Flacăra Iaşului, august 1988 (Anul 44, nr. 13001-13025)

1988-08-02 / nr. 13001

. PAGINA A­ll-A ----­ -——-----------------------------------— Adunările generale ale oamenilor muncii - forumuri ale democraţiei muncitoreşti, revoluţionare Reducerea mai accentuată a cheltuielilor este şi o problemă de disciplină In urmă cu cîteva zile, co­lectivul întreprinderii „Electro­­centrale“ din Iaşi a raportat terminarea reparaţiilor şi pu­nerea la dispoziţia sistemului energetic naţional a grupului nr. 2, de 50 MW, de la C.E.T. NI — Holboca. Succesul este rezultatul eforturilor susţinute pentru aplicarea în viaţă a o­­rientărilor şi indicaţiilor date de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul gene­ral al partidului, referitoare la producerea unor cantităţi sporite de energie, prin asigu­rarea funcţionării utilajelor producătoare, valorificarea su­perioară a cărbunilor inferiori şi economisirea, pe această cale, a hidrocarburilor. Aceeaşi idee, a pro­ducerii energiei elec----- -trice si termice cu . cit și la C.E.T. NI, cheltuieli mai mici, întreprinderea un important număr a străbătut, de alt­ de incidente şi ava­ter, ca un fir roşu, „Electrocentrale“ bii» soldate cu pier­­şi dezbaterile pe mar- deri corespunzătoare ginea dării de sea- —.........­.......... de materiale, mano­mă, prezentate la re­centa adunare generală a­ oa­menilor muncii. Căci, dacă pe ansamblu, rezultatele din pri­mul semestru, analizate cu a­­cest prilej, au fost bune, o a­­naliză amănunţită a fiecărui indicator în parte evidenţiază şi multe rezerve nevalorificate. S-a subliniat, de pildă, între succese, faptul că, în prima parte a anului, valoarea produc­ţiei industriale a fost depăşită cu 8 la sută, iar în luna iulie s-au livrat în plus sistemului energetic naţional 4 milioane kWh. Aceasta ilustrează, fără îndoială, promptitudinea cu care energeticienii ieşeni au răspuns solicitărilor economiei naţionale, faptul că şi-au mo­bilizat corespunzător resursele necesare acestui scop. Atît da­rea de seamă, cît şi unii vor­bitori, între care economistul Radu Răuţă, contabilul - şef al unităţii, ing. Dan Voloşniuc, di­rectorul C.E.T. NI, programato­rul N. Filipescu, din cadrul o­­ficiului de calcul etc., au rele­vat însă volumul mare de chel­tuieli, depăşind sistematic ni­velul planificat, cu care s-a obţinut producţia de energie electrică şi termică livrată. Unele dintre cauzele care au generat cheltuielile suplimen­tare au fost apreciate ca o­­biective. In anotimpul friguros, de pildă, s-a consumat mai multă păcură­­cu un preţ mai pură şi timp, cu staţionări în care s-ar fi putut produce însemnate cantităţi de energie. Chiar dacă sunt sensi­bil mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, s-au înregistrat şi în acest an aba­teri de la disciplina tehnolo­gică şi de muncă, sancţionate conform legii, dar generatoare de pagube materiale. De ase­menea, consumul propriu teh­nologic se menţine încă ridi­cat, peste normele admise, ceea ce denotă întîrzieri în aplica­rea măsurilor corespunzătoare de reducere a acestuia, existen­ţa unor aspecte de risipă. Pe de altă parte, se menţin ridi­cate cheltuielile cu întreţine­rea şi reparaţia utilajelor, ca şi stocul, pieselor de schimb, a altor materiale. Iată de ce, între problemele prioritare ce vor trebui să preocupe comitetul de partid, consiliul oamenilor muncii și comisiile sale pe probleme în perioada următoare trebuie să se afle și diminuarea drastică a consumurilor, reducerea mai accentuată a cheltuielilor ma­teriale. Numai în acest mod Colectivul unităţii va­­ dovedi că ştie şi poate gospodări mai bine avuţia ce-i este încredin­ţată, exercitîndu-şi astfel cu fermitate calitatea de proprie­tar, producător şi beneficiar al acestor bunuri. MARIA CIOBOTARU ridicat­ în locul gazului metan, care n-a avut totdeauna pre­siunea necesară funcţionării normale a instalaţiilor. Nive­lul cheltuielilor a scăzut ulte­rior, dar a continuat să depă­şească nivelul planificat. De ce ? La această întrebare am putea răspunde d­intr-un singur fel : reducerea cheltuielilor materiale, mai ales, este şi o problemă de disciplină, de res­pectare întocmai a parametrilor de lucru, de urmărire strictă a cheltuielilor cu care se pro­duce energia. Că nu toţi mem­brii colectivului au înţeles să subscrie rigorilor acestei disci­pline au ilustrat-o atît darea de seamă, cit şi intervenţiile vorbitorilor. Astfel, în perioada analizată, s-a înre­­■. ■ ' J gistrat, atît la C.E.T. I. ---------------------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI | August—lună record, în întîmpinarea marii noastre sărbători naţionale (urm­are din pag. 1) (ip in, I.S.A.S., I.T.R.D., I.T.P. — toate din Paşcani, „Tehno­­ton“, „Victoria“, I.M.A. şi alte unităţi din Iaşi. De asemenea, oamenii muncii din agricultura judeţului au înregistrat ritmuri superioare la lucrările de sezon, între care, la loc de frunte, se situează campania de strîngere, la timp şi fără pierderi, a re­coltei de cereale păioase. Cu toate aceste rezultate su­perioare, se cuvine să subliniem că nu peste tot s-a acţionat cu fermitatea necesară pentru eli­minarea neajunsurilor, că există încă restanţe nerecuperate (chiar locuri în care acestea s-au a­­cumulat în continuare). Orien­tările şi indicaţiile formulate recent, la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secre­tarul general al partidului, a­­rată, cu claritate, ce avem de făcut pentru a realiza integral sarcinile economice, pentru a întîmpina apropiata sărbătoare naţională şi plenara C.C. al P.C.R. cu un bilanţ superior, pe măsura bazei tehnico-mate­­riale de care dispunem, a ex­perienţei colectivelor de oameni al muncii. Se ştiu, cu alte cu­vinte, cu precizie, căile de ur­mat pentru îndeplinirea irepro­şabilă, la un înalt nivel tehnic şi calitativ, a sarcinilor de plan. Pentru transpunerea în viaţă a măsurilor tehnice şi organi­zatorice adoptate în unităţi, cu­prinse în programele de mo­dernizare a producţiei, deopo­trivă în industria şi agricultura judeţului, în toate sectoarele muncii direct productive, se cere asigurat pretutindeni un climat de ordine şi disciplină, de răspundere sporită, cu ac­cent pe dezvoltarea spiritului revoluţionar, a combativităţii, a neîmpăcării cu suficienţa. Pe aceste coordonate, însuşi spiritul de iniţiativă, exemplul comuniştilor trebuie­ să cunoas­că un mai larg cîmp de afir­mare, în alte amplitudini, la cotele importantelor sarcini pe care le avem de rezolvat. Căci, să nu uităm, numai prin în­făptuirea exemplară a tuturor acestor sarcini economice, prin valorificarea deplină a posibili­tăţilor existente se poate asi­gura şi transpunerea în viaţă a măsurilor de creştere a retri­buţiilor personalului muncitor şi a pensiilor, ridicarea nive­lului de trai material şi spi­ritual al poporului — obiectiv politic, economic şi social de bază al partidului şi statului nostru. Realizarea ritmică, integrală şi la un înalt nivel calitativ a sarcinilor de plan pe luna august în industrie, recupera­rea restanţelor — acolo unde sunt, executarea la timp a tu­turor lucrărilor agricole de sezon reprezintă un angaja­ment ferm, revoluţionar al oa­menilor muncii din judeţul Iaşi, singurul răspuns posibil gene­roaselor măsuri de sporire a bunăstării materiale, singura cale de înfăptuire a obiective­lor stabilite de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Naţio­nală ale partidului. Exped­iţie sociologică Mai mulţi studenţi ieşeni de la Facultatea de istorie şi fi­lozofie a Universităţii „Al. I. Cuza“, conduşi de conf. dr. Va­sile Miftode, au plecat în cer­cetare sociologică în zona Măr­­ginimea Sibiului. Principalul lor obiectiv — civilizaţia mon­tană, studiul dezvoltării şi mo­dernizării satelor din această zonă, viitorul ocupaţiilor tra­diţionale­­ face parte dintr-o temă de cercetare mai amplă referitoare la sociologia rurală, la dezvoltarea socială şi mo­dernizarea satului românesc. In vederea elaborării acestui amplu studiu, important pentru etapa actuală de dezvoltare a ţării, au fost făcute în anii precedenţi studii şi cercetări asemănătoare în alte zone ale ţării : Maramureş,­­ Vrancea, Iaşi, Munţii Apuseni, Depresiu­nea Dornelor. Expediţia este binevenită nu numai pentru importanţa ei din punct de vedere sociologic, prin rezultatele şi soluţiile pe care le oferă, ci şi pentru faptul că studenţii au acum po­sibilitatea să aplice practic cu­noştinţele teoretice dobîndite în timpul anului despre me­todologia investigaţiei sociolo­gice. Este o frumoasă îmbina­re între teorie şi practică, atît de necesară în pregătirea şi formarea specialiştilor de onli­ne. Gabriel Hannan, student practicant Magistrala de termoficare care porneşte de la C.E.T. II — Holboca a ajuns aproape de punctul final, în imagi­ne —­ câţiva dintre monto­­rii, sudorii şi instalatorii de la Antrepriza de montaj Iaşi ce lucrează pentru rea­lizarea conductelor în zona industrială. Evidenţiem prin­tre fruntaşi pe sudorii Ilie Mircea, Constantin Teslaru şi Nicolae Parascan Foto : sing. Ion Peter­că Prin expoziţii Unitate în diversitate Generaţia tînără de plasticieni ieşeni vine să continue tradiţii şi căutări, să confirme, mai ales, valoarea artiştilor din acest spaţiu spiritual (lucru consta­tat la expoziţia colectivă din 1985, de la Bucureşti, ori la cea din acest an, de la Foc­şani), aflîndu-se cu toate nu­anţele şi diferenţele specifice, mai degrabă sub semnul unui nou romantism decît sub acela ■ al postmodernismului. Convin­ge, în legătură cu aceste afir­maţii, şi expoziţia de la Ga­leriile de artă ale Casei uni­versitarilor aparţinând a trei dintre cei mai buni reprezen­tanţi ai generaţiei tinere (nu doar ieşene !) de plasticieni, ex­poziţii care reuneşte stiluri di­­verse, dar este unitară valo­ric şi din punctul de vedere al mesajului. Pentru Traian Mocanu, reali­tatea nu este loc al unor ra­porturi senine şi calme. De­mersul artistului este constant în a transcrie cit mai verosi­mil cele ce pentru el sînt ade­văr şi îl incită. Esenţială pen­tru autor pare a fi lupta din­tre lumină şi întuneric; el se implică în fenomen, în sub­stanţa acestuia, redescoperin­­du-le, redimensionîndu-le._ In redarea cît mai complexă şi mai convingătoare a stărilor conflictuale ce aparţin unui u­­nivers original şi seducător, re­uşita îi este asigurată prin or­ganizarea lucrărilor în cicluri (Spaţii, Urmele luminii), prin exuberanţa coloristică şi, nu în ultimul rînd, prin punerea în valoare a valenţelor teluri­că şi tectonică. Bragoş Pătraşcu ne obişnu­ise cu o grafică în care ima­ginaţia fecundă se îmbina ar­monios cu migala cizelării pî­nă la ultimul (dar important, făcînd parte din categoria ace­lor difficilis nugae) detaliu. A­­cum ni se înfăţişează într-o altă ipostază, aceea de autor al unor desene, ipostază doar în aparenţă aflată sub semnul mai lesnelui de realizat. în realitate, e mult mai dificil ca, doar din cîteva linii, din doar alb şi negru, să edifici şi să impui­­ personaje şi stări. Dragoş Pătraşcu reuşeşte aceas­ta, de­monstrind nu numai că are ceva de spus, ci că ştie şi cum să o facă, şi că o poate face în mai multe feluri; că a ajuns, fapt important, la a­­cea maturitate ce permite a­bordarea cu reale şi continue şanse de succes a esenţelor. Lumea figurată de către Con­stantin Tofan în lucrările sale este în mult mai mare măsură tutelată de­ oniric decât de In­dic. Semnul calmului, oricum propriu spaţiului visului, este şi mai mult evidenţiat prin definirea sa ca ecou al stării ce-l caracterizează în cel mai înalt grad pe artist. Pictura acestuia e de un lirism plin de sinceritate şi de bucuria comunicării simple, nesofisti­cate. Autumnală I, Călăreţ, Nocturnă III, Anamorfoză în roşu sînt tot atîtea pînze nul numai rezultat al visării, ci şi generatoare de vis, de medita­ţie asupra unor parabole, re­ceptarea imaginii conţinute pornind de la datele vizuale şi continuînd cu­ cele de conți­nut, unite într-o semnificativa sinteză. DORIAN OBREI­A Toţi sătenii (urmare din pag. 1) teze duminică 15 tone de to­mate şi 5 tone de ardei. Cu toate combinele în lanuri erau prezenţi şi mecanizatorii din Bivolari, unitate care de­ţine cea mai mare suprafaţă ocupată cu grîu. Se acţiona cu răspundere, organizat pentru a nu se risipi nici un bob. De altfel, duminică, în întrecerea dintre mecanizatori, combine­­rii care servesc această uni­tate s-au situat pe locul al doi­lea. Poposim şi la C.A.P. Victo­ria. Tov. Valeriu Prescură, in­ginerul şef al unităţii, ne-a precizat că a mai rămas de strîns griul de sămînţă de pe 100 de hectare, în tarlaua de la Sculeni, se acţiona cu 13 combine. Mijloacele repartizate la transportul r­ecoltei erau bine folosite pentru ca maşi­nile de recoltat să nu staţio­neze nici o clipă, în­­ grădina de legume, din ferma condusă de ing. Ana Butnaru­, găsim la lucru, ală­turi de cooperatori, şi oameni ai muncii din unele unităţi e­­conomice ieşene. Erau deja cu­lese şi sortate circa 4 tone de tomate. Pînă la ora 11:30, a­­cestea nu luaseră însă drumul beneficiarilor. „Sîmbătă seara, şoferul trimis de I.L.F. n -a vrut să ne ridice 3 tone de roşii, decit dacă le livrăm pe toate la calitatea a doua“, ne-a spus şefa de fermă. Conduce­rea unităţii şi cea a fermei n-au fost de acord, roşiile ră­­mînînd astfel în unitate, nepre­luate, în timp ce produsele e­­rau aşteptate pe piaţă. Oare conducătorul auto e cel ce tre­buie să decidă asupra calităţii tomatelor ? Ce părere are des­pre această situaţie conducerea I.L.F. ? E de observat, de asemenea, că la muncă nu erau prezenţi toţi cooperatorii, deşi unele culturi, după aprecierea ingine­rului şef al C.U.A.S.C., nece­sită cite o praşilă de corecţie. Ieri, s-a declanşat în acest consiliu unic agroindustrial şi recoltatul inului. Primii au în­ceput această acţiune mecani­zatorii şi cooperatorii din Pro­­bota şi Roşcani. Dialog cu cititorii Si »Sunt absolventă a unui liceu din municipiul Iaşi şi aş dori să devin coafeză. Vă rog să mă îndrumaţi unde aş pu­tea să mă adresez pentru a mă califica“. (Constanţa I. Vintilă, comuna Valea Mărului, judeţul Galaţi) Din cîte am aflat la­ Uniunea judeţeană a cooperativelor meş­teşugăreşti ieşene, unde ne-am adresat, meseria de coafor se însuşeşte în cadrul şcolilor pro­fesionale UCECOM. Relaţii de­taliate vă sfătuim să solicitaţi biroului personal-învăţămînt al U. J.C.M. Galaţi.­­Şi „Aş vrea să ştiu cine sta­bileşte norma de muncă pentru o îngrijitoare la asociaţiile de locatari şi dacă retribuirea se face în funcţie de numărul lo­catarilor, suprafaţa pe care se efectuează curăţenia şi numă­rul de ore lucrate efectiv etc.“. (Nely-Aurora Plătică, b-dul Dacia nr. 2) După cum sîntem informaţi de către compartimentul de resort al Consiliului popular municipal, îngrijitoarele îşi des­făşoară activitatea pe bază d­e convenţie, ce se încheie de că­tre asociaţiile de locatari, con­venţie în care sunt stabilite sarcinile concrete de muncă, timpul necesar pentru presta­rea activităţii etc., astfel încît să se asigure curăţenia şi în­treţinerea corespunzătoare a părţilor de folosinţă comună. Indemnizaţia nu va putea de­păşi limitele prevăzute de De­cretul nr. 337/1977, în tabelul anexă la Statutul asociaţiilor. gg „Deşi îmi achit obligaţiile băneşti faţă de stat, în luna februarie a.c., mi s-a reţinut din pensie suma de 175 lei“. (Ioan Babii, str. Plăieşilor nr. 3) Motivul este întemeiat, fi­indcă anul trecut... aţi uitat să achitaţi contribuţia bănească, conform Legii nr. 1/1985, iar Circumscripţia financiară a în­fiinţat poprire asupra pensiei. O măsură justă în astfel de ca­zuri. Pe viitor, pentru a evita asemenea neînţelegeri, trebuie să achitaţi din timp toate da­toriile. gg „Trotuarul dintre Podu de Piatră şi podul Cerna este de­gradat de mai mulţi ani. La aceasta au „contribuit“ şi lu­crători ai I.R.E., care au exe­cutat lucrări în zonă. Apoi, au adus materiale pentru refa­cerea trotuarului, însă copiii, profitînd de întîrzierea­­ repa­raţiilor, au început să arunce materialele în Bahlui. Ce ar mai­­trebui pentru ca lucrătorii­ în cauză să grăbească repara­rea acestui trotuar ?“. (Angela Frunză, str. Mircea cel Bă­trân nr. 2) Desigur, o replanificare a lu­crărilor se impune. Acţiunea în­cepută trebuia terminată.. Con­­­­siliul popular municipal ne a­­sigură că refacerea trotuarului se va executa în cursul aces­tui am. Sperăm — cît mai re­pede.­ ­ Rubrică realizată de CONSTANTIN SECU

Next