Flacăra Iaşului, august 1985 (Anul 41, nr. 12070-12095)
1985-08-01 / nr. 12070
I PAGINA a H-A------------------- --------------------------------------------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI | Adunările generale ale organizaţiilor U.T.C. Calitatea producţiei, obiectiv prioritar al întregii activităţi a tineretului Dezbătând problema calităţii producţiei obţinute în prima parte a anului, adunările generale ale organizaţiilor U.T.C. de la C.F.S. Iaşi oferă cadrul optim în care se conturează măsurile ce se impun in continuare, creşterea contribuţiei tinerilor la îndeplinirea importantelor sarcini ce stau în faţa colectivelor de muncă. Simt sarcini şi orientări subliniate cu pregnanţă de secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în spiritul documentelor Congresului al XIX-lea al partidului. Pe aceste aspecte au fost axate şi dezbaterile din adunarea generală a organizaţiei U.T.C. din secţia fibră. Informarea prezentată de lăcătuşul Viorel Gavril, secretarul biroului organizaţiei, a înfăţişat unele rezultate bune obţinute de tinerii din secţie, faptul că cei mai mulţi dintre aceştia se implică cu răspundere, dovedind pricepere profesională deosebită în asigurarea calităţii, producţiei. De altfel, un obiectiv prioritar al organizaţiei esteşi va rămîne, în continuare, asigurarea valorificării depline a materiei prime încredinţate, a celorlalte materiale, o dată cu pregătirea şi urmărirea corespunzătoare a realizării producţiei, asigurarea asistenţei tehnice in toate schimburile, pe fondul întăririi ordinii şi disciplinei la fiecare loc de muncă. — Pentru bunul mers al producţiei, spunea lăcătuşul Ilie Cojocaru, este necesar ca fiecare dintre noi să manifestăm constant o atenţie deosebită în procesul de uscare a granulelor, în eliminarea porţiunilor de fibră necorespunzătoare. Făptui că ridic din nou aceste aspecte arată că măsurile adoptate la precedenta adunare U.T.C. n-au fost duse la îndeplinire în totalitate, că organizaţia noastră nu a reuşit mobilizarea fiecărui tînăr în parte. — Trebuie să arătăm, spunea Maria Ungureanu, că nici alte propuneri nu sunt urmărite cum trebuie, chiar de către comitetul U.T.C. pe combinat. Mă refer la curăţarea cănilor de depunere a fibrei, care nu se face întotdeauna perfect şi ne răpeşte din timpul de pregătire a utilajelor. Nominalizarea tinerilor care să răspundă de acest lucru, ca şi a celor ce gospodăresc folia de polietilenă, încă risipită peste tot, a fost uitată pe parcurs, incit nu putem vorbi acum de eficienţa iniţiativei noastre, de felul în care se raportează organizaţiei modul de îndeplinire a sarcinii primite şi urmărirea acesteia de către biroul organizaţiei. Numeroase alte cerinţe ale bunului mers al producţiei în secţie şi în combinat, arătate de alţi tineri, între care Eugenia Donisă şi Adrian Fulea, reliefează că unele măsuri stabilite şi iniţiative nu au fost coordonate eficient şi, deci, îndeplinite în bune condiţii, cei amintiţi cerînd includerea lor în noul program de măsuri şi mai buna lor urmărire. Este de observat, de asemenea, că de cele mai multe ori membrii organizaţiei U.T.C. de aici s-au mulţumit să constate doar un aspect sau altul, fără să contureze şi căile concrete de soluţionare, cum trebuie să acţioneze organizaţia U.T.C. Tocmai în această direcţie va trebui îndreptată prioritar activitatea politico-educativă şi organizatorică, pentru a determina un mai accentuat spirit de iniţiativă, la fiecare tînăr, de a intensifica educaţia economică şi preocupările gospodăreşti ale tinerilor. „Tineri ! Munciţi şi învăţaţi, învăţaţi şi munciţi, afirmaţi-vă ca neobosiţi şi pasionaţi promotori ai noului, cercetaţi cu dăruire tainele naturii, dovediţi-vă demni continuatori ai înaintaşilor, ai luminoaselor înfăptuiri ale prezentului, acţionaţi cu energie, competenţă şi elan revoluţionar pentru a îmbogăţi avuţia naţională cu noi valori materiale şi spirituale, pentru a vă aduce întreaga voastră contribuţie la progresul neîncetat al patriei !“ (din APELUL PLENAREI C C. AL P.C.R. ŞI A ACTIVULUI CENTRAL DE PARTID) Fapte, iniţiative, manifestări 11Tinerii din judeţul nostru au realizat, de la începutul anului, lucrări de muncă patriotică finanţată in valoare de peste 9 380 000 de lei, acţionînd cu forţe sporite în întreprinderi, pe şantierele locale şi judeţene, la devansarea tuturor lucrărilor asumate. ■ Numai în această săptămînă, 8900 de tineri din unităţile economice din Iaşi, Paşcani, Hîrlău şi Tîrgu Frumos şi-au propus să efectueze lucrări în sprijinul producţiei in valoare de 980 000 de lei, prin realizarea peste prevederi a finisării a 28 de apartamente, săparea fundaţiilor la alte două blocuri, medicamente în valoare de 120 000 lei, două pompe pentru irigaţii, economisirea a 110 tone de metal şi altele. In comunele judeţului, 5 600 de tineri sunt prezenţi prin acţiuni proprii în campania agricolă, angajîndu-se să efectueze lucrări de recoltare a păioaselor şi de întreţinere a culturilor, în valoare de 200 000 de lei. ■ La I.U.P.S.R. Iaşi a fost prezentată, în faţa unui mare număr de tineri, expunerea „Epoca Ceauşescu — epoca tinereţii noastre revoluţionare", iar la Biblioteca orăşenească din Hîrlău a fost organizat simpozionul pentru tineret „Congresul al IX-lea al P.I.R. — moment de referinţă in viaţa partidului, a întregului nostru popor". In aceste zile, echipajul pionieresc al judeţului Iaşi, format din Andrei Fărtăiş şi Adriana Bălăşanu, a prezentat în Tabăra internaţională de la Năvodari „Copiii lumii doresc pacea" mesajul celor 100 800 de purtători ai cravatelor roşii cu tricolor de pe aceste meleaguri şi albumul-ştafetă al acţiunii „Porumbelul păcii", finalizată în tabăra judeţeană „Tot înainte". ■ La Muzeul de literatură al Moldovei (Casa V. Pogor — Iaşi), Comitetul municipal al U.T.C. a organizat dezbaterea „Literatura în Epoca Ceauşescu", fiind deschisă, cu acest prilej, şi o bogată expoziţie de carte social-politică şi literatură pentru tineret. Performanţă De cîţiva ani, la toate fazele concursurilor profesionale ale frezorilor, se detaşează, prin bogate cunoştinţe teoretice si rezultate practice in producţie, acest tînăr de 26 de ani, Reta Barafoci, muncitor la întreprinderea de piese auto din Iaşi. Prezentarea lui în această pagină este motivată şi de recenta performanţă profesională dobindită : locul al Ill-lea la faza naţională a Olimpiadei frezorului — Sinaia, Iulie 1985. In confruntarea, deloc uşoară, cu 42 de tineri frezori din ţară, la categoria de vîrstă sub 26 de ani, s-a dovedit dintre cei mai bine pregătiţi, la toate probele. Selectat între primii şapte frezori tineri ai ţării, a evidenţiat din nou solide cunoştinţe teoretice şi practice în concursul cu public, de la clubul Întreprinderii mecanice Sinaia şi doar uşoare emoţii l-au făcut să nu ocupe un loc şi mal de frunte. Absolvent al Liceului industrial nr. 1 Iaşi, curs seral, crescut şi format profesional în colectivul muncitoresc al I.P.A., Relu Baraboi este un tînăr de nădejde al uzinei, lucrînd într-un sector „cheie" — atelierul reparaţii S.D.V. al secţiei a doua prelucrări mecanice. Este totodată unul dintre realizatorii maşinii de debitat bare de oţel pentru piese, propusă de maistrul Gheorghe Băiianu. Se cuvine să întregim aceste note pentru un portret cu alte cîteva : promovarea într-o categorie profesională superioară şi primirea unui confortabil apartament, in care s-a mutat zilele acestea cu soția, muncitoare tot la LPA. Tineri brigadieri pe şantierul local de muncă patriotică de la „Nicotină", unde se va înălţa noua hală de tratamente termice Goana după bani şi o căsnicie spulberată Este un lucru unanim acceptat că apariţia pe lume a unui copil şi sinceritatea consolidează familia, aducînd armonie de nepreţuit în viaţă. Ceea ce ar fi fost firesc şi în cazul foştilor soţi Mihai şi Elena Ciobanu, din Iaşi, numai că, în pofida acestor speranţe, neînţelegerile s-au accentuat, incit lipsa de sinceritate a celor doi, pornirile lor harpagonice, desconsiderarea faţă de cei apropiaţi, o aşa-zisă supremaţie impusă de finul asupra altuia au dus la un deznodămînt dintre cele mai triste. Nefireasca „singurătate în doi“ a soţilor Ciobanu a fost curmată în mod legal de instanţa judecătorească, dincolo de toate rămînînd însă gustul amar al unui eşec in viaţă. Eşec ce ar fi putut fi prevenit, dacă Mihai şi Elena Ciorbanu (care nu mai sînt la prima tinereţe şi nici la prima căsnicie) ar fi Înţeles cu adevărat dragostea dintre soţi, ajutorul material şi moral al părinţilor al colectivului de muncă. Cuiul lui Pepelea : o datorie ascunsă ! După o scurtă prietenie (SA timpul căreia cei doi au trincut doar dragostea adevărată şi dorinţa refacerii unui cămin fericit), a fost făcut pasul atât de important în viaţă, prin acel „da" spus în faţa ofiţerului stării civile, a părinţilor şi rudelor, a prietenilor, dar înainte de toate în faţa propriei conştiinţe. Se părea că totul merge pe făgaşul normal al vieţii civilizate. Ba, mai mult, întreprinderea in care lucrează Mihai Ciobanu (Direcţia apelor Prut) le-a oferit noilor soţi un apartament confortabil, fiind create, deci, şi din acest punct de vedere, premisele unei căsătorii reuşite. Noua locuinţă a fost frumos mobilată. Îndeosebi prin eforturile soţiei şi ale părinţilor ei, ceea ce Mihai Ciobanu nu a preţuit îndeajuns, iar Elena Ciobanu pretinzînd să aibă, pe această bază, cuvîntul hotărîtor. Primul revelion al soţilor Ciobanu n-a fost un moment fericit, ci, dimpotrivă, după numai 12 zile de căsnicie, soţul ar fi dezvăluit că are o mai veche datorie, destul de mare (3. 000 de lei), făcută înainte şi trecută sub tăcere, de unde şi reproşurile soţiei că toate ehe hotei rte curente ii revin mai mult 15 (« « retribuţie 40 *080 tei)) IEpsim» »V fi putut Mihai Cioba»nu să-i spună soţiei de datoria cu pricina şi să o achite uşor, graţie retribuţiei sale substanţiale de 4 230 lei. Numai că Mihai Ciobanu a continuat să lase lucrurile să se rezolve de la sine, rezervîndu-şi „plăcerea" de a-şi risipi veniturile proprii prin restaurante şi în alte moduri, in diferite anturaje păgubitoare, îndemnurilor la cumpătare şi sinceritate ale părinţilor proprii. Mihai Ciobanu nu le-a răspuns in nici un fel, cum nici socrii nu s-au abţinut de la a-i „contabiliza“ orice cheltuială. Falsul drept al celui mai „tare“ înainte de a veni pe lume micuţa Alina-Mihaela, cei doi soţi nu mai convieţuiau deja, respectiv după numai 11 luni de zile, Mihai Ciobanu , nu şi-a adus soţia la noua locuinţă, pe motiv că nu-şi aduce bunurile şi banii de la părinţi, că nu înţelege ca soţia să aibă vreo părere în probleme comune, cerrndu-i chiar să întrerupă cursul firesc al sarcinii. Acest lucru nu s-a intimplat, din fericire, şSt, îngrijită de păruiţi şi prin mforturile deosebite ale medicilor, Katena Ciobanu a trăscut o fetiţa* pauis de wwm» speranţe că la acest fel căsătoria va intra pe făgaşul normal... Proaspătul tată nu şi-a vizitat soţia şi fiica la maternitate pe motiv că un copil „l-ar deranja“ şi că între timp şi-a găsit o altă „fericire“, dar de fapt colindînd restaurantele cu falşi prieteni, considerînd că aşa se cuvine unui „bărbat adevărat“, iar soţia nutrind desfacerea căsătoriei cu orice preţ. Ce înţeleg oare acest „bărbat adevărat“ şi soţia sa din sensul firesc al vieţii, din frumuseţea şi răspunderile acesteia ? Gustul amar al eşecului Instanţa de judecată, o dată cu pronunţarea divorţului, a atribuit locuinţa Elenei Ciobanu şi fiicei acesteia, ca şi cea mai mare parte a bunurilor, obligîndu-l pe tată la plata unei pensii de Întreţinere. Alina-Mihaela are acum doi ani şi nu şi-a cunoscut niciodată tatăl. Se bucură însă de afecţiune şi bună îngrijire din partea mamei şi a bunicilor materni, dar îi lipseşte acel lucru minunat la vîrsta primilor paşi şi a primelor noţiuni : de a rosti cuvîntul unic „tată“. Mihai Ciobanu nu a făcut prea multe pentru a merita acest apelativ, iar Alina» Mihaela trebuie ocrotită din toată grija de gustul amar al eşecului în viaţa de familie a părinţilor. Părinţi repetenţi la capitolul viaţă şi responsabilitate! Amfiteatrele verii Ezăreni, o bătălie pentru producţii mari Vara aiureşte dealurile mohorâte ale fermei Ezăreni, din preajma Miroslavei ieşene» Griul a fos€ strins în timp record de pe cele 200 de hectare, incit miriştea e acoperită de brazda reavănă sute care va germina o a doua cultură. Cu puţine zile înainte se terminase de treierat mazărea, au fost plivite soia şi fasolea, s-a.» concentrat forţele la hibridatul porumbului, soiul „Betura“, pe cele92 de hectare, lucrare de mare răspundere, simultană cercetă,,rii, producţia de sămînţă fiin«* destinată exportului. La sediul fermei, in două schimburi, se lucrează la condiţionarea seminţei de griu. Toate acestea se realizează numai cu studenţi de la fiul stilului agronomic, aflaţi aici in practică. Echipa studenţilor lor, Mihaianu, Şerban Iacob şi Gheorghe Potirnac a atins recordul :* 6 tone pe tură. Nu sunt mai prejos nici studentele, intre care Maria Costinaş, Lili Burduj şi Marmara Cremenciuc, prezente pe o tarla sau alta, în cîmpurile experimentale sau în grădina de legume, în funcţie de „urgenţe“. .. — li pregătim pe studenţii noştri prin practica productivă — ne spunea asist. univ. ing. Constantin Brătuleanu, şef de fermă, la nielul exigenţelor preconizate lin documentele Congresului al XIII- lea al partidului, pentru înfăptuirea noii revoluţii agrare în patria noastră. Avem in acest fel garanţia că vom asigura specialişti cu solide cunoştinţe şi deprinderi, adevăraţi revoluţionari care, aşa« cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara C.C. al P.C.L. şi a activului central de partid, să acţioneze cu toată ims«tărirea pentru dezvoltarea intensia»vă a agriculturii, a celorlalte rar? muri economice. — Deschiderea conferită învăţă* mintului romanesc de Congresul al IX-lea al partidului, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi in care s-a conturat tinereţea noastră, ne îndreaptă spre un ideal clar, pen* tru împlinirea căruia avem crea’ te toate condiţiile — ne-a declarat studentul Dumitru Andronachev, preşedintele C.U.A.S.C. din instî«$r tui. Colegii din anii terminali îş® realizează, in parte, aici, alătur®'' de noi, lucrările de diplomă, ale căror soluții le vor aplica în vi»*? forai cincinal, în unitățile agaien-»z ie in care vor merge ca specialişti formaţi la Iaşi. Pagina realizată de CONST. IMS Potr . 8. LAIJRIAN