cu 4,1 la sută, în condiţiile creării a noi locuri de muncă. Ce contrast izbitor dintre aceste informa­ţii tonice şi informaţiile care ne parvin din lumea capitalis­tă, unde criza economică adîn­­ceşte şomajul şi face inutili­zabile multe capacităţi de pro­ducţie ! Cheia acestor paşi înainte ai industriei ieşene constă fără îndoială în spiritul creator ca­re animă întreaga activitate a oamenilor muncii de toate ca­tegoriile. Să ne gîndim la fap­tul că în primul trimestru al anului, peste un sfert din vo­lumul producţiei realizate îl formează produsele noi, cu pa­rametri tehnico-economici mai înalţi, cu o sporită competiti­vitate pe piaţa externă. Com­binatul de utilaj greu, cel mai tânăr vlăstar al industriei ie­şene, şi-a înnoit jumătate din producţie, întreprinderea de maşini-agregat şi maşini-unel­­te speciale 70 la sută, între­prinderea „Tehnoton“ 63 la sută, întreprinderea de trico­taje „Moldova“ 60 la sută şi lista ar putea continua. De fapt nu există întreprindere în care procesul de înnoire a producţiei să nu cunoască pro­centaje importante, chiar aco­lo unde s-a statornicit reali­zarea unor produse devenite tradiţionale. Se înnoiesc nu nu­mai maşinile şi utilajele, ci şi mobila, ţesăturile, confecţiile, încălţămintea. înnoirea aceas­ta corespunde unei adevărate primăveri industriale care, în aceste zile premergătoare ma­rii sărbători a muncii, a căpă­tat o mai mare amploare, prin realizarea înainte de termen a planului și a angajamente­lor. Sunt semne sigure că anul 1983 se va constitui, pentru in­dustria ieșeană, într-o nouă treaptă pe drumul dezvoltării și întineririi tehnico-economi­­ce. V. GHEORGHIU E. La producţia netă s-a îndeplinit mai mult de jumătate din angajamentul anu­al ■ Productivitatea muncii — depăşită cu 4,1 la sută H Importante economii de metal, combustibil şi energie electrică ■ S-a înnoit peste un sfert din producţia industrială Panoramic ieșean — zona industrială Foto : L. STRATUL AX ­ Cu ambiţia de a face agricultura judeţului tot mai înfloritoare In această primăvară, agri­cultorii ieşeni au trăit mo­mente înălţătoare : judeţul nostru a cîştigat primul loc pe ţară in întrecerea socialis­tă desfăşurată anul trecut în agricultură, performanţă deo­sebită care bucură nespus de mult nu numai pe cei care au participat direct la realizarea acestei mari izbînzi, dar şi pe ceilalţi oameni ai muncii ie­şeni. Pentru această înaltă re­alizare, Organizaţia de partid a judeţului nostru, sub con­ducerea şi îndrumarea căreia s-au putut asigura remarcabi­lele succese din agricultura judeţului nostru, a fost distin­să, prin Decret prezidenţial, cu Ordinul Meritul Agricol clasa I. Bucuria noastră, a tu­turor, este deosebită şi datori­tă faptului că în întrecerea din 1982 au urcat pe podiumul fruntaşilor şi alte unităţi a­­gricole, binecunoscute nouă, tuturor : C.U.A.S.C. Ciurea şi C.A.P. Ciurea, decorate cu Or­dinul Meritul Agricol clasa a II-a, pentru ocuparea locului al doilea, C.A.P. Ţigănaşi şi A.E.I. liricani decorate cu Or­dinul Meritul Agricol clasa a IlI-a pentru ocuparea locului al treilea. Agricultorii ieşeni ştiu că succesele obţinute se datorează cooperativizării agriculturii, a­­cestui amplu proces revoluţio­nar iniţiat şi condus cu clar­viziune de partidul nostru, ca­re a schimbat din temelii via­ţa satelor noastre, propulsîn­­du-le pe culmile înalte ale progresului şi bunăstării. In cei 21 de ani care au trecut de la încheierea acestui proces, şi in mod deosebit în cei 18 ani de cînd la cîrma partidului şi a ţării se află tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, statul nostru a făcut mari investiţii in agricultură pentru dezvol­tarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale. De aseme­nea, prin grija constantă a conducerii superioare de partid şi de stat, a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, au fost asigurate condiţii pentru perfecţionarea neîntreruptă a activităţii de conducere şi pla­nificare din agricultură, pen­tru sporirea cointeresării ma­teriale a celor care participă la realizarea bunurilor în a­­cest important sector,­al eco­nomiei noastre naţionale. De roadele acestei politici înţe­lepte a beneficiat din plin şi agricultura ieşeană care, în a­­ceastă perioadă, a făcut un mare salt în producţie. Este suficient să arătăm că în 1982 s-a obţinut cea mai mare pro­ducţie de cereale din istoria judeţului, realizîndu-se a­­proape 500 000 de tone, cu 100 000 de tone mai mult ca în 1981. Dar nu numai în ce­reale a fost bogată munca a­­gricultorilor noştri. Rodnică a fost şi activitatea legumicul­torilor, pomicultorilor, viticul­torilor care, faţă de anul 1981, au pus la dispoziţia oameni­lor muncii de la oraşe o pro­ducţie suplimentară de 65 000 de tone de legume şi 100 000 de tone de fructe şi struguri. Inalta decoraţie acordată ju­deţului nostru, celelalte dis­tincţii au dat un nou avint muncii în agricultură. încă la jumătatea acestei luni, oame­nii muncii de pe ogoare, în frunte cu comuniştii, au ra­portat Comitetului Central al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, terminarea însă­­mînţărilor de primăvară. In intîmpinarea zilei de 1 Mai, lucrătorii din agricultura ju­deţului nostru, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, au dobîndit şi alte suc. In grădinile de legume, în vii şi livezi, lucrările de sezon sunt simţitor avansate faţă de aceeaşi perioadă a a­­nului trecut, iar lucrătorii din sectorul zootehnic depun efor­turi pentru a spori producţia la nivelul cerinţelor actuale. Oamenii muncii din agricul­tura ieşeană, sub directa în­drumare a Comitetului jude­ţean de partid, sunt hotărîţi nu numai să onoreze locul cîşti­gat în întrecerea socialistă desfăşurată în 1982, dar să-l şi menţină. In acest scop, ei muncesc cu entuziasm pen­tru a da viaţă hotărârilor Congre­sului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, pen­tru a îndeplini exemplar pre­ţioasele indicaţii şi orientări formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în vederea sporirii neîncetate a producţi­ei agricole, a înfăptuirii noii revoluţii în agricultura româ­nească. GH. GHINDA Cifre şi fapte ■ Lucrătorii din sectorul legumicol se străduie să ne asigure, şi în acest an, un belşug de produse. In cinstea zilei de 1 Mai, ei au raportat deja succese importante. Re­cent au fost încheiate plantările în toate so­­lariile, care ocupă 300 de hectare, atenţia fiind concentrată acum spre întreţinerea culturilor. Din cele 300 de hectare, 18 ha sunt ocupate cu varză, 130 de ha cu roşii, 10 ha cu castraveţi etc. De o săptămînă, s-a trecut şi la plantarea răsadurilor de legu­me în cîmp.­­ La 30 mai a.c. este prevăzut să fie dat în exploatare sistemul de irigaţie Solo­­neţ-sud în suprafaţă de 4 280 de hectare. In prezent, sistemul se află în faza de proba­re. în felul acesta, suprafaţa amenajată pen­tru irigare, în sisteme mari, se ridică la peste 15 000 de hectare. Alte 16 500 de hec­tare sunt cuprinse în sisteme locale.­­ Paralel cu lucrările destinate ame­najărilor pentru irigaţii, în judeţul nostru se desfăşoară şi ample lucrări de desecare. Pînă acum, astfel de lucrări au fost efec­tuate pe 18 400 de hectare. Sarcinile de plan pe anul în curs prevăd scoaterea de sub influenţa excesului de umiditate a încă 10 100 de hectare.­­­ Importante lucrări de combatere a e­­roziunii solului se execută în zonele Nicoli­­na, Voineşti, Sineşti etc. Din 3 900 de hecta­re prevăzute a fi supuse unor astfel de ac­ţiuni, 1500 de hectare au beneficiat deja de lucrările planificate. în total, pe judeţ, au fost efectuate lucrări pentru combate­rea eroziunii solului pe circa 105 000 ha.­­ în prezent, în judeţul nostru se con­struiesc încă două complexe intercoopera­­tiste pentru creşterea vacilor de lapte : unul la Oţeleni, altul la Popricani. Astfel, în a­­cest sector al agriculturii ieşene vor func­ţiona 39 de asemenea unităţi. Prefaceri continue cunoaşte şi înfăţişarea comunei Tomeşti. In imagine, cîteva dintre casele construite recent aici.

Next