Flacăra Sibiului, 1964 (Anul 21, nr. 3408-3509)
1964-07-22 / nr. 3463
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNITI-VĂ years SaSbanaOwS Anul XXI, nr. 3463 | Miercuri, 22 iulie 1964 | 4 pagini — 20 bani Să asigurăm Îndeplinirea ritmică a planului A trecut primul semestru din acest an. Desfăşurînd pe un front larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, punînd în centrul atenţiei calitatea superioară a produselor, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din fabricile şi uzinele sibiene au obţinut, în cinstea măreţei sărbători de la 23 August, succese deosebit de frumoase. Roadele acestei avantate întreceri au însemnat practic realizarea planului producţiei globale pe ansamblul industriei oraşului în proporţie de 102,7 la sută. De asemenea, productivitatea muncii a sporit cu 2,3 la sută faţă de plan. Ce înseamnă aceste cifre şi cum au putut să fie realizate? Cunoaşterea planului pe 1964 cu mult înainte de începerea anului a creat posibilitatea luării din timp a unor măsuri tehnice şi organizatorice eficace menite să asigure desfăşurarea ritmică a producţiei încă din luna ianuarie. O experienţă bogată a dobîndit colectivul uzinei „Independenţa“ care, pe baza organizării temeinice a muncii, a introducerii pe scară largă a tehnologiei avansate, aplicării în producţie a peste 250 M.T.O., a realizat planul producţiei globale pe primul semestru cu 4 zile înainte de termen. Este ştiut faptul că în anul trecut şi chiar în primele luni din acest an, colectivul de aici a avut greutăţi în ce priveşte îndeplinirea sarcinilor lunare, în mod ritmic, decadă cu decadă. Aceasta din cauza unor defecţiuni în aprovizionarea cu materiale a uzinei, a slabei organizări a muncii pe secţii, ateliere şi chiar la fiecare loc de muncă. Situaţia creată a fost imediat analizată de comitetul de partid, de conducerea tehnico-administrativă, care au luat şi măsurile corespunzătoare. Munca politică de masă desfăşurată de către comunişti în rîndurile muncitorilor, obiectivele concrete luate în acest sens în cadrul întrecerii socialiste, aplicarea unor iniţiative valoroase pe fluxuri tehnologice, sunt doar cîteva din măsurile care au contribuit la lichidarea neajunsurilor. Ca urmare, realizarea planului în decada întîia a crescut lună de lună ajungînd în luna iulie la 35,1 la sută. Este un succes deosebit al constructorilor de maşini de la „Independenţa“, care trebuie păstrat şi dezvoltat şi în continuare. Cazuri similare s-au petrecut şi la alte întreprinderi. De exemplu, colectivul uzi-Cu hidrobicicleta pe lacul din Dumbravă. * 13 nei „Balanţa“ a realizat în prima decadă din ianuarie în proporţie de 16 la sută, în mai de 30 la sută, iar în iulie 32,4 la sută. O ritmicitate bună au realizat şi colectivele de la Iprofil „Republica“ (34,2 la sută, în ianuarie; 36,2 la sută în aprilie; 38,9 la sută în iunie; 34,3 la sută în iulie), Victoria“ (36,1 la sută în iulie), „Libertatea“ şi altele. La obţinerea acestor rezultate pozitive a contribuit fără îndoială şi realizarea integrală a tuturor prevederilor înscrise în planurile M.T.O. Fiind rodul gîndirii colective, ele au ajutat efectiv la soluţionarea operativă a unor probleme spinoase în producţie, la realizarea ritmică a sarcinilor sporite de plan. Astfel, pe ansamblul industriei oraşului au fost propuse iniţial 1 255 M.T.O. Bilanţul primului semestru arată că din acestea au fost aplicate 1 238 M.T.O. cu o eficienţă economică de aproape 14 milioane lei. Pe parcurs planul a fost completat cu încă 386 măsuri. Eficacitatea economică totală va înregistra la finele anului cifra de 42 milioane lei. Ca urmare a ansamblului de măsuri luate de colectivele sibiene, sub îndrumarea Comitetului orăşenesc de partid, ritmicitatea producţiei pe oraş a cunoscut de la începutul anului şi pînă în prezent o creştere fără precedent. O sumară statistică va confirma acest lucru. In luna ianuarie s-a realizat în decada I-a 26,4 la sută din planul de producţie lunar, în februarie 28,3 la sută, în aprilie 29,8 la sută, în iunie 31,4 la sută iar în iulie 33,1 la sută. Dacă majoritatea întreprinderilor s-au prezentat cu rezultate frumoase la capătul (Continuare în pag. 2 a) 13800 tone metale vechi colectate In perioada 1 ianuarie— 14 iulie a.c. au fost colectate şi predate întreprinderii de colectare a metalelor, 13 800 tone de metale vechi. Cele mai mari cantităţi au fost predate de colectivele de la „Independenţa“ (4 350 tone), Uzina mecanică Mîrşa (1 595 tone), „Balanţa“ (744 tone), Uzina mecanică Sibiu (323 tone), „Elastic“ (308 tone), I.I.O.S. (201 tone), Fabrica de cuţite Ocna Sibiului (170 tone) şi altele. Noi sortimente de stofe Colectivul întreprinderii „Libertatea“ s-a remarcat întotdeauna prin căutarea noului în producţie, urmărind îmbunătăţirea calităţii stofelor, aspectul lor cît mai plăcut. In această direcţie, ultimele luni s-au caracterizat prin introducerea în fabricaţie a unor noi sortimente de stofe. Angajamentul luat prevedea ca în cinstea zilei de 23 August să se realizeze 7 noi sortimente. Printr-o temeinică pregătire la preparaţie, la filaturi şi vopsitorie încă din primul semestru s-au realizat sortimentele prevăzute, intrînd în producţia de serie 8 sortimente, în luna iunie. Recent, în prima jumătate a lunii iulie au mai fost omologate şi contractate de beneficiari alte 8 sortimente noi care au şi intrat în fabricaţie. Printre acestea se numără 2 modele de ţesătură de lină, pentru costum bărbătesc „kamgarn“ în amestec cu fibre polinitrolacrilice, un model de ţesătură covercat din fire pieptănate şi 4 modele noi de ţesături pentru pardesie. Grija pentru realizarea noilor sortimente ilustrează din plin hotărîrea cu care textiliştii de aici întîmpină ziua eliberării patriei noastre. Din activitatea unei circumscripţii Urmînd exemplul viu al oamenilor muncii din alte cartiere, şi cetăţenii circumscripţiei electorale nr. 56 au hotărît ca în trimestrul II al acestui an să înfrumuseţeze străzile şi să amenajeze zone verzi. Bilanţul rodnic al activităţii cetăţenilor este concludent. Prin muncă patriotică s-au amenajat două zone verzi, una în strada Dr. Stîncă şi alta pe strada Someşului. Cu sprijinul organelor Sfatului popular s-au plantat peste 1 500 flori şi pe anumite porţiuni s-a însămînţat iarbă. Străzile au fost nivelate cu 24 metri cubi de pămînt, dînd o înfăţişare plăcută circumscripţiei. Numărul de ore muncă patriotică prestate se ridică la cca. 1 400. Unii cetăţeni ca Nicolae Crăciun, Friderika Krauss, Nicolae Sădean, Maria Toma, Karol Fleischer, Petre Cervencov şi mulţi alţii au efectuat fiecare pînă la 50 ore muncă patriotică. Recoltarea furajelor Asigurarea unei puternice baze furajere constituie una din condiţiile principale pentru creşterea animalelor şi a producţiei acestora. Fînurile, constituind nutreţul de bază al animalelor pe timpul iernii, trebuie recoltate la timpul optim şi depozitate în condiţii bune. Orice intirzieri la recoltarea linurilor cît şi păstrarea lor necorespunzătoare duc la însemnate pagube prin scăderea calităţii lor. Pentru mobilzarea în masă a colectiviştilor la recoltarea furajelor — in special a fînurilor naturale — Consiliul agricol raional a popularizat din timp indicaţiile Consiliului Superior al Agriculturii cu privire la cointeresarea materială. Aceasta constă, pe lingă punctajul în zile-muncă pentru lucrările efectuate, in atribuirea în natură a 10 la sută din cantitatea recoltată. Antrenaţi intr-o vie întrecere socialistă, colectiviştii din majoritatea unităţilor, folosind toate mijloacele , au obţinut rezultate bune în stringerea şi depozitarea furajelor. Prima coasă la trifoliene este aproape terminată. Astfel, pînă la data de 19 iulie erau recoltate şi depozitate trifoiul şi lucerna de pe aproape 3 900 ha. La G.A.C. Loamneş, de pildă, s-a efectuat şi coasa a doua pe 16 ha cu lucerna, restul, pînă la 45 ha, rămînînd de sămînţă. Din cele 12 685 ha fineţe naturale, de cite dispun gospodăriile agricole colective, pînă la aceeaşi dată s-a recoltat mai mult de jumătate din suprafaţă. G.A.C. Cristian a terminat cositul fineţelor naturale de pe întreaga suprafaţă — 324 ha. Alte unităţi sunt avansate cu lucrările de strîngere a fînurilor naturale. Din această categorie fac parte G.A.C. Roşia, unde din 871 ha fineţe s-au recoltat 700 ha, Şelimbăr la care s-au cosit 503 ha din 621, Racoviţa — 486 ha din 694, Corniţei — 630 ha din 723, Şura Mică, Şura Mare etc. In afară de trifoliene şi fineţe naturale, pentru întregirea bazei furajere în unele G.A.C., cum sunt Roşia şi Cristian, au fost folosite şi alte resurse. De exemplu, la prima unitate au fost însilozate peste 350 tone de rogozuri, trestie, buruieni, resturi de la grădina de zarzavaturi în amestec cu secară furajeră, lucerna sau trifoi. Mai sunt însă gospodării mult rămase in urmă cu recoltatul furajelor. De pildă, la G.A.C. Poplaca şi Aciliu, abia în săptămina trecută a început cositul trifoiului, cu toate că au suprafeţe întinse cu această cultură, iar plan-ING. N. BUCAREANU, şeful serviciului bază furajeră a Consiliului agricol raional Sibiu (Continuare în pag. 4 a) Prin valurile grînelor aurii Foto: FR. NUSS JLegume n.eaete mai multe, li de mai bună catitate CANTITĂŢI ÎNDESTULĂTOARE . . . Suntem în plin sezon al legumelor şi fructelor. Cum este şi firesc, magazinele O.L.F. dispun de un sortiment bogat din produsele grădinilor şi livezilor. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, s-a livrat populaţiei pînă în prezent un volum mai mare de legume şi fructe: cu 15 tone mai mulţi castraveţi, cu 22 tone ,mai multe gulioare cu frunze, cu 32 tone mai multă varză timpurie, cu 46 tone mai mulţi cartofi timpurii, cu 8 tone mai multe caise etc. Vizitînd unităţile de desfacere din Piaţa Republicii, de pe străzile Nicolae Bălcescu, Ştefan cel Mare, Turnului, de la blocurile din Terezian, am constatat că sînt bine aprovizionate. In magazinul nr. 3 din strada Nicolae Bălcescu, tovarăşa Arghira Păunescu deservea cumpărătorii cu multă amabilitate. Rafturile erau pline cu un sortiment bogat şi variat de fructe. Gospodinele găseau aici roşii, varză şi cartofi timpurii, dovlecei, castraveţi, morcovi, gulii, vinete, ardei graşi, ceapă, mere, caise, pere etc., toate fiind aranjate şi expuse cu gust. Cu aceeaşi rîvnă se ocupă de buna aprovizionare a magazinului şi asigurarea unei deserviri corespunzătoare şi tovarăşa Elena Tufeanu, responsabila magazinului nr. 1 din strada Turnului. Preocuparea conducerii O.L.F. pentru asigurarea unui volum sporit de legume şi fructe şi o deservire cît mai promptă rezultă şi din faptul că în locurile mai aglomerate, pe lingă unităţile de bază, au fost create remize. Trei din acestea se află în Piaţa Cibin iar două în piaţa „1 Mai“. In afară de acestea au mai fost organizate 8 tonete cu vînzare, deschise pe lîngă unităţile de bază. .. . DAR NU ÎNTOTDEAUNA ŞI NU PESTE TOT Trebuie să spunem însă, şi acest lucru îl ştiu cel mai bine gospodinele, că nu întotdeauna găseşti în magazinele O.L.F. tot ce doreşti. Nu că n-ar exista, bunăoară, conopidă, vinete, ardei graşi, uneori morcovi etc. care se găsesc dar în cantităţi cu totul insuficiente, ci pentru că aceste sortimente au fost neglijate. Pe urmă, la unele magazine pentru a nu produce „bătaie de cap“ responsabililor, nu se asigură întreaga gamă de legume şi fructe. Astfel, la ''magazinul nr. 7 din Calea Cisnădiei nu se face o aprovizionare corespunzătoare pentru simplul motiv că tov. Aurelia Săceleanu, responsabila, nu vrea să se încarce cu un volum „prea mare“ de produse. La un control efectuat chiar de către conducerea O.L.F. s-a constatat că din P. BUD Aspect din activitatea unității O.L.F. din Piața Republicii. (Continuare în pag. 2-a)