Flacăra Iaşului, iunie 1987 (Anul 43, nr. 12637-12661)
1987-06-30 / nr. 12661
* ) * 4s A. s J* Mi locuri Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XLIII — Nr. 12 661 .Marţi, 30 iunie 1987 .4 pagini — 50 bani vmmire foaiet», hhiji-yíu Producţie-marfă suplimentară Acţiuînd cu perseverenţă pentru îndeplinirea ritmică, integrală a sarcinilor de plan pe acest an, colectivele din unităţile industriale păşcănene au îndeplinit înainte de termen prevederile de plan pe primul semestru la producţia-marfă, la alţi indicatori de bază, pină la sfirşitul zilei de astăzi prmind să fie realizată, suplimentar, o producţie-marfă în valoare de peste 80 de milioane de lei. După cum ne informa tov. Teodor Catîru, vicepreşedinte al consiliului orăşenesc de control muncitoresc, acest succes se datorează iniţiativelor muncitoreşti, felului în care comuniştii s-au situat în fruntea acţiunilor pentru" buna utilizare a capacităţilor de producţie, creşterea productivităţii muncii, reducerea consumurilor de materii prime şi materiale. Livrări în devans la export Străduindu-se să lucreze la aşa fel incit, cum a cerut secretarul general al partidului, toate comenzile primite şi contractele încheiate să fie anocate în prima jumătate a fiecărei luni, colectivul Uzinei dereparaţii şi construcţie a utilajelor de mecanizare a transporturilor a reuşit îndeplinirea planului semestrial de export încă de la 3 iunie a.c. Până astăzi, ne aduce la cunoştinţă ec. Florin Felecanu, şeful compartimentului de resort, prevederile perioadei au fost depăşitee cu 17 la sută. Cu realizări bune încheie perioada şi întreprinderile „Moldova“, de Prelucrare a lemnului, de maşini-agregat şi maşini-unelte speciale etc. Produse noi, între preocupările constante ale colectivelor de muncă ieșene se înscrie, la loc central, înnoirea producţiei. Iată, de pildă, la întreprinderea de mătase „Victoria“ au fost introduse în fabricaţie, în acest semestru, 8 noi articole, toate competitive de concepţie proprie. Este vorba despre ţesături suple, de mare fineţe, care răspund nu numai cerinţelor modei, dar care asigură şi o bună valorificare a materiilor prime şi coloranţilor, încadrarea in normele de consum prevăzute. . I ts • • .M. Em Tovarăşul Nicolae Ceauşescu va efectua o vizită prietenească de lucru în R. P. Polonă Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, va efectua, la invitaţia tovarăşului Wojelich Jaruzelski, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populara Polone, o vizită prietenească de lucru în Republica Populară Polonă, în prima decadă a lunii iulie a.c. Sub semnul indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu Activitate rodnică pentru îndeplinirea planului la toţi indicatorii Desfăşurată sub semnul indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, al înaltei răspunderi pentru îndeplinirea mobilizatoarelor sarcini ce revin fiecărui colectiv, activitatea acestor ultime zile ale semestrului I al anului a marcat importante creşteri cantitative şi calitative, o atenţie deosebită acordîndu- se realizării planului la producţia fizică, la toate sortimentele — aceasta reprezen- t tind una dintre condiţiile de bază pentru îndeplinirea celorlalţi indicatori, inclusiv a valorii producţiei-marfă. Iată, în continuare, citeva dintre succesele obţinute. s t ssss \ s \ \ s ss Şoferi pentru agricultură Anul trecut, în plină campanie de recoltare, l-am în- tîlnit pe un drum ce mărginea un lan de grîu pe Vasile Dominte, şeful Autobazei din Paşcani a întreprinderii de transport specializat pentru agricultură, şi, cum urmăream eficienţa transporturilor, l-am întrebat de ce toate maşinile autobazei circulau numai cu remorci, in timp ce ale altor unităţi (din păcate) nu. „O maşină consumă 23 de litri de motorină la 100 de lani cu remorcă — numai 5—6 litri în plus, dar cărăm dublu. Simplu, nu ?. Cînd avem atîtea de transportat, cum să irosim carburantul ? Abia acum, de curînd, aveam să aflu ca reprezintă pentru I.T.S.A. acest colecţiiv obişnuit să gîndească astfel: subunitate fruntaşă, constant, din 1981 pină... în prezent! Fireşte, am căutat explicaţii. Şi acestea sînt, cum se poate uşor bănui, cele... obişnuite , muncă intensă, spirit gospodăresc, neaplecarea în faţa greului. In 1980, cină s-a înfiinţat autobaza, pe acel foc era o mlaştină cînd am trecut pe acolo, de curînd, se discuta despre amplasarea căminului de nefamilişti, a noii hale de lucru, a cantinei, a gospodăriei anexă și... a serei, fiindcă: CONST. FALADIKA (continuare în pag. a 2-a) s . Maistrul Gheorghe Chistol, de la întreprinderea „Ţesătura”, dovedeşte spirit de inventivitate pentru promovarea noului în muncă. In întrecerea socialistă pe anul trecut, el a ocupat locul I pe întreprindere. Se numără printre fruntaşi şi în 1987 Loto : 1, STRATULAT Campania agricola de vară, desfăşurată efempîâî In fiecare unitate! La marginea lanurilor de păioase în cursul zilei de duminică, mecanizatorii de la S.M.A. Ciurea au ieşit cu toate maşinile agricole, care vor fi folosite în campania de vară, la marginea tarlalelor. Au fost scoase în cîmp 59 de combine, presele de balotat, maşinile Ritm susfinute în multe consilii unice agroindustriale se desfăşoară cu forţe sporite cea de a treia praşilă manuală la porumb, în frunte, la executarea aces St ring în ultimele zile, au fost puse la dispoziţia consumatorilor însemnate cantităţi de mazăre boabe din recolta acestui an. Ing. Claudiu Ghebea, directorul I.Ş.F., ne-a unde adunat paie, grapele cu discuri, semănătorile. La fel au procedat şi mecanizatorii din celelalte S.M.A. Şefii de fermă, inginerii şefi urmăresc cu atenţie evoluţia coacerii lanurilor pentru a declanşa la timp secerişul praştiei a treie rei lucrări, se află cooperatorii din consiliile unice agroindustriale Scânteia, Belceşti, Hîrlău, Vlădeni, Movileni. Lazărea format că în cooperativele agricole din Trifeşti, Movileni, Ţuţora, Bivolari, Deleni, este în toi recoltatul şi treieratul acestei culturi. Recolta pajiştilor, mai repede în fînare în parcul de furaje al C.A.P. Vînători, din comuna Popricani au fost depozitate peste 100 de tone de fiu. Acţiunea continuă. Pentru a se termina repede transportul este necesar să fie mobilizate la lucru toate atelajele din sat. Consiliul popular comunal să acorde sprijinul necesar. De asemenea, să fie intensificat cositul. Unitatea mai are de cosit circa 40 de hectare. Or, în alte cooperative agricole din județ, finul se află demult la adăpost. -.............................- -.......... • • --------------------------- La I.A.S. Miroslava, transportul finului este o activitate prioritară Program de voie pentru cadrele medicale ? Ne-am propus să scriem despre modul cum se desfășoară activitatea de asistență medicală în comuna Prisăcani. La prima vedere, lucrurile par să meargă bine. Argumente ar fi: dispensarul dispune de un local corespunzător, în care se află un cabinet de pediatrie şi unul pentru medicină generală, un cabinet de stomatologie, o sală de tratamente, dotate cu instrumentarul necesar, a fost înfiinţat un punct sanitar în satul Moreni, iar altul urmează să funcţioneze în satul Măcăreşti ; aici lucrează patru medici generalişti (unul este detaşat la Dagîţa, pentru trei luni), doi stomatologi, un medic pediatru, şase cadre medii (două moaşe, trei surori medicale şi un asistent de igienă). Din cite ne-am dat seama, se desfăşoară o bună activitate de educaţie sanitară, realizată prin afişe, pliante, discuţii cu pacienţii la consultaţii, ori în timpul deplasării pe teren a cadrelor sanitare, prin proiecţii de filme cu o tematică diversă (medicul Fl. G. Frunză, în chiar ziua vizitei noastre, a prezentat un asemenea film celor prezenţi la consultaţii) la sediul dispensarului şi în localul şcolii. Totuşi, deşi programul de consultaţii (afişat, de altfel) începea la ora 7,30, era ora 8,30 şi bolnavii aşteptau sosirea medicului de gardă C. D. Băncilă (cît am stat noi, nici n-a apărut!). „M-a oprit cineva pe .La dispensarul uman ,din comuna Prisăcani drum şi a trebuit să stau, avem obligaţia asta" — se justifica pentru întârziere stagiara Gabriela Mărgineanul Program... de voie avea şi medicul coordonator Dorina Postudor. Părerile erau împărţite , ba ar fi rămas în Iaşi (face naveta) pentru a rezolva nişte probleme în legătură cu laptele praf, ba la C.S.A., ba ar avea zi liberă (avusese zi liberă în ziua precedentă). Cît despre condica de prezenţă, nici vorbă ! „13 încuiată în camera medicului coordonator“, ne-a lămurit cineva. In asemenea condiții, este normal că activitatea de la dispensar să nu se desfăşoare cum ar trebui. Multe treburi aşteaptă o mai urgentă rezolvare. De pildă, nu este asigurat un circuit corespunzător al bolnavilor, prin acelaşi cabinet trec şi copii şi adulţi (posibilităţi de rezolvare sunt, nu şi preocupare); nu sunt întocmite fişe de evidenţă medicală, aşanumita „oglindă a sănătăţii“ pentru fiecare dintre cei peste 4 000 de locuitori care îi are comuna (sunt întocmite numai pentru copiii între 0—1 an şi urmăriţi, apoi, până la 4 ani, după care fişele se... arhivează ; sunt luate în evidenţă gravidele ; la cabinetul stomatologic, sunt fişe pentru copii din clasele 1 — a X-a) ş.a. Situaţia întîlnită la dispensarul din Prisăcani nu este nouă (am mai semnalat şi noi, cu alte prilejuri, diferite aspecte negative), lipsa de la program a medicilor, starea de CONSTANTIN SECU (continuare în pag. a 2-a)