Flacăra Iaşului, august 1988 (Anul 44, nr. 13001-13025)
1988-08-02 / nr. 13001
. PAGINA All-A ---- -——-----------------------------------— Adunările generale ale oamenilor muncii - forumuri ale democraţiei muncitoreşti, revoluţionare Reducerea mai accentuată a cheltuielilor este şi o problemă de disciplină In urmă cu cîteva zile, colectivul întreprinderii „Electrocentrale“ din Iaşi a raportat terminarea reparaţiilor şi punerea la dispoziţia sistemului energetic naţional a grupului nr. 2, de 50 MW, de la C.E.T. NI — Holboca. Succesul este rezultatul eforturilor susţinute pentru aplicarea în viaţă a orientărilor şi indicaţiilor date de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, referitoare la producerea unor cantităţi sporite de energie, prin asigurarea funcţionării utilajelor producătoare, valorificarea superioară a cărbunilor inferiori şi economisirea, pe această cale, a hidrocarburilor. Aceeaşi idee, a producerii energiei elec----- -trice si termice cu . cit și la C.E.T. NI, cheltuieli mai mici, întreprinderea un important număr a străbătut, de alt de incidente şi avater, ca un fir roşu, „Electrocentrale“ bii» soldate cu pierşi dezbaterile pe mar- deri corespunzătoare ginea dării de sea- —................... de materiale, manomă, prezentate la recenta adunare generală a oamenilor muncii. Căci, dacă pe ansamblu, rezultatele din primul semestru, analizate cu acest prilej, au fost bune, o analiză amănunţită a fiecărui indicator în parte evidenţiază şi multe rezerve nevalorificate. S-a subliniat, de pildă, între succese, faptul că, în prima parte a anului, valoarea producţiei industriale a fost depăşită cu 8 la sută, iar în luna iulie s-au livrat în plus sistemului energetic naţional 4 milioane kWh. Aceasta ilustrează, fără îndoială, promptitudinea cu care energeticienii ieşeni au răspuns solicitărilor economiei naţionale, faptul că şi-au mobilizat corespunzător resursele necesare acestui scop. Atît darea de seamă, cît şi unii vorbitori, între care economistul Radu Răuţă, contabilul - şef al unităţii, ing. Dan Voloşniuc, directorul C.E.T. NI, programatorul N. Filipescu, din cadrul oficiului de calcul etc., au relevat însă volumul mare de cheltuieli, depăşind sistematic nivelul planificat, cu care s-a obţinut producţia de energie electrică şi termică livrată. Unele dintre cauzele care au generat cheltuielile suplimentare au fost apreciate ca obiective. In anotimpul friguros, de pildă, s-a consumat mai multă păcurăcu un preţ mai pură şi timp, cu staţionări în care s-ar fi putut produce însemnate cantităţi de energie. Chiar dacă sunt sensibil mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, s-au înregistrat şi în acest an abateri de la disciplina tehnologică şi de muncă, sancţionate conform legii, dar generatoare de pagube materiale. De asemenea, consumul propriu tehnologic se menţine încă ridicat, peste normele admise, ceea ce denotă întîrzieri în aplicarea măsurilor corespunzătoare de reducere a acestuia, existenţa unor aspecte de risipă. Pe de altă parte, se menţin ridicate cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţia utilajelor, ca şi stocul, pieselor de schimb, a altor materiale. Iată de ce, între problemele prioritare ce vor trebui să preocupe comitetul de partid, consiliul oamenilor muncii și comisiile sale pe probleme în perioada următoare trebuie să se afle și diminuarea drastică a consumurilor, reducerea mai accentuată a cheltuielilor materiale. Numai în acest mod Colectivul unităţii va dovedi că ştie şi poate gospodări mai bine avuţia ce-i este încredinţată, exercitîndu-şi astfel cu fermitate calitatea de proprietar, producător şi beneficiar al acestor bunuri. MARIA CIOBOTARU ridicat în locul gazului metan, care n-a avut totdeauna presiunea necesară funcţionării normale a instalaţiilor. Nivelul cheltuielilor a scăzut ulterior, dar a continuat să depăşească nivelul planificat. De ce ? La această întrebare am putea răspunde dintr-un singur fel : reducerea cheltuielilor materiale, mai ales, este şi o problemă de disciplină, de respectare întocmai a parametrilor de lucru, de urmărire strictă a cheltuielilor cu care se produce energia. Că nu toţi membrii colectivului au înţeles să subscrie rigorilor acestei discipline au ilustrat-o atît darea de seamă, cit şi intervenţiile vorbitorilor. Astfel, în perioada analizată, s-a înre■. ■ ' J gistrat, atît la C.E.T. I. ---------------------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI | August—lună record, în întîmpinarea marii noastre sărbători naţionale (urmare din pag. 1) (ip in, I.S.A.S., I.T.R.D., I.T.P. — toate din Paşcani, „Tehnoton“, „Victoria“, I.M.A. şi alte unităţi din Iaşi. De asemenea, oamenii muncii din agricultura judeţului au înregistrat ritmuri superioare la lucrările de sezon, între care, la loc de frunte, se situează campania de strîngere, la timp şi fără pierderi, a recoltei de cereale păioase. Cu toate aceste rezultate superioare, se cuvine să subliniem că nu peste tot s-a acţionat cu fermitatea necesară pentru eliminarea neajunsurilor, că există încă restanţe nerecuperate (chiar locuri în care acestea s-au acumulat în continuare). Orientările şi indicaţiile formulate recent, la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, arată, cu claritate, ce avem de făcut pentru a realiza integral sarcinile economice, pentru a întîmpina apropiata sărbătoare naţională şi plenara C.C. al P.C.R. cu un bilanţ superior, pe măsura bazei tehnico-materiale de care dispunem, a experienţei colectivelor de oameni al muncii. Se ştiu, cu alte cuvinte, cu precizie, căile de urmat pentru îndeplinirea ireproşabilă, la un înalt nivel tehnic şi calitativ, a sarcinilor de plan. Pentru transpunerea în viaţă a măsurilor tehnice şi organizatorice adoptate în unităţi, cuprinse în programele de modernizare a producţiei, deopotrivă în industria şi agricultura judeţului, în toate sectoarele muncii direct productive, se cere asigurat pretutindeni un climat de ordine şi disciplină, de răspundere sporită, cu accent pe dezvoltarea spiritului revoluţionar, a combativităţii, a neîmpăcării cu suficienţa. Pe aceste coordonate, însuşi spiritul de iniţiativă, exemplul comuniştilor trebuie să cunoască un mai larg cîmp de afirmare, în alte amplitudini, la cotele importantelor sarcini pe care le avem de rezolvat. Căci, să nu uităm, numai prin înfăptuirea exemplară a tuturor acestor sarcini economice, prin valorificarea deplină a posibilităţilor existente se poate asigura şi transpunerea în viaţă a măsurilor de creştere a retribuţiilor personalului muncitor şi a pensiilor, ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al poporului — obiectiv politic, economic şi social de bază al partidului şi statului nostru. Realizarea ritmică, integrală şi la un înalt nivel calitativ a sarcinilor de plan pe luna august în industrie, recuperarea restanţelor — acolo unde sunt, executarea la timp a tuturor lucrărilor agricole de sezon reprezintă un angajament ferm, revoluţionar al oamenilor muncii din judeţul Iaşi, singurul răspuns posibil generoaselor măsuri de sporire a bunăstării materiale, singura cale de înfăptuire a obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Expediţie sociologică Mai mulţi studenţi ieşeni de la Facultatea de istorie şi filozofie a Universităţii „Al. I. Cuza“, conduşi de conf. dr. Vasile Miftode, au plecat în cercetare sociologică în zona Mărginimea Sibiului. Principalul lor obiectiv — civilizaţia montană, studiul dezvoltării şi modernizării satelor din această zonă, viitorul ocupaţiilor tradiţionale face parte dintr-o temă de cercetare mai amplă referitoare la sociologia rurală, la dezvoltarea socială şi modernizarea satului românesc. In vederea elaborării acestui amplu studiu, important pentru etapa actuală de dezvoltare a ţării, au fost făcute în anii precedenţi studii şi cercetări asemănătoare în alte zone ale ţării : Maramureş, Vrancea, Iaşi, Munţii Apuseni, Depresiunea Dornelor. Expediţia este binevenită nu numai pentru importanţa ei din punct de vedere sociologic, prin rezultatele şi soluţiile pe care le oferă, ci şi pentru faptul că studenţii au acum posibilitatea să aplice practic cunoştinţele teoretice dobîndite în timpul anului despre metodologia investigaţiei sociologice. Este o frumoasă îmbinare între teorie şi practică, atît de necesară în pregătirea şi formarea specialiştilor de online. Gabriel Hannan, student practicant Magistrala de termoficare care porneşte de la C.E.T. II — Holboca a ajuns aproape de punctul final, în imagine — câţiva dintre montorii, sudorii şi instalatorii de la Antrepriza de montaj Iaşi ce lucrează pentru realizarea conductelor în zona industrială. Evidenţiem printre fruntaşi pe sudorii Ilie Mircea, Constantin Teslaru şi Nicolae Parascan Foto : sing. Ion Petercă Prin expoziţii Unitate în diversitate Generaţia tînără de plasticieni ieşeni vine să continue tradiţii şi căutări, să confirme, mai ales, valoarea artiştilor din acest spaţiu spiritual (lucru constatat la expoziţia colectivă din 1985, de la Bucureşti, ori la cea din acest an, de la Focşani), aflîndu-se cu toate nuanţele şi diferenţele specifice, mai degrabă sub semnul unui nou romantism decît sub acela ■ al postmodernismului. Convinge, în legătură cu aceste afirmaţii, şi expoziţia de la Galeriile de artă ale Casei universitarilor aparţinând a trei dintre cei mai buni reprezentanţi ai generaţiei tinere (nu doar ieşene !) de plasticieni, expoziţii care reuneşte stiluri diverse, dar este unitară valoric şi din punctul de vedere al mesajului. Pentru Traian Mocanu, realitatea nu este loc al unor raporturi senine şi calme. Demersul artistului este constant în a transcrie cit mai verosimil cele ce pentru el sînt adevăr şi îl incită. Esenţială pentru autor pare a fi lupta dintre lumină şi întuneric; el se implică în fenomen, în substanţa acestuia, redescoperindu-le, redimensionîndu-le._ In redarea cît mai complexă şi mai convingătoare a stărilor conflictuale ce aparţin unui univers original şi seducător, reuşita îi este asigurată prin organizarea lucrărilor în cicluri (Spaţii, Urmele luminii), prin exuberanţa coloristică şi, nu în ultimul rînd, prin punerea în valoare a valenţelor telurică şi tectonică. Bragoş Pătraşcu ne obişnuise cu o grafică în care imaginaţia fecundă se îmbina armonios cu migala cizelării pînă la ultimul (dar important, făcînd parte din categoria acelor difficilis nugae) detaliu. Acum ni se înfăţişează într-o altă ipostază, aceea de autor al unor desene, ipostază doar în aparenţă aflată sub semnul mai lesnelui de realizat. în realitate, e mult mai dificil ca, doar din cîteva linii, din doar alb şi negru, să edifici şi să impui personaje şi stări. Dragoş Pătraşcu reuşeşte aceasta, demonstrind nu numai că are ceva de spus, ci că ştie şi cum să o facă, şi că o poate face în mai multe feluri; că a ajuns, fapt important, la acea maturitate ce permite abordarea cu reale şi continue şanse de succes a esenţelor. Lumea figurată de către Constantin Tofan în lucrările sale este în mult mai mare măsură tutelată de oniric decât de Indic. Semnul calmului, oricum propriu spaţiului visului, este şi mai mult evidenţiat prin definirea sa ca ecou al stării ce-l caracterizează în cel mai înalt grad pe artist. Pictura acestuia e de un lirism plin de sinceritate şi de bucuria comunicării simple, nesofisticate. Autumnală I, Călăreţ, Nocturnă III, Anamorfoză în roşu sînt tot atîtea pînze nul numai rezultat al visării, ci şi generatoare de vis, de meditaţie asupra unor parabole, receptarea imaginii conţinute pornind de la datele vizuale şi continuînd cu cele de conținut, unite într-o semnificativa sinteză. DORIAN OBREIA Toţi sătenii (urmare din pag. 1) teze duminică 15 tone de tomate şi 5 tone de ardei. Cu toate combinele în lanuri erau prezenţi şi mecanizatorii din Bivolari, unitate care deţine cea mai mare suprafaţă ocupată cu grîu. Se acţiona cu răspundere, organizat pentru a nu se risipi nici un bob. De altfel, duminică, în întrecerea dintre mecanizatori, combinerii care servesc această unitate s-au situat pe locul al doilea. Poposim şi la C.A.P. Victoria. Tov. Valeriu Prescură, inginerul şef al unităţii, ne-a precizat că a mai rămas de strîns griul de sămînţă de pe 100 de hectare, în tarlaua de la Sculeni, se acţiona cu 13 combine. Mijloacele repartizate la transportul recoltei erau bine folosite pentru ca maşinile de recoltat să nu staţioneze nici o clipă, în grădina de legume, din ferma condusă de ing. Ana Butnaru, găsim la lucru, alături de cooperatori, şi oameni ai muncii din unele unităţi economice ieşene. Erau deja culese şi sortate circa 4 tone de tomate. Pînă la ora 11:30, acestea nu luaseră însă drumul beneficiarilor. „Sîmbătă seara, şoferul trimis de I.L.F. n -a vrut să ne ridice 3 tone de roşii, decit dacă le livrăm pe toate la calitatea a doua“, ne-a spus şefa de fermă. Conducerea unităţii şi cea a fermei n-au fost de acord, roşiile rămînînd astfel în unitate, nepreluate, în timp ce produsele erau aşteptate pe piaţă. Oare conducătorul auto e cel ce trebuie să decidă asupra calităţii tomatelor ? Ce părere are despre această situaţie conducerea I.L.F. ? E de observat, de asemenea, că la muncă nu erau prezenţi toţi cooperatorii, deşi unele culturi, după aprecierea inginerului şef al C.U.A.S.C., necesită cite o praşilă de corecţie. Ieri, s-a declanşat în acest consiliu unic agroindustrial şi recoltatul inului. Primii au început această acţiune mecanizatorii şi cooperatorii din Probota şi Roşcani. Dialog cu cititorii Si »Sunt absolventă a unui liceu din municipiul Iaşi şi aş dori să devin coafeză. Vă rog să mă îndrumaţi unde aş putea să mă adresez pentru a mă califica“. (Constanţa I. Vintilă, comuna Valea Mărului, judeţul Galaţi) Din cîte am aflat la Uniunea judeţeană a cooperativelor meşteşugăreşti ieşene, unde ne-am adresat, meseria de coafor se însuşeşte în cadrul şcolilor profesionale UCECOM. Relaţii detaliate vă sfătuim să solicitaţi biroului personal-învăţămînt al U. J.C.M. Galaţi.Şi „Aş vrea să ştiu cine stabileşte norma de muncă pentru o îngrijitoare la asociaţiile de locatari şi dacă retribuirea se face în funcţie de numărul locatarilor, suprafaţa pe care se efectuează curăţenia şi numărul de ore lucrate efectiv etc.“. (Nely-Aurora Plătică, b-dul Dacia nr. 2) După cum sîntem informaţi de către compartimentul de resort al Consiliului popular municipal, îngrijitoarele îşi desfăşoară activitatea pe bază de convenţie, ce se încheie de către asociaţiile de locatari, convenţie în care sunt stabilite sarcinile concrete de muncă, timpul necesar pentru prestarea activităţii etc., astfel încît să se asigure curăţenia şi întreţinerea corespunzătoare a părţilor de folosinţă comună. Indemnizaţia nu va putea depăşi limitele prevăzute de Decretul nr. 337/1977, în tabelul anexă la Statutul asociaţiilor. gg „Deşi îmi achit obligaţiile băneşti faţă de stat, în luna februarie a.c., mi s-a reţinut din pensie suma de 175 lei“. (Ioan Babii, str. Plăieşilor nr. 3) Motivul este întemeiat, fiindcă anul trecut... aţi uitat să achitaţi contribuţia bănească, conform Legii nr. 1/1985, iar Circumscripţia financiară a înfiinţat poprire asupra pensiei. O măsură justă în astfel de cazuri. Pe viitor, pentru a evita asemenea neînţelegeri, trebuie să achitaţi din timp toate datoriile. gg „Trotuarul dintre Podu de Piatră şi podul Cerna este degradat de mai mulţi ani. La aceasta au „contribuit“ şi lucrători ai I.R.E., care au executat lucrări în zonă. Apoi, au adus materiale pentru refacerea trotuarului, însă copiii, profitînd de întîrzierea reparaţiilor, au început să arunce materialele în Bahlui. Ce ar maitrebui pentru ca lucrătorii în cauză să grăbească repararea acestui trotuar ?“. (Angela Frunză, str. Mircea cel Bătrân nr. 2) Desigur, o replanificare a lucrărilor se impune. Acţiunea începută trebuia terminată.. Consiliul popular municipal ne asigură că refacerea trotuarului se va executa în cursul acestui am. Sperăm — cît mai repede. Rubrică realizată de CONSTANTIN SECU