Flacăra Iaşului, mai 1989 (Anul 45, nr. 13233-13257)

1989-05-21 / nr. 13249

Uzina de lumină Cu 90 de ani în urmă, la 6 mai 1899, intra în funcţiune Uzina de lumină a Iaşului. Este un prilej de a aminti cî­­teva din paginile energeticii ieşene, pornind de la primul document care atestă începu­turile utilizării curentului elec­tric pentru iluminat în Româ­nia. In ziarul „Curierul de lassy“, la 26 ianuarie 1873, se relata despre utilizarea pentru iluminatul unui patinoar ieşean a unui „soare electric“, în spe­ţă a unei lămpi cu arc voltaic. Acest „soare electric“ este men­ţionat în arhivele ieşene şi la data de 5 iunie 1883 cînd, în cadrul festivităţilor prilejuite de inaugurarea statuii lui Şte­fan cel Mare, la Copou s-a realizat prima instalaţie de i­­luminat public cu ajutorul unei „locomobile“ de 16 e.p. La Iaşi, se afla atunci, ca trimis al zia­rului „Timpul“, şi Mihai Emi­­nescu. Alt moment important, în care istoria Uzinei electrice se îm­pleteşte cu cea a Iaşului, este seara zilei de 1 decembrie 1896 cînd, pentru inaugurarea noii clădiri a Teatrului Naţional, s-a realizat iluminatul cu 12 lămpi cu arc electric, montate sub supravegherea ing. Lauren­­ţiu Teodoreanu, viitorul direc­tor al uzinei (Herr Direktor din romanul „La Medeleni“), şi cu sprijinul primarului, scriitorul N. Gane. Ideea de a realiza la Iaşi iluminatul stradal cu becuri electrice , în locul lămpilor cu gaz, trecînd peste etapa ilumi­natului cu gaz aerian, adoptată în alte localităţi, o datorăm altui scriitor junimist, Leon Negruzzi, fratele lui Iacob Ne­gruzzi. Vizitînd, în luna iunie 1883, Expoziţia de electricitate de la Viena, el s-a convins de avantajele acestui nou sistem de iluminat, luînd cunoştinţă şi de lucrările în curs de exe­cuţie la Timişoara, oraş care, din luna noiembrie 1884, va de­veni primul oraş din Europa iluminat în totalitate cu becuri electrice. Junimistul Vasile Po­gor, şi el în calitate de primar, a dispus întocmirea primului proiect pentru iluminatul cu e­­lectricitate al Iaşului, proiect realizat de inginerii Ch. Chaig­­neau şi L. Teodoreanu şi care a stat la baza contractului în­cheiat cu firma concesionară. Lucrările pentru construirea Uzinei electrice comunale au început concomitent cu cele de la Uzina electrică a tramvaie­lor, în septembrie 1898, insta­laţiile fiind date în funcţiune la 6 mai 1899 şi, ca aspect de competenţă a tehnicienilor noş­tri din acele vremuri, menţio­năm că a fost adoptat sistemul de distribuţie în curent alterna­tiv de 3 000/150 V, pe cînd ma­rile oraşe europene utilizau cu­rentul continuu de joasă ten­siune. Un alt director al Uzi­nei electrice, ing. Th. Lecca, colaborator al revistei „Viaţa românească“, preda gratuit şi primul curs de centrale elec­trice, la Facultatea de ştiinţe a Universităţii ieşene, stabilind astfel prima legătură între ca­tedră şi uzină, din iniţiativa prof. Dragomir Hurmuzescu. De asemenea, ing. Mir­cea Vo­­lanschi, şi el bun tehnician, om de aleasă cultură şi direc­tor al uzinei, a continuat a­­ceastă legătură cu institutul ie­şean de învăţămînt tehnic su­perior, contribuind efectiv la dotarea laboratoarelor şi a bi­bliotecii tehnice a viitorului Institut politehnic. Bustul lui Mihai Eminescu, realizat de­ sculptorul Richard Hette, este făcut la comanda sa, bust aflat acum la Muzeul de literatură română Iaşi. Tot prin clarvi­ziunea acestui specialist s-a rea­lizat trecerea la sistemul trifa­zat de distribuţie, o dată cu re­facerea şi amplificarea Uzinei electrice adoptîndu-se soluţia grupurilor electrogene cu mo­toare Diesel, care avea in ve­dere perspectiva interconectă­rii centralei electrice ieşene la un viitor sistem energetic na­ţional. Rezolvarea definitivă a ali­mentării cu energie electrică a Iaşului a avut loc însă în anii socialismului, uzina fiind re­făcută şi extinsă, prin montarea unor grupuri Diesel de 2 800 e.p. Ea a fost pivotul principal al industrializării municipiului, începînd cu alimentarea, încă în 1908, a motorului electric de 150 e.p. de la Fabrica de ţe­sături Socola şi pînă la darea în funcţiune, în 1955, a compre­­soarelor de 2 000 kw de la în­treprinderea de antibiotice, pri­ma mare unitate industrială mo­dernă a Iaşului. O dată impor­tantă o constituie interconecta­rea uzinei cu sistemul energe­tic naţional, la 27 decembrie­ 1957, momente de referinţa fi­ind apoi intrarea în funcţiune a noilor şi puternicelor unităţi energetice ieşene. Ing. CONSTANTIN OSTAP Mihai Caba Radar meteorologic Specialiștii sovietici, împreu­nă cu cei cubanezi, au insta­lat un radar meteorologic pe vîrful San Juan, cel mai înalt din centrul Cubei , informează ziarul „Granma“. Aparatul, de tipul MRL-5, va fi cel mai bine situat din insulă (la peste 1500 m altitudine), în provincia Cienfuegos. Academia cubane­ză de ştiinţe a precizat că ra­darul urmează să acopere o rază de 300—400 km şi va fi foarte eficace, deoarece, avînd în vedere înălţimea la care este montat, nu va suferi e­­fectul distorsiunii planetare. Trei instalaţii de acest tip funcţionează deja în provinci­ile Granma, Camaguey și Ha­vana. Cea de-a treia ediţie a concursului de muzică u­­şoară „Flori de tei“ a fost cîştigată de tînăra interpre­tă Irina Scafaru, elevă la Liceul „M. Eminescu". Iat-o in imagine pe cîştigătoarea trofeului felicitată de textie­­ra şi solista de muzică u­­şoară Roxana Popescu şi de prezentatorul Octavian Ur­­sulescu Drumeţie La începutul acestei luni, pensionarul Crăciun Petriţa, membru al Cercului de­­turism „Penicilina“, a plecat intr-un tur al României pe jos, cu atingerea tuturor ju­deţelor de graniţă ale ţării. O expediţie temerară (traseul măsoară circa 2 200 km), care va dura peste trei luni, o încercare de voinţă, dar şi o veritabilă demonstraţie a virtuţilor mersului pe jos — izvor de să­nătate, mijloc de cunoaştere a frumuseţilor patriei. Temerarul sportiv a străbătut deja judeţele Iaşi, Vaslui, Galaţi, Tulcea şi Con­stanţa. Drum bun, în continuare ! scrabble Campionatul judeţean Continuăm prezentarea probe­lor de concurs din cadrul pri­mei ediţii a Campionatului ju­deţean de scrabble , pentru as­tăzi — partida de SCRABBLE DUPLICAT TACTIC. Creaţie românească, este considerată a fi cea mai dificilă formă de duplicat, dificultatea fiind dată de numărul imens de combina­ţii ce se pot genera în fiecare tur. REGULI DE JOC. Arbitrul „extrage“ în primul tur 2 grupe a cite 7 litere ; fiecare concu­rent depune prin cîmpul cen­tral (h8) 2—7­­ litere ale uneia dintre grupe (la alegere), apoi 1—7 litere din cealaltă grupă, astfel incit cea de-a doua de­punere să se sprijine structu­ral pe configuraţia nou creată. Se poate renunţa la toate lite­rele unei grupe („PAS“) sau chiar la ale amîndurora (!), dar — atenţie ! — literele nefolosi­te se elimină din joc. Urmea­ză turul 2, în care arbitrul a­­nunţă depunerile cu care con­tinuă partida (nu neapărat ma­xime ca punctaj, dar aceleaşi pentru toţi concurenţii — indi­ferent de soluţiile pe care le-au adoptat în turul precedent), completează pînă la 7 litere fiecare dintre cele 2 grupe şi partida continuă în acelaşi fel. Obiectivul partidei constă în realizarea unui punctaj maxim prin depunerea combinată a celor 2 grupe în fiecare tur ; cîştigător va fi desemnat jucă­torul care va totaliza în final cel mai mare număr de puncte prin însumarea acestor punc­taje. Exemplu de redactare a so­luţiilor. Să presupunem că în turul 1 au fost extrase grupe­le : (1) C, E, E, I, I, T, V ; (2) D, G, M, P, U, Z ? ; O posibi­lă combinaţie ar fi arătat ast­fel : tur 1. (grupa 2) (18) GUMEOZ = 68 p. (grupa 1) (13h) EVITICE =­ 119 p. TOTAL = 187 p. — Grupele de litere pentru primul tur : (1) D, I, J, L, N, N, U ; (2) D, E, L, M, M, P. P. SCRABBLE DUPLICAT COM­­PLETIV Partida continuă cu depunerea (8a) CONGRATU­LAȚIUNE = 270 p. Literele extrase pentru turul 5 : A, B, C, I, I, R. SUPERSCRABBLE DUPLI­CAT Depunerea aleasă pentru con­tinuare este (10b) REFUGIA Pentru turul 3 s-au extras literele : A, B, I, R, S, T, V. Termen-limită de expediere a soluțiilor : 26.05.1989. FLORIN BALANESCU PRECIZARE: In rubrica pre­cedentă, în loc de „...după ce se scrie fiecăruia valoarea li­terelor de pe suport­­ ..." se va citi „...după ce se scade fie­căruia valoarea literelor de pe suport...“ Vulcan ... In regiunea pariziană se a­­flă în prezent un... vulcan activ. Ştirea nu are totuşi nimic ne­liniştitor — ne asigură revista „Science et Avenir“, precizînd că vulcanul menţionat are nu­mai 40 cm înălţime, cântăreşte doar 50 kg şi se află în labo­ratorul Pierre-Sue, de la Saclay. El a fost realizat de un grup de cercetători francezi, pentru a reconstitui condiţiile de tem­ experimental pe latură şi presiune existente la circa 10 km sub pămînt.­­ Acestea sunt apreciate la 1200 l­a1500° Celsius şi, respectiv 7­0 kilobari (şapte tone pe centi­­u metru pătrat). Două ferestre­­ montate în peretele „vulcanului“ * permit observarea şi filmarea­­ procesului de formare a mag­­­­mei. Spre deosebire de confra-­­­ţii săi naturali, micul vulcan­­ artificial de la Saclay nu este­­ capabil de erupţii. ţ Super­nava „Mitsubishi Heavy Industries Ltd.“ a construit cea mai mare navă de pasageri din Japonia — „Fuji Maru“, cu un deplasa­ment de 23 340 tone. Avînd 167 m lungime şi 24 m lăţime, pre­cum şi nouă punţi, nava poate transporta 603 pasageri şi un echipaj de 135 persoane. Ea este concepută astfel incit să „Fuji Maru“ ofere o vedere pe mare pentru ocupanţii tuturor celor 160 de cabine. „Fuji Maru“ dispune, de asemenea, de o sală princi­pală, cu o capacitate de 600 persoane, un teatru cu 142 locuri, de 600 metri pătraţi, spa­ţiu pentru sport şi de o pisci­nă descoperită. Profilaxia bolilor buco-dentare Bolile buco-dentare se situea­ză astăzi printre cele mai frecvente afecţiuni din patolo­gia umană. Debutînd la vîrsta copilăriei, ele pot împiedica creşterea şi dezvoltarea norma­lă, cu repercusiuni nefavorabi­le asupra evoluţiei întregului organism. De asemenea, aceste boli se soldează cu numeroase complicaţii locale, regionale şi la distanţă. Cele mai frecvente boli buco­­dentare ale copilului sunt: ca­riile dentare, gingivitele şi a­­nomaliile dento-maxilare. Pen­tru prevenirea şi combaterea acestora, în ţara noastră, s-a dezvoltat o largă reţea de sto­matologie infantilă (pedodonţie şi ortodonţie). Asistenţa stoma­tologică infantilă este orienta­tă cu prioritate către profila­xia primară şi secundară a bo­lilor buco-dentare. In acest scop, in colectivităţile de copii (şcoli şi grădiniţe), se aplică măsuri preventive constînd din igieni­zare orală, educaţie sanitară, dispensarizare stomatologică ş.a. Una dintre cele mai eficiente metode de profilaxie primară a cariei dentare şi gingivitelor o constituie metoda fluorizării, generale sau locale. In prezent s-au elaborat numeroase meto­de de administrare a sărurilor de fluor la copii, indispensabile în localităţile cu a concentra- Sfatul medicului fie scăzută a fluorului în apa potabilă, în municipiul Iaşi, conţinu­tul scăzut al fluorului în apa de băut favorizează apariţia cariilor dentare şi gingivitelor la copii, motiv pentru care, în ultimii 2-3 ani s-a experimen­tat, în două şcoli şi patru gră­diniţe de copii, o metodă de fluorizare, prin clătire bucală cu­ o soluţie diluată de fluoru­­ră de sodiu, prin administrare zilnică sau săptaminală, meto­dă validată şi recomandată de experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. începînd din luna martie a.c., metoda este pe cale de genera­lizare în toate grădiniţele şi şcolile ieşene, începîndu-se cu grupa mijlocie şi mare din gră­diniţe şi cu clasa I, urmînd ca în anii viitori să se extindă, treptat, pînă la clasa a VIII-a. Acţiunea este coordonată de Direcţia Sanitară Judeţeană, cu sprijinul Inspectoratului Şco­lar Judeţean şi îndrumată me­todologic de Institutul de Me­dicină şi Farmacie (clinica de stomatologie infantilă, discipli­na de igienă şi organizare sa­nitară stomatologică, discipli­na de biochimie). Ea este rea­lizată, pe întreg teritoriul mu­nicipiului, de către dispensare­le policlinice de stomatologie nr. 1, 2, 3, 4, 5, Dispensarul Policlinic pentru Studenţi şi E­­levi, Serviciul de stomatologie al Dispensarului Policlinic Mu­nicipal, în colaborare cu Cen­trul Sanitar Antiepidemic. Date la copii fiind efectele profilactice re­marcabile ale acestei metode, precum şi posibilităţile de bază materială şi de personal de care dispunem, se scontează, în următorii ani (prin utilizarea fluorizării, alături de celelalte metode preventive), pe o scă­dere apreciabilă a morbidităţii prin boli buco-dentare la copii care asigură o bună dezvoltare somato-psihică a acestora. Pentru reuşita acţiunilor de profilaxie a bolilor buco-den­­tare la copii este însă necesară o cooperare eficientă între toţi factorii interesaţi (cadre didac­tice, părinţi, copii, personal sa­nitar, activişti de Cruce Roşie ş.a.). Această largă acţiune pro­filactică, unicat în ţară noas­tră, va permite obţinerea unei stări favorabile de sănătate bu­­co-dentară a copiilor, dacă ne vom uni eforturile pentru ca toţi copiii noştri să aibă dinţi frumoşi şi sănătoşi, să se bucu­re de o armonioasă dezvoltare somato-psihică. Dr. R. DUDA SATIRĂ ! ȘI UMOR ! EPIGRAME S Bietul locatar ^ 0 7 Să stea mai sus cu un etaj, » Sărmanul, n-a avut noroc . * Stă la parterul unui bloc ^ Și-adună resturi de... menaj. k GHEORGHEGRĂMADA ' Discrepanţă O concluzie solemnă ! Se desprinde ca un vector : ’ întreprinderea-i nedemnă ! De-un asemenea director !­­ CONST. IURAȘCU ^ Se apropie concursurile de admitere Concursul ăsta-mi pare-un joc . La facultate-s cinci pe un loc, fost vreo șapte ! ELENA BASSU Desen de TRAI­AN BENTA ! ....'--------------------- * Un fleac căci mă bazez Că-n tren, pe-un loc, am pe fapte, % * e flacara Iaşului

Next