Flacăra Iaşului, octombrie 1985 (Anul 41, nr. 12121-12147)
1985-10-19 / nr. 12137
*0 PAGINA A II-A - - Două decenii --------- Fiu al acestui neam românesc , făurindu-i un frumos renume, \ . cu Tine cucerim ce e mai omenesc, ţ demnitatea preţuită-n lume. ^ Iluminaţi de miezul din cuvint, ţ sub steagul patriei şi de partid, cunoaştem nu de mult visat avint ’ şi să ne-oprească nu există zid■ | Cu Tine cucerim soarele-ntreg, cerul cu stelele toate şi luna. i Te dovedeşti un iscusit strateg \ Şi cu poporul eşti întotdeauna. ţ România de azi ieri era un proiect. ţ Doar în două decenii alta nu-i ţara, I ctitoria ţi de mare cărturar şi arhitect ce mereu ne-aduce în inimi primăvara. RADU FELECAN ( Casa orăşenească de cultură oferi manifestări mai multe şi de calitate poate In viaţa spirituală a oraşului Hîrlău, Casa orăşenească de cultură ocupă un loc înseminat. Aici sunt concentrate valorile artistice din întreprinderile şi instituţiile localităţii, aici este stabilită tematica manifestărilor politico-educative, de aici se organizează cele 16 cursuri ale Universităţii cultural-ştiinţifice şi tot aici au loc seri de dans pentru tineret (aşa-zisele discoteci). Chiiiar neavînd încă un sediu pe măsura cerinţelor actuale, Casa de cultură a polarisat atenţia artiştilor amatori. Aici fiinţează de zece ani societatea culturală „Petru Rareş“. aici se află teatrul popular cu acelaşi nume, un ta- ________ jaf, formaţie de mu- —■■■■■■ i sică uşoară, montaj, cor mixt, brigadă artistică, grup folk, sotişti şi recitatori. Mai ales formaţia de teatru este cunoscută şi apreciată nu numai In oraş, ci şi în multe alte localităţi din judeţele Iaşi şi Botoşani. Un spectacol în premieră este pregătit deja, cu „Tache, Ianke şi Cadîr“, un altul se află In pregătire pentru copii : „Punguţa cu doi bani“. Numai teatrul a dat, în stagiunea trecută, peste 100 de reprezentaţii. Iată însă că, la ediţia recent încheiată a Festivalului naţional „Cin Uirea României“, artiştii amatori din Hîrlău, cu o excepţie-două, n-au depăşit etapa judeţeană ! Cauza principală ar constitui-o, după spusele directorului Constantin Năstase, lipsa unor instructori valoroşi şi slabul sprijin primit din partea organelor culturale judeţene. De exemplu, corul nu are dirijor, formaţia de teatru — un regizor valoros. Aşa este, specialiştii din Iaşi nu prea se duc din cauza timpului pierdut cu trenul, însă nici torţele existente pe plan local nu sunt antrenate suficient. Din discuţiile purtate la Casa de cultură, am observat o anumite semnare, ca să nu spun la blazare, adică „ce să facem ?, sediu cum am vrea n-avem, în-*chiriem sala cinematografului pentru unele manifestări, specialişti valoroşi n-avem, de la Iaşi nu primim cine ştie ce sprijin, aşa că"... Dar programul manifestărilor (căci există un asemenea program, şi-i variat) nu este cunoscut în oraş, deoarece nu-i afişat nicăieri, cercurile tehnico-aplicative nu s-au redeschis, interiorul clădirii este prost întreţinut, murdar ş.a. Aşadar, sunt nişte lucruri care pot fi rezolvate pe plan local şi carear genera un interes sporit al locuitorilor oraşului pentru această instituţie şi, deci, un sprijin mai mare. Sigur, sunt şi probleme a căror rezolvare depinde de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă. Lângă Casa de cultură din Hîrlău , a fost reparată casa logofătului Tăutu. De cîţiva ani, localnicilor li s-a promis, din partea complexului muzeistic ieşean, sprijinul pentru organizarea unei expoziţii permanente pe teme de istorie a Hîrlăului şi împrejurimilor, îndeosebi trebuie alcătuită o tematică. Promisiune a rămas. Insă, deosebit de aceasta, conducerea Casei orăşeneşti de cultură, cu o îndrumare mai consistentă din partea Consiliului orăşenesc al educaţiei politice şi culturii socialiste, trebuie să dea dovadă de mai multă iniţiativă, de perseverenţă în urmărirea împlinirii unor deziderate, pentru satisfacerea în cît mai bune condiţii a cerinţelor spirituale ale celor peste 10 000 de locuitori. SILVIU COSTINESCU La Hîrlău Centenar Rebreanu De la ora 10, mâine la Muzeul teatrului, va avea loc o manifestare închinată împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Liviu Rebreanu. Vor evoca viaţa şi opera marelui clasic al literaturii noastre prof. univ. dr. docent Constantin Ciopraga, cercetătorul principal dr. Dan Mănucă, cercetătorul principal Florin cercetătorul principal Constantin Paiu. % 1 Premieră la Național Aseară, pe scena Teatrului Naţional , „Vasile Alecsandri“, a fost prezentat spectacolul în premieră cu piesa „Insula“ de Mihail Sebastian. Din distribuţia spectacolului, în regia lui Dan Stoica şi scenografia Rodicăi Arghir, au făcut parte, printre alţii, Teofil Vâlcu, Monica Bordeianu, Cornelia Gheorghiu, Adi Cărăureanu, Petrică Ciubotaru, Dan Aciobăniței. Expoziţie din Cehoslovacia In cadrul schimburilor culturale dintre uniunile de creaţie din România şi Cehoslovacia, la sala „Cupola“ din Iaşi s-a deschis o expoziţie de tapiserie, sticlă şi ceramică. Expun 36 de artişti plastici din ţara prietenă. „Prietenii muzicii“ Clubul „Prietenii muzicii“ organizează astăzi, 19 octombrie, ora 17, în sala de muzică de la Palatul Culturii, o audiţie muzicală ce va cuprinde lucrări din creaţia beethoveniană : Sonata Lunii, Sonata Kreutzer şi Cvartetul nr. 6. Prezintă prof. univ. George Pascu. în Iugoslavia a apărut de cerind, în limba macedoneană, (Editura „Macedonian Rewiew“) un volum selectiv din opera poetului ieșean Corneliu Sturzu. Sub titlul Somnul menadelor, antologia, în traducerea lui Tarko Sarov, cuprinde 43 de titluri de poeme dintre cele mai reprezentative publicate. Postfața este semnată de Doina Florea. Kofmi'JW Crypiy amor I Hi : MEHAJXMTE m . I'-» ------------------------—FLACĂRA IAȘULUI ] Floarea din grădina... Moldovei Interviu cu interpreta de muzică populară MATILDA PASCAL COJOCĂRIŢA — Vara urmărit evoluţia pe diverse scene de-a lungul anilor şi sincer m-am bucurat la auzul veştii că aţi cucerit, în augustul acestui an, prestigiosul trofeu al Televiziunii române. „Floarea din grădină“. Ştiu că juriul este foarte exigent şi o asemenea „floare" înseamnă, de fapt, consacrarea. M-am mai bucurat pentru că, în sfîrşit, a văzut ţara ce melodii populare frumoase sînt în zona aceasta. Folclorul de la noi, am mai spus-o, nu este pus în valoare — chiar de noi înşine — aşa cum o merită. — Adevărat ? Eu încă trăiesc cu impresia că zona Iaşi e foarte săracă în folclor, căci la radio şi televiziune nu se cîntă, de exemplu, muzică populară de la noi decît extrem de rar. Ba cred că chiar forurile culturale judeţene sînt convinse de aceasta, atîta vreme cît, cu prilejul deplasării unor ansambluri folclorice din judeţul nostru în străinătate, s-a apelat la solişti de muzică populară din alte zone... — ...în timp ce Matilda Pascal-Cojocăriţa a cucerit, pentru frumuseţea vocii sale şi a melodiilor, „Steaua Litoralului" (Constanţa, 1979), „Steaua Dunării" (Galaţi, 1984), „Floarea din grădină", apoi numeroase alte premii, la Festivalul „Maria Tănase", la „Toamnele culturale" din Bacău, Buzău, la „Retortele chimiei" etc. — Dacă aţi vorbit despre „Retortele chimiei“, atunci să fac precizarea că, în viaţa de toate zilele, sunt operator chimist la Combinatul de fibre sintetice din Iaşi (secţia fire III), fac parte din ansamblul „Firicelul“ şi din brigada artistică a combinatului. Sunt căsătorită, am un băiat, Alin, de patru ani şi jumătate, pe care eu şi soţul meu îl iubim nespus. — Pe vremuri, la„Floarea din grădină", concurenta era întrebată : „De cînd cînţi ?“. Şi ea răspundea invariabil : „De cînd mă ştiu". Dv. de cînd cîntaţi ? — Nu chiar de cînd mă ştiu, ci din şcoală. Cineva a observat că am voce frumoasă şi m-a orientat spre ansamblul Casei de cultură din Negreşti (Vaslui), unde sunt născută. La Iaşi m-a văzut şi a avut încredere în mine să mă trimită la Festivalul „Maria Tănase" regretatul om de inimă Silviu Rusu, care era directorul Centrului de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă. Atunci, în 1978, la nici 20 de ani, am obţinut primul meu premiu important. — Deci aşa-i. Dar de ce mi-ascundeţi că, un an mai tîrziu, la etapa republicană a concursului „Muncă, tinereţe, frumuseţe", organizat de C.C. al U.T.C., aţi ocupat locul I, devenind „Miss Costineşti" ? — Nu ascund, dar acum nu mai are importanţă. Ştiţi cum e : cel mai recent succes e şi cel mai drag. — V-a trimis cineva la „Floarea din'grădină"'? —•~~NTmpnl- Dacă aşteptam să fiu J-i-hoiSăT -MlSîu ajurrgrîtm eu. Cred că unii tovarăşi care ar fi trebuit să mă susţină (căci e vorba de laşul nostru) nici nu stingea am obţinut trofeul. .. — De aici putem alege nişte concluzii în încheierea dialogului. — Da, laşul să facă mai mult pentru sprijinirea tinerelor talente, să organizeze, eventual, un festival-concurs, spectacole mai multe cu artişti amatori, pe cei valoroşi să-i trimită la concursuri. GHEORGHE MATEI Lansare de carte Astăzi, la ora 11, la Casa cărţii din Iaşi, va avea loc prezentarea volumului „Istoria modernă a României“. Volumul aparţine prof. univ. dr. Gheorghe Platon de la Universitatea ieşeană. Modernitatea graficii lui Ion Petrovici Călător calm, negrăbit şi iscoditor, Ion Petrovici nu are orgoliul stăpînirii spaţiilor, după cum nu-l are nici pe cel al talentului său, fiind autentic un modest, poate mai curînd un înţelept ce tinde spre esenţa formelor. Accesul său la noutăţile turistice se făce printr-un anume scepticism, susţinut de bunul simţ şi corectitudinea omului care duce cu el secretul cîntar al întregului cuprins în parte. Aşadar nici o euforie In faţa noului, nici un orgoliu de genul „să ne pozăm ca să avem ce arăta acasă“. In loc de a vina insolitului exotic şi acea specificitate de suprafaţă pe care o exploatează coloriştii, Ion Petrovici evită orice cosmopolitism de prefăcută uimire şi preferă să rămînă el. Ion Petrovici consideră călătoria un act de cunoaştere, dar fără a apela la documentarea prealabilă şi fără a solicita ajutorul altui martor decît cel al memoriei graficianului, inc.lt cele 49 de lucrări din Galeriile de artă — Iaşi fini mai curînd amintiri de călătorie ln sensul retrăirii unui timp circumcis de spaţiul cultural respectiv, poate reflecţii ce stau la baza unei literaturi filtrate printr-o severă grilă purificatoare. Despre arta lui Ion Petrovici am mai scris, fiind un sincer admirator al acestui neobosit căutător ce ni-l aminteşte pe marele nemulţumit Hokusai, cel care PRIN EXPOZIŢII doar la 90 de ani considera că ar putea pătrunde cît de cît esenţa lucrurilor. Deşi a început prin a fi aleist de bună şcoală ieşeană (a se vedea peisagistica sa din muzeul ieşean), Petrovici a refuzat opulenţa cromatică şi a optat pentru grafică tocmai pentru că îi oferă rîvnitul laborator de analizare a forţei de expresie a petei de culoare. A practicat o grafică a strălucirilor de smalţ, orgolioase şi definitive, pentru ca treptat să-şi restrîngă claviatura, tinzind spre o emblematică eliberată de impurităţi, însemn heraldic de ecoi ca în rară nobleţe artistică. Pe linia acestei asceze grafice au evoluat şi notaţiile sale din diverse călătorii, Petrovici fiind un pasionat şi veşnic curios turist. Acum cîţiva ani, el ne propunea o serie de ilustraţii dense de culoare ce se puteau constitui în albume cu indicaţii geografice precise. Reflectînd în familia unor asemenea „diapozitive“ de pictogenie exterioară, valoroase prin convingerea lor retorică, modestul şi laconicul grafician a găsit că se poate exprima mult mai aproape de esenţa lucrurilor, de fapt aceleaşi pe orice latitudine, printr-o, s-o numim, sugerare poetică a metageometriei spaţiale, încărcată de sentimentalism românesc. Şi astfel s-a născut această expoziţie care refuză altă literatură decit cea a pictorului (de pildă, prezentarea de vernisaj sau de catalog), ca şi indicativul toponimic. Eu cred — un exemplu de chintesenţă, de comprimare a expresiei, de limbaj grafic cu cît mai sintetic cu atît mai universal prețios și deci mai modern. AUREL LEON Invitaţie pentru cei mici Mîine, la ora 11, la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor va avea loc o nouă premieră a Teatrului pentru copii şi tineret din Iaşi. Este vorba despre un spectacol de păpuşi pentru preşcolari şi şcolari mici aparţinind publicistului ieşean Al. I. Fundaş . „Cocoşul şi soarele“. Regia este semnată de Constantin Brehnescu, scenografia de Axenti Maria, ilustraţia muzicală Anda Tăbăcaru, în distribuţie Doina Iarcucievici, Mircea Sava, Liviu Smîntinică, Nina Dimitriu. Spectacole pentru elevi Elevi ai Liceului pedagogic „V. Lupu“ prezintă periodic, în unele şcoli şi grădiniţe din Iaşi, spectacole de muzică folk. După grupul cunoscut deja al clasei a X-a, „Excelsior“, iată că, de la începutul acestui an şcolar, se afirmă un altul, grupul „Speranţa“ al clasei a IX-a B. Acestea se pregătesc şi pentru noua ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Gabriela Ioniţă, elevă