Flacăra Sibiului, 1964 (Anul 21, nr. 3408-3509)

1964-07-22 / nr. 3463

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNITI-VĂ years SaSbanaOwS Anul XXI, nr. 3463 | Miercuri, 22 iulie 1964 | 4 pagini — 20 bani Să asigurăm Îndeplinirea ritmică a planului A trecut primul semestru din acest an. Desfăşurînd pe un front larg întrecerea so­cialistă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, punînd în centrul atenţiei calitatea su­perioară a produselor, munci­torii, tehnicienii şi inginerii din fabricile şi uzinele sibie­­ne au obţinut, în cinstea mă­reţei sărbători de la 23 Au­gust, succese deosebit de frumoase. Roadele acestei avantate în­treceri au însemnat practic realizarea planului producţiei globale pe ansamblul indus­triei oraşului în proporţie de 102,7 la sută. De asemenea, productivitatea muncii a spo­rit cu 2,3 la sută faţă de plan. Ce înseamnă aceste ci­fre şi cum au putut să fie realizate? Cunoaşterea pla­nului pe 1964 cu mult înain­te de începerea anului a creat posibilitatea luării din timp a unor măsuri tehnice şi orga­nizatorice eficace menite să asigure desfăşurarea ritmică a producţiei încă din luna ia­nuarie. O experienţă bogată a do­­bîndit colectivul uzinei „Inde­pendenţa“ care, pe baza or­ganizării temeinice a mun­cii, a introducerii pe scară largă a tehnologiei avansate, aplicării în producţie a peste 250 M.T.O., a realizat planul producţiei globale pe primul semestru cu 4 zile înainte de termen. Este ştiut faptul că în anul trecut şi chiar în pri­mele luni din acest an, colec­tivul de aici a avut greutăţi în ce priveşte îndeplinirea sarcinilor lunare, în mod rit­mic, decadă cu decadă. Aceasta din cauza unor de­fecţiuni în aprovizionarea cu materiale a uzinei, a slabei organizări a muncii pe sec­ţii, ateliere şi chiar la fie­care loc de muncă. Situaţia creată a fost imediat anali­zată de comitetul de partid, de conducerea tehnico-admi­­nistrativă, care au luat şi măsurile corespunzătoare. Munca politică de masă des­făşurată de către comunişti în rîndurile muncitorilor, obiec­tivele concrete luate în acest sens în cadrul întrecerii so­cialiste, aplicarea unor ini­ţiative valoroase pe fluxuri tehnologice, sunt doar cîteva din măsurile care au contri­buit la lichidarea neajunsuri­lor. Ca urmare, realizarea planului în decada întîia a crescut lună de lună ajun­­gînd în luna iulie la 35,1 la sută. Este un succes deosebit al constructorilor de maşini de la „Independenţa“, care trebuie păstrat şi dezvoltat şi în continuare. Cazuri similare s-au petre­cut şi la alte întreprinderi. De exemplu, colectivul uzi-Cu hidrobicicleta pe lacul din Dumbravă. * 13 nei „Balanţa“ a realizat în prima decadă din ianuarie în proporţie de 16 la sută, în mai de 30 la sută, iar în iulie 32,4 la sută. O ritmicitate bună au realizat şi colecti­vele de la Iprofil „Republica“ (34,2 la sută, în ianuarie; 36,2 la sută în aprilie; 38,9 la sută în iunie; 34,3 la sută în iulie), Victoria“ (36,1 la sută în iulie), „Libertatea“ şi altele. La obţinerea acestor rezul­tate pozitive a contribuit fără îndoială şi realizarea in­tegrală a tuturor prevederilor înscrise în planurile M.T.O. Fiind rodul gîndirii colective, ele au ajutat efectiv la solu­ţionarea operativă a unor probleme spinoase în produc­ţie, la realizarea ritmică a sarcinilor sporite de plan. Astfel, pe ansamblul indus­triei oraşului au fost propu­se iniţial 1 255 M.T.O. Bilan­ţul primului semestru arată că din acestea au fost apli­cate 1 238 M.T.O. cu o efi­cienţă economică de aproape 14 milioane lei. Pe parcurs planul a fost completat cu încă 386 măsuri. Eficacitatea economică totală va înregis­tra la finele anului cifra de 42 milioane lei. Ca urmare a ansamblului de măsuri luate de colective­le sibiene, sub îndrumarea Comitetului orăşenesc de partid, ritmicitatea producţiei pe oraş a cunoscut de la în­ceputul anului şi pînă în pre­zent o creştere fără prece­dent. O sumară statistică va confirma acest lucru. In luna ianuarie s-a realizat în de­cada I-a 26,4 la sută din pla­nul de producţie lunar, în fe­bruarie 28,3 la sută, în aprilie 29,8 la sută, în iunie 31,4 la sută iar în iulie 33,1 la sută. Dacă majoritatea întreprin­derilor s-au prezentat cu re­zultate frumoase la capătul (Continuare în pag. 2­ a) 13800 tone metale vechi colectate In perioada 1 ianuarie— 14 iulie a.c. au fost colec­tate şi predate întreprinderii de colectare a metalelor, 13 800 tone de metale vechi. Cele mai mari cantităţi au fost predate de colectivele de la „Independenţa“ (4 350 tone), Uzina mecanică Mîrşa (1 595 tone), „Balanţa“ (744 tone), Uzina mecanică Sibiu (323 tone), „Elastic“ (308 tone), I.I.O.S. (201 tone), Fa­brica de cuţite Ocna Sibiu­lui (170 tone) şi altele. Noi sortimente de stofe Colectivul întreprinderii „Libertatea“ s-a remarcat în­totdeauna prin căutarea nou­lui în producţie, urmărind îmbunătăţirea calităţii stofelor, aspectul lor cît mai plăcut. In această direcţie, ultimele luni s-au caracterizat prin introducerea în fabricaţie a unor noi sortimente de stofe. Angajamentul luat preve­dea ca în cinstea zilei de 23 August să se realizeze 7 noi sortimente. Printr-o te­meinică pregătire la prepa­­raţie, la filaturi şi vopsitorie încă din primul semestru s-au realizat sortimentele prevă­zute, intrînd în producţia de serie 8 sortimente, în luna iunie. Recent, în prima ju­mătate a lunii iulie au mai fost omologate şi contrac­tate de beneficiari alte 8 sortimente noi care au şi in­trat în fabricaţie. Printre a­­cestea se numără 2 modele de ţesătură de lină, pentru costum bărbătesc „kamgarn“ în amestec cu fibre polinitrol­­acrilice, un model de ţesă­tură covercat din fire pieptă­nate şi 4 modele noi de ţesă­turi pentru pardesie. Grija pentru realizarea noilor sorti­mente ilustrează din plin ho­­tărîrea cu care textiliştii de aici întîmpină ziua eliberării patriei noastre. Din activitatea unei circumscripţii Urmînd exemplul viu al oamenilor muncii din alte cartiere, şi cetăţenii circum­scripţiei electorale nr. 56 au hotărît ca în trimestrul II al acestui an să înfrumuseţeze străzile şi să amenajeze zone verzi. Bilanţul rodnic al activi­tăţii cetăţenilor este conclu­dent. Prin muncă patriotică s-au amenajat două zone verzi, una în strada Dr. Stîn­­că şi alta pe strada Some­şului. Cu sprijinul organelor Sfatului popular s-au plantat peste 1 500 flori şi pe anu­mite porţiuni s-a însămînţat iarbă. Străzile au fost nive­late cu 24 metri cubi de pă­­mînt, dînd o înfăţişare plă­cută circumscripţiei. Numărul de ore muncă patriotică pres­tate se ridică la cca. 1 400. Unii cetăţeni ca Nicolae Cră­ciun, Friderika Krauss, Ni­colae Sădean, Maria Toma, Karol Fleischer, Petre Cer­­vencov şi mulţi alţii au efec­tuat fiecare pînă la 50 ore muncă patriotică. Recoltarea furajelor Asigurarea unei puternice baze furajere constituie una din condiţiile principale pen­tru creşterea animalelor şi a producţiei acestora. Fînurile, constituind nutreţul de bază al animalelor pe timpul iernii, trebuie recoltate la timpul op­tim şi depozitate în con­diţii bune. Orice intirzieri la recoltarea linurilor cît şi păs­trarea lor necorespunzătoare duc la însemnate pagube prin scăderea calităţii lor. Pentru mobilzarea în masă a colectiviştilor la recoltarea furajelor — in special a fî­­nurilor naturale — Consiliul agricol raional a popularizat din timp indicaţiile Consiliu­lui Superior al Agriculturii cu privire la cointeresarea mate­rială. Aceasta constă, pe lin­gă punctajul în zile-muncă pentru lucrările efectuate, in atribuirea în natură a 10 la sută din cantitatea recoltată. Antrenaţi intr-o vie între­cere socialistă, colectiviştii din majoritatea unităţilor, fo­losind toate mijloacele , au obţinut rezultate bune în stringerea şi depozitarea fura­jelor. Prima coasă la trifo­­liene este aproape terminată. Astfel, pînă la data de 19 iu­lie erau recoltate şi depozi­tate trifoiul şi lucerna de pe aproape 3 900 ha. La G.A.C. Loamneş, de pildă, s-a efec­tuat şi coasa a doua pe 16 ha cu lucerna, restul, pînă la 45 ha, rămînînd de să­­mînţă. Din cele 12 685 ha fineţe naturale, de cite dispun gos­podăriile agricole colective, pînă la aceeaşi dată s-a re­coltat mai mult de jumătate din suprafaţă. G.A.C. Cristian a terminat cositul fineţelor naturale de pe întreaga su­prafaţă — 324 ha. Alte uni­tăţi sunt avansate cu lucrările de strîngere a fînurilor natu­rale. Din această categorie fac parte G.A.C. Roşia, unde din 871 ha fineţe s-au recoltat 700 ha, Şelimbăr la care s-au cosit 503 ha din 621, Raco­viţa — 486 ha din 694, Cor­niţei — 630 ha din 723, Şura Mică, Şura Mare etc. In afară de trifoliene şi fineţe naturale, pentru între­girea bazei furajere în unele G.A.C., cum sunt Roşia şi Cristian, au fost folosite şi alte resurse. De exemplu, la prima unitate au fost însi­­lozate peste 350 tone de ro­­gozuri, trestie, buruieni, res­turi de la grădina de zarza­vaturi în amestec cu secară furajeră, lucerna sau trifoi. Mai sunt însă gospodării mult rămase in urmă cu re­coltatul furajelor. De pildă, la G.A.C. Poplaca şi Aciliu, abia în săptămina trecută a început cositul trifoiului, cu toate că au suprafeţe întinse cu această cultură, iar plan-ING. N. BUCAREANU, şeful serviciului bază furajeră a Consiliului agricol raional Sibiu (Continuare în pag. 4­ a) Prin valurile grînelor aurii Foto: FR. NUSS JLeg­ume n­­­.eaete mai multe, li de mai bună catitate CANTITĂŢI ÎNDESTULĂTOARE . . . Suntem­ în plin sezon al legumelor şi fructelor. Cum este şi firesc, magazinele O.L.F. dispun de un sorti­ment bogat din produsele grădinilor şi livezilor. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, s-a livrat populaţiei pînă în prezent un volum mai mare de legume şi fruc­te: cu 15 tone mai mulţi cas­traveţi, cu 22 tone ,m­ai multe gulioare cu frunze, cu 32 tone mai multă varză timpu­rie, cu 46 tone mai mulţi cartofi timpurii, cu 8 tone mai multe caise etc. Vizitînd unităţile de desfa­cere din Piaţa Republicii, de pe străzile Nicolae Bălcescu, Ştefan cel Mare, Turnului, de la blocurile din Terezian, am constatat că sînt bine apro­vizionate. In magazinul nr. 3 din strada Nicolae Bălcescu, tovarăşa Arghira Păunescu deservea cumpărătorii cu multă amabilitate. Rafturile erau pline cu un sortiment bogat şi variat de fructe. Gospodinele găseau aici roşii, varză şi cartofi timpurii, do­vlecei, castraveţi, morcovi, gulii, vinete, ardei graşi, ceapă, mere, caise, pere etc., toate fiind aranjate şi ex­puse cu gust. Cu aceeaşi rîvnă se ocupă de buna aprovizionare a ma­gazinului şi asigurarea unei deserviri corespunzătoare şi tovarăşa Elena Tufeanu, res­ponsabila magazinului nr. 1 din strada Turnului. Preocuparea conducerii O.L.F. pentru asigurarea unui volum sporit de legume şi fructe şi o deservire cît mai promptă rezultă şi din fap­tul că în locurile mai aglo­merate, pe lingă unităţile de bază, au fost create remize. Trei din acestea se află în Piaţa Cibin iar două în pia­ţa „1 Mai“. In afară de acestea au mai fost organi­zate 8 tonete cu vînzare, des­chise pe lîngă unităţile de bază. .. . DAR NU ÎNTOT­DEAUNA ŞI NU PESTE TOT Trebuie să spunem însă, şi acest lucru îl ştiu cel mai bine gospodinele, că nu în­totdeauna găseşti în maga­zinele O.L.F. tot ce doreşti. Nu că n-ar­ exista, bunăoară, conopidă, vinete, ardei graşi, uneori morcovi etc. care se găsesc dar în cantităţi cu totul insuficiente, ci pentru că aceste sortimente au fost neglijate. Pe urmă, la unele magazine pentru a nu pro­duce „bătaie de cap“ respon­sabililor, nu se asigură în­treaga gamă de legume şi fructe. Astfel, la ''magazinul nr. 7 din Calea Cisnădiei nu se face o aprovizionare corespunzătoare pentru sim­plul motiv că tov. Aurelia Săceleanu, responsabila, nu vrea să se încarce cu un vo­lum „prea mare“ de pro­duse. La un control efectuat chiar de către conducerea O.L.F. s-a constatat că din P. BUD Aspect din activitatea uni­tății O.L.F. din Piața Re­publicii. (Continuare în pag. 2-a)

Next