Flacăra Iaşului, iunie 1987 (Anul 43, nr. 12637-12661)

1987-06-30 / nr. 12661

* ) * 4s A. ­ s J* M­i locuri Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XLIII — Nr. 12 661 .Marţi, 30 iunie 1987 .4 pagini — 50 bani vmm­ire foaie­t», hhiji-yíu Producţie-marfă suplimentară Acţiuînd cu perseverenţă pentru îndeplinirea ritmică, in­tegrală a sarcinilor de plan pe acest an, colectivele din uni­tăţile industriale păşcănene au îndeplinit înainte de termen prevederile de plan pe primul semestru la producţia-marfă, la alţi indicatori de bază, pină la sfirşitul zilei de astăzi pr­mind să fie realizată, supli­mentar, o producţie-marfă în valoare de peste 80 de milioa­ne de lei. După cum ne infor­ma tov. Teodor Catîru, vice­preşedinte al consiliului oră­şenesc de control muncitoresc, acest succes se datorează iniţia­tivelor muncitoreşti, felului în care comuniştii s-au situat în fruntea acţiunilor pentru" buna utilizare a capacităţilor de­ pro­ducţie, creşterea productivităţii muncii, reducerea consumurilor de materii prime şi materiale. Livrări în­ devans la export Străduindu-se să lucreze la aşa fel incit, cum a cerut se­cretarul general al partidului, toate comenzile primite şi con­tractele încheiate să fie ano­­cate în prima jumătate a fiecă­­­rei luni, colectivul Uzinei de­­reparaţii şi construcţie a uti­lajelor de mecanizare a trans­porturilor a reuşit îndeplinirea planului semestrial de export încă de la 3 iunie a.c. Până astăzi, ne aduce la cunoştinţă ec. Florin Felecanu, şeful com­partimentului de resort, pre­vederile perioadei au fost de­păşitee cu 17 la sută. Cu rea­lizări bune încheie perioada şi întreprinderile „Moldova“, de Prelucrare a lemnului, de ma­­şini-agregat şi maşini-unelte speciale etc. Produse noi, între preocupările constante ale colectivelor de muncă ie­șene se înscrie, la loc central, înnoirea producţiei. Iată, de pildă, la întreprinderea de mă­tase „Victoria“ au fost intro­duse în fabricaţie, în acest se­mestru, 8 noi articole, toate competitive de concepţie proprie. Este vor­ba despre ţesături suple, de mare fineţe, care răspund nu numai cerinţelor modei, dar care asigură şi o bună valori­ficare a materiilor prime şi co­loranţilor, încadrarea in norme­le de consum prevăzute. . I t­s • • .M. Em Tovarăşul Nicolae Ceauşescu va efectua o vizită prietenească de lucru în R. P. Polonă Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, va efectua, la invitaţia tovarăşului Wojelich Jaruzelski, prim-secre­­tar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Po­lonez, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populara Polone, o vizită prietenească de lucru în Republica Populară Polonă, în prima decadă a lunii iulie a.c. Sub semnul indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu Activitate rodnică pentru îndeplinirea planului la toţi indicatorii Desfăşurată sub semnul­­ indicaţiilor şi orientărilor­­ tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, al înaltei răs­punderi pentru îndeplinirea mobilizatoarelor sarcini ce revin fiecărui colectiv, acti­­­­vitatea acestor ultime zile ale semestrului I al anului a marcat importante creşteri cantitative şi calitative, o­­ atenţie deosebită acordîndu­­- se realizării planului la pro­­­­du­cţia fizică, la toate sorti­mentele — aceasta reprezen- t tind una dintre condiţiile­­ de bază pentru îndeplinirea celorlalţi indicatori, inclusiv a valorii producţiei-marfă. Iată, în continuare, citeva­­ dintre succesele obţinute. s ­ t s­s­s­s \ s \ \ s s­s Şoferi pentru agricultură Anul trecut, în plină cam­panie de recoltare, l-am în-­ tîlnit pe un drum ce măr­ginea un lan de grîu pe Va­sile Dominte, şeful Autoba­zei din Paşcani a între­prinderii de transport spe­cializat pentru agricultură, şi, cum urmăream eficienţa transporturilor, l-am între­bat de ce toate maşinile au­tobazei circulau numai cu remorci, in timp ce ale al­tor unităţi (din păcate) nu. „O maşină consumă 23 de litri de motorină la 100 de lan­i cu remorcă — nu­mai 5—6 litri în plus, dar cărăm­ dublu. Simplu, nu ?. Cînd avem atîtea de trans­portat, cum să irosim carbu­rantul ? Abia acum, de curînd, aveam să aflu ca reprezintă pentru I.T.S.A. acest colecţiiv obişnuit să gîndească astfel: subunitate fruntaşă, constant, din 1981 pină... în prezent! Fireşte, am căutat explica­ţii. Şi acestea sînt, cum se poate uşor bănui, cele... o­­bişnuite , muncă intensă, spirit gospodăresc, neapleca­­rea în faţa greului. In 1980, cină s-a înfiinţat autobaza, pe acel foc era o mlaştină­­ cînd am trecut pe acolo, de curînd, se discuta despre amplasarea căminului de ne­­familişti, a noii hale de lu­cru, a cantinei, a gospodări­ei anexă și... a serei, fiindcă: CONST. FALADIKA (continuare în pag. a 2-a) s . Maistrul Gheorghe Chistol, de­ la întreprinderea „Ţesă­tura”, dovedeşte spirit de inventivitate pentru pro­movarea noului în mun­că. In întrecerea socialistă­­ pe anul trecut, el a ocupat­­ locul I pe întreprindere. Se numără printre fruntaşi şi în 1987 Loto : 1, STRATULAT Campania agricola de vară, desfăşurată efempîâî In fiecare unitate! La marginea lanurilor de păioase în cursul zilei de duminică, mecanizatorii de la S.M.A. Ciurea au ieşit cu toate maşi­nile agricole, care vor fi fo­losite în campania de vară, la marginea tarlalelor. Au fost scoase în cîmp 59 de combine, presele de balotat, maşinile Ritm susfinute în multe consilii unice a­­groindustriale se desfăşoară cu forţe sporite cea de a treia praşilă manuală la porumb, în frunte, la executarea aces­ St ring în ultimele zile, au fost puse la dispoziţia consumato­rilor însem­nate cantităţi de mazăre boabe din recolta a­­cestui an. Ing. Claudiu Ghe­­bea, directorul I.Ş.F­., ne-a un­de adunat paie, grapele cu discuri, semănătorile. La fel au procedat şi mecanizatorii din celelalte S.M.A. Şefii de fermă, inginerii şefi urmăresc cu atenţie evoluţia coacerii lanurilor pentru a declanşa la timp secerişul­ praştiei a treie­ rei lucrări, se află coopera­torii din consiliile unice a­­groindustriale Scânteia, Bel­­ceşti, Hîrlău, Vlădeni, Movi­­leni. Lazărea format că în cooperativele a­­gricole din Trifeşti, Movileni, Ţuţora, Bivolari, Deleni, este în toi recoltatul şi treieratul acestei culturi. Recolta pajiştilor, mai repede în fînare în parcul de furaje al C.A.P. Vînători, din comuna Popricani au fost depozitate peste 100 de tone de fiu. Ac­ţiunea continuă. Pentru a se termina repede transportul este necesar să fie mobiliza­te la lucru toate atelajele din sat. Consiliul popular co­munal să acorde sprijinul ne­cesar. De asemenea, să fie in­tensificat cositul. Unitatea mai are de cosit circa 40 de hec­tare. Or, în alte cooperative agricole din județ, finul se află demult la adăpost. -.............................- -.......... • • ---------------------------­ La I.A.S. Miroslava, transportul finului este o activitate prioritară Program de voie pentru cadrele medicale ? Ne-am propus să scriem des­pre modul cum se­ desfășoară activitatea de asistență medi­cală în comuna Prisăcani. La prima vedere, lucrurile par să meargă bine. Argumente ar fi: dispensarul dispune de un lo­cal corespunzător, în care se află un cabinet de pediatrie şi unul pentru medicină gene­rală, un cabinet de stomatolo­gie, o sală de tratamente, do­tate cu instrumentarul necesar, a fost înfiinţat un punct sa­nitar în satul Moreni, iar al­­tul urmează să funcţioneze în satul Măcăreşti ; aici lucrează patru medici generalişti (unul este detaşat la Dagîţa, pentru trei luni), doi stomatologi, un medic pediatru, şase cadre me­dii (două moaşe, trei surori medicale şi un asistent de i­­gienă). Din cite ne-am dat seama, se desfăşoară o bună activitate de educaţie sanitară, realizată prin afişe, pliante, discuţii cu pacienţii la consultaţii, ori în timpul deplasării pe te­ren a cadrelor sanitare, prin proiecţii de filme cu o tema­tică diversă (medicul Fl. G. Frunză, în chiar ziua vizitei noastre, a prezentat un aseme­nea film celor prezenţi la con­sultaţii) la sediul dispensaru­lui şi în localul şcolii. Totuşi, deşi programul de consultaţii (afişat, de altfel) în­cepea la ora 7,30, era ora 8,30 şi bolnavii aşteptau sosirea me­dicului de gardă C. D. Bănci­­lă (cît am stat noi, nici n-a apărut!). „M-a oprit cineva pe .La dispensarul uman ,din comuna Prisăcani drum şi a trebuit să stau, a­­vem obligaţia asta" — se justi­fica pentru întârziere stagiara Gabriela Mărgineanul Program... de voie avea şi medicul coor­donator Dorina Postudor. Pă­rerile erau împărţite , ba ar fi rămas în Iaşi (face naveta) pentru a rezolva nişte proble­me în legătură cu laptele praf, ba la C.S.A., ba ar avea zi li­beră (avusese zi liberă în ziua precedentă). Cît despr­e condi­ca de prezenţă, nici vorbă ! „13 încuiată în camera medicului coordonator“, ne-a lămurit ci­­neva. In asemenea condiții, este normal că activitatea de la dis­pensar să nu se desfăşoare cum ar trebui. Multe treburi aşteaptă o mai urgentă rezol­vare. De pildă, nu este asigurat un circuit corespunzător al bol­navilor, prin acelaşi cabinet trec şi copii şi adu­lţi (posibi­lităţi de rezolvare sunt, nu şi preocupare); nu sunt întocmite fişe de evidenţă medicală, a­şa­­numita „oglindă a sănătăţii“ pentru fiecare dintre cei pes­te 4 000 de locuitori care îi are comuna (sunt întocmite nu­mai pentru copiii între 0—1 an şi urmăriţi, apoi, până la 4 ani, după care fişele se... arhivea­ză ; sunt luate în evidenţă gra­videle ; la cabinetul stomatolo­gic, sunt fişe pentru copii din clasele 1 — a X-a) ş.a. Situaţia întîlnită la dispensa­rul din Prisăcani nu este nouă (am mai semnalat şi noi, cu alte prilejuri, diferite as­pecte negative), lipsa de la program a medicilor, starea de CONSTANTIN SECU (continuare în pag. a 2-a)

Next