Flacăra Iaşului, mai 1989 (Anul 45, nr. 13233-13257)
1989-05-21 / nr. 13249
Uzina de lumină Cu 90 de ani în urmă, la 6 mai 1899, intra în funcţiune Uzina de lumină a Iaşului. Este un prilej de a aminti cîteva din paginile energeticii ieşene, pornind de la primul document care atestă începuturile utilizării curentului electric pentru iluminat în România. In ziarul „Curierul de lassy“, la 26 ianuarie 1873, se relata despre utilizarea pentru iluminatul unui patinoar ieşean a unui „soare electric“, în speţă a unei lămpi cu arc voltaic. Acest „soare electric“ este menţionat în arhivele ieşene şi la data de 5 iunie 1883 cînd, în cadrul festivităţilor prilejuite de inaugurarea statuii lui Ştefan cel Mare, la Copou s-a realizat prima instalaţie de iluminat public cu ajutorul unei „locomobile“ de 16 e.p. La Iaşi, se afla atunci, ca trimis al ziarului „Timpul“, şi Mihai Eminescu. Alt moment important, în care istoria Uzinei electrice se împleteşte cu cea a Iaşului, este seara zilei de 1 decembrie 1896 cînd, pentru inaugurarea noii clădiri a Teatrului Naţional, s-a realizat iluminatul cu 12 lămpi cu arc electric, montate sub supravegherea ing. Laurenţiu Teodoreanu, viitorul director al uzinei (Herr Direktor din romanul „La Medeleni“), şi cu sprijinul primarului, scriitorul N. Gane. Ideea de a realiza la Iaşi iluminatul stradal cu becuri electrice , în locul lămpilor cu gaz, trecînd peste etapa iluminatului cu gaz aerian, adoptată în alte localităţi, o datorăm altui scriitor junimist, Leon Negruzzi, fratele lui Iacob Negruzzi. Vizitînd, în luna iunie 1883, Expoziţia de electricitate de la Viena, el s-a convins de avantajele acestui nou sistem de iluminat, luînd cunoştinţă şi de lucrările în curs de execuţie la Timişoara, oraş care, din luna noiembrie 1884, va deveni primul oraş din Europa iluminat în totalitate cu becuri electrice. Junimistul Vasile Pogor, şi el în calitate de primar, a dispus întocmirea primului proiect pentru iluminatul cu electricitate al Iaşului, proiect realizat de inginerii Ch. Chaigneau şi L. Teodoreanu şi care a stat la baza contractului încheiat cu firma concesionară. Lucrările pentru construirea Uzinei electrice comunale au început concomitent cu cele de la Uzina electrică a tramvaielor, în septembrie 1898, instalaţiile fiind date în funcţiune la 6 mai 1899 şi, ca aspect de competenţă a tehnicienilor noştri din acele vremuri, menţionăm că a fost adoptat sistemul de distribuţie în curent alternativ de 3 000/150 V, pe cînd marile oraşe europene utilizau curentul continuu de joasă tensiune. Un alt director al Uzinei electrice, ing. Th. Lecca, colaborator al revistei „Viaţa românească“, preda gratuit şi primul curs de centrale electrice, la Facultatea de ştiinţe a Universităţii ieşene, stabilind astfel prima legătură între catedră şi uzină, din iniţiativa prof. Dragomir Hurmuzescu. De asemenea, ing. Mircea Volanschi, şi el bun tehnician, om de aleasă cultură şi director al uzinei, a continuat această legătură cu institutul ieşean de învăţămînt tehnic superior, contribuind efectiv la dotarea laboratoarelor şi a bibliotecii tehnice a viitorului Institut politehnic. Bustul lui Mihai Eminescu, realizat de sculptorul Richard Hette, este făcut la comanda sa, bust aflat acum la Muzeul de literatură română Iaşi. Tot prin clarviziunea acestui specialist s-a realizat trecerea la sistemul trifazat de distribuţie, o dată cu refacerea şi amplificarea Uzinei electrice adoptîndu-se soluţia grupurilor electrogene cu motoare Diesel, care avea in vedere perspectiva interconectării centralei electrice ieşene la un viitor sistem energetic naţional. Rezolvarea definitivă a alimentării cu energie electrică a Iaşului a avut loc însă în anii socialismului, uzina fiind refăcută şi extinsă, prin montarea unor grupuri Diesel de 2 800 e.p. Ea a fost pivotul principal al industrializării municipiului, începînd cu alimentarea, încă în 1908, a motorului electric de 150 e.p. de la Fabrica de ţesături Socola şi pînă la darea în funcţiune, în 1955, a compresoarelor de 2 000 kw de la întreprinderea de antibiotice, prima mare unitate industrială modernă a Iaşului. O dată importantă o constituie interconectarea uzinei cu sistemul energetic naţional, la 27 decembrie 1957, momente de referinţa fiind apoi intrarea în funcţiune a noilor şi puternicelor unităţi energetice ieşene. Ing. CONSTANTIN OSTAP Mihai Caba Radar meteorologic Specialiștii sovietici, împreună cu cei cubanezi, au instalat un radar meteorologic pe vîrful San Juan, cel mai înalt din centrul Cubei , informează ziarul „Granma“. Aparatul, de tipul MRL-5, va fi cel mai bine situat din insulă (la peste 1500 m altitudine), în provincia Cienfuegos. Academia cubaneză de ştiinţe a precizat că radarul urmează să acopere o rază de 300—400 km şi va fi foarte eficace, deoarece, avînd în vedere înălţimea la care este montat, nu va suferi efectul distorsiunii planetare. Trei instalaţii de acest tip funcţionează deja în provinciile Granma, Camaguey și Havana. Cea de-a treia ediţie a concursului de muzică uşoară „Flori de tei“ a fost cîştigată de tînăra interpretă Irina Scafaru, elevă la Liceul „M. Eminescu". Iat-o in imagine pe cîştigătoarea trofeului felicitată de textiera şi solista de muzică uşoară Roxana Popescu şi de prezentatorul Octavian Ursulescu Drumeţie La începutul acestei luni, pensionarul Crăciun Petriţa, membru al Cercului deturism „Penicilina“, a plecat intr-un tur al României pe jos, cu atingerea tuturor judeţelor de graniţă ale ţării. O expediţie temerară (traseul măsoară circa 2 200 km), care va dura peste trei luni, o încercare de voinţă, dar şi o veritabilă demonstraţie a virtuţilor mersului pe jos — izvor de sănătate, mijloc de cunoaştere a frumuseţilor patriei. Temerarul sportiv a străbătut deja judeţele Iaşi, Vaslui, Galaţi, Tulcea şi Constanţa. Drum bun, în continuare ! scrabble Campionatul judeţean Continuăm prezentarea probelor de concurs din cadrul primei ediţii a Campionatului judeţean de scrabble , pentru astăzi — partida de SCRABBLE DUPLICAT TACTIC. Creaţie românească, este considerată a fi cea mai dificilă formă de duplicat, dificultatea fiind dată de numărul imens de combinaţii ce se pot genera în fiecare tur. REGULI DE JOC. Arbitrul „extrage“ în primul tur 2 grupe a cite 7 litere ; fiecare concurent depune prin cîmpul central (h8) 2—7 litere ale uneia dintre grupe (la alegere), apoi 1—7 litere din cealaltă grupă, astfel incit cea de-a doua depunere să se sprijine structural pe configuraţia nou creată. Se poate renunţa la toate literele unei grupe („PAS“) sau chiar la ale amîndurora (!), dar — atenţie ! — literele nefolosite se elimină din joc. Urmează turul 2, în care arbitrul anunţă depunerile cu care continuă partida (nu neapărat maxime ca punctaj, dar aceleaşi pentru toţi concurenţii — indiferent de soluţiile pe care le-au adoptat în turul precedent), completează pînă la 7 litere fiecare dintre cele 2 grupe şi partida continuă în acelaşi fel. Obiectivul partidei constă în realizarea unui punctaj maxim prin depunerea combinată a celor 2 grupe în fiecare tur ; cîştigător va fi desemnat jucătorul care va totaliza în final cel mai mare număr de puncte prin însumarea acestor punctaje. Exemplu de redactare a soluţiilor. Să presupunem că în turul 1 au fost extrase grupele : (1) C, E, E, I, I, T, V ; (2) D, G, M, P, U, Z ? ; O posibilă combinaţie ar fi arătat astfel : tur 1. (grupa 2) (18) GUMEOZ = 68 p. (grupa 1) (13h) EVITICE = 119 p. TOTAL = 187 p. — Grupele de litere pentru primul tur : (1) D, I, J, L, N, N, U ; (2) D, E, L, M, M, P. P. SCRABBLE DUPLICAT COMPLETIV Partida continuă cu depunerea (8a) CONGRATULAȚIUNE = 270 p. Literele extrase pentru turul 5 : A, B, C, I, I, R. SUPERSCRABBLE DUPLICAT Depunerea aleasă pentru continuare este (10b) REFUGIA Pentru turul 3 s-au extras literele : A, B, I, R, S, T, V. Termen-limită de expediere a soluțiilor : 26.05.1989. FLORIN BALANESCU PRECIZARE: In rubrica precedentă, în loc de „...după ce se scrie fiecăruia valoarea literelor de pe suport ..." se va citi „...după ce se scade fiecăruia valoarea literelor de pe suport...“ Vulcan ... In regiunea pariziană se află în prezent un... vulcan activ. Ştirea nu are totuşi nimic neliniştitor — ne asigură revista „Science et Avenir“, precizînd că vulcanul menţionat are numai 40 cm înălţime, cântăreşte doar 50 kg şi se află în laboratorul Pierre-Sue, de la Saclay. El a fost realizat de un grup de cercetători francezi, pentru a reconstitui condiţiile de tem experimental pe latură şi presiune existente la circa 10 km sub pămînt. Acestea sunt apreciate la 1200 la1500° Celsius şi, respectiv 70 kilobari (şapte tone pe centiu metru pătrat). Două ferestre montate în peretele „vulcanului“ * permit observarea şi filmarea procesului de formare a magmei. Spre deosebire de confra-ţii săi naturali, micul vulcan artificial de la Saclay nu este capabil de erupţii. ţ Supernava „Mitsubishi Heavy Industries Ltd.“ a construit cea mai mare navă de pasageri din Japonia — „Fuji Maru“, cu un deplasament de 23 340 tone. Avînd 167 m lungime şi 24 m lăţime, precum şi nouă punţi, nava poate transporta 603 pasageri şi un echipaj de 135 persoane. Ea este concepută astfel incit să „Fuji Maru“ ofere o vedere pe mare pentru ocupanţii tuturor celor 160 de cabine. „Fuji Maru“ dispune, de asemenea, de o sală principală, cu o capacitate de 600 persoane, un teatru cu 142 locuri, de 600 metri pătraţi, spaţiu pentru sport şi de o piscină descoperită. Profilaxia bolilor buco-dentare Bolile buco-dentare se situează astăzi printre cele mai frecvente afecţiuni din patologia umană. Debutînd la vîrsta copilăriei, ele pot împiedica creşterea şi dezvoltarea normală, cu repercusiuni nefavorabile asupra evoluţiei întregului organism. De asemenea, aceste boli se soldează cu numeroase complicaţii locale, regionale şi la distanţă. Cele mai frecvente boli bucodentare ale copilului sunt: cariile dentare, gingivitele şi anomaliile dento-maxilare. Pentru prevenirea şi combaterea acestora, în ţara noastră, s-a dezvoltat o largă reţea de stomatologie infantilă (pedodonţie şi ortodonţie). Asistenţa stomatologică infantilă este orientată cu prioritate către profilaxia primară şi secundară a bolilor buco-dentare. In acest scop, in colectivităţile de copii (şcoli şi grădiniţe), se aplică măsuri preventive constînd din igienizare orală, educaţie sanitară, dispensarizare stomatologică ş.a. Una dintre cele mai eficiente metode de profilaxie primară a cariei dentare şi gingivitelor o constituie metoda fluorizării, generale sau locale. In prezent s-au elaborat numeroase metode de administrare a sărurilor de fluor la copii, indispensabile în localităţile cu a concentra- Sfatul medicului fie scăzută a fluorului în apa potabilă, în municipiul Iaşi, conţinutul scăzut al fluorului în apa de băut favorizează apariţia cariilor dentare şi gingivitelor la copii, motiv pentru care, în ultimii 2-3 ani s-a experimentat, în două şcoli şi patru grădiniţe de copii, o metodă de fluorizare, prin clătire bucală cu o soluţie diluată de fluorură de sodiu, prin administrare zilnică sau săptaminală, metodă validată şi recomandată de experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. începînd din luna martie a.c., metoda este pe cale de generalizare în toate grădiniţele şi şcolile ieşene, începîndu-se cu grupa mijlocie şi mare din grădiniţe şi cu clasa I, urmînd ca în anii viitori să se extindă, treptat, pînă la clasa a VIII-a. Acţiunea este coordonată de Direcţia Sanitară Judeţeană, cu sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean şi îndrumată metodologic de Institutul de Medicină şi Farmacie (clinica de stomatologie infantilă, disciplina de igienă şi organizare sanitară stomatologică, disciplina de biochimie). Ea este realizată, pe întreg teritoriul municipiului, de către dispensarele policlinice de stomatologie nr. 1, 2, 3, 4, 5, Dispensarul Policlinic pentru Studenţi şi Elevi, Serviciul de stomatologie al Dispensarului Policlinic Municipal, în colaborare cu Centrul Sanitar Antiepidemic. Date la copii fiind efectele profilactice remarcabile ale acestei metode, precum şi posibilităţile de bază materială şi de personal de care dispunem, se scontează, în următorii ani (prin utilizarea fluorizării, alături de celelalte metode preventive), pe o scădere apreciabilă a morbidităţii prin boli buco-dentare la copii care asigură o bună dezvoltare somato-psihică a acestora. Pentru reuşita acţiunilor de profilaxie a bolilor buco-dentare la copii este însă necesară o cooperare eficientă între toţi factorii interesaţi (cadre didactice, părinţi, copii, personal sanitar, activişti de Cruce Roşie ş.a.). Această largă acţiune profilactică, unicat în ţară noastră, va permite obţinerea unei stări favorabile de sănătate buco-dentară a copiilor, dacă ne vom uni eforturile pentru ca toţi copiii noştri să aibă dinţi frumoşi şi sănătoşi, să se bucure de o armonioasă dezvoltare somato-psihică. Dr. R. DUDA SATIRĂ ! ȘI UMOR ! EPIGRAME S Bietul locatar ^ 0 7 Să stea mai sus cu un etaj, » Sărmanul, n-a avut noroc . * Stă la parterul unui bloc ^ Și-adună resturi de... menaj. k GHEORGHEGRĂMADA ' Discrepanţă O concluzie solemnă ! Se desprinde ca un vector : ’ întreprinderea-i nedemnă ! De-un asemenea director ! CONST. IURAȘCU ^ Se apropie concursurile de admitere Concursul ăsta-mi pare-un joc . La facultate-s cinci pe un loc, fost vreo șapte ! ELENA BASSU Desen de TRAIAN BENTA ! ....'--------------------- * Un fleac căci mă bazez Că-n tren, pe-un loc, am pe fapte, % * e flacara Iaşului