Flacăra, ianuarie-martie 1983 (Anul 32, nr. 1-12)

1983-03-25 / nr. 12

0 flacăra Cenaclul Flacăra al Tineretului Revoluţionar Craiova sărbătorească Localitatea : Craiova, 17 martie 1983, orele 14, stadionul „Central“ Durată : 5 ore şi un sfert Număr de spectatori : 30 040 Calitatea spectacolului : excepţională Atmosfera : sărbătorească Noutăţi : Valeriu Fenişoară a lansat „Cintee pentru Oltenia“ (versuri Adrian Păunescu) Aportul organizatorilor­­ ireproşabil. Mulţumim ,încă o dată conducerii orga­nizaţiei de partid a judeţului Dolj, tova­răşului prim-secretar Ion Radu, pentru prilejul oferit de-a face acest spectacol. Subliniem în mod pozitiv efortul organi­zatorilor utecişti care au reuşit, în ciu­da timpului scurt pe care l-au avut la dispoziţie, să se achite de această dată de sarcinile ce le-au revenit. O zi splendidă de primăvară ne-a dă­ruit cerul pentru manifestarea ce avea s a încheie triumfala noastră trecere prin Itănie. Şi, chiar dacă n-ar fi fost aşa, chiar dacă natura ne-ar fi fost potrivni­că, noi tot am fi dat acest regal de artă tîrnărâ, frumoasă şi meritată recompensă sărbătoriţilor noştri. La numai o zi după importanta victorie olteană obţinută pe terenul „Centralului“, la numai o zi după fascinanta manifestare a cenaclu-u­lui nostru de la Hotelul Jiul, o altă vic­torie, a spiritului, la care publicul craio­­vean s-a făcut din nou părtaș (era să spun „incredibil“, dar Îmi dau seama că astăzi, după atitea incredibile întîmplări ale acestei echipe a cenaclului nimic nu ni se mai poate părea în afara firesc c-are astăzi şi-n priviri, / Hai Universita­tea, hai Craiova / Tu, campioana unei mari iubiri“. Suntem­ fericiţi (şi nu pu­tem să n-o mărturisim) că deşi de obi­cei in momentele unui anumit fel de bu­curie, oamenii uită celelalte bucurii, lingă echipa lor de fotbal, craiovenii n-au ui­tat Cenaclul Flacăra. Costică Ştefănescu, căpitanul alb-albaştrilor, sublinia chiar adresîndu-se celor prezenţi : „Mă bucur că şi astăzi, la acest spectacol deosebit, sînteţi prezenţi în număr la fel de mare. Mulţumesc tuturor celor care au fost ală­turi de noi în lupta pentru preţioasa vic­torie şi urez tuturor să se simtă la fel de bine la acest spectacol“. Ca un răspuns, „Viitorul“, această extraordinară poezie a lui Labiş, pulsează un cîntec, ca bătăile unei inimi de mărimea unui stadion. Constantin Gherghina, un trompetist a că­rui valoare indiscutabilă Cenaclul Flacăra încearcă s-o repună în circulaţie, înalţă cintecul oltenesc la rang de imn triumfal. Şi pentru că garnitura echipei craiovene este aproape completă (ii recuperăm de prin tribune pe Cămătaru, Geolgău, Do­­nose, Beldeanu, Cîrţu, Boldici şi chiar şi pe antrenorul Constantin Oţel), aveau, inevitabil, să urmeze citeva superbe mo­mente petrecute pe gazonul stadionului, cu schimburi de pa­se între jucători şi membrii cenaclului, cu şuturi la poartă şi Încheind cu o tură de stadion în ovaţiile tuturor celor prezenţi. Ne-am despărţit de jucătorii care urmau să se integreze ime­diat programului de recuperare şi ne-am continuat manifestarea intr-o atmosferă de destindere şi receptivitate extraordina­re. Oamenii au primit cu o la fel de mare bucurie momentele de umor (adapta­rea fotbalistică realizată de grupul Mesaj şi la fel de adecvata intervenţie a lui Ni­colae Cenan) dar şi momentele de profun­zime în care s-au evitat eroii neamului, ţara, eforturile închinate păcii. Am rămas­ de aceea mult peste ora la care ne propu­sesem să încheiem, oferind oamenilor tot ceea ce puteam. Cântecelor aduse li s-au adăugat — la repetata solicitare a celor prezenţi —­ recitarea poeziei „Pacient“, a lui Adrian Păunescu şi mai mult chiar am făcut şi un top la care aveau să participe foarte mulţi dintre cei prezenţi, învingă-, tor şi de această dată (cu 2 524 de puncte) „Iancu la Ţebea“, cintec scris de Adrian Păunescu. I-au urmat în ordine : „Rugă pentru părinţi“ (Ştefan Hruşcă — 2 066 puncte), „La adio“ (Vasile Şeicaru — 1 673 puncte), „Craiova, my Iove“ (autor Adrian Păunescu, Interpret Ducu Hertzi — 1 576 puncte) şi „Cintee şoptit“ (Poesis — 916 puncte). „Mă dusei să trec la Olt“ Localitatea : Slatina, 18 martie 1983, orele 16 şi orele 20, sala Casei de cultură. Durate : 3 ore şi jumătate — primul spectacol, 5 ore şi un sfert — cel de-al doilea. N­umăr de spectatori : 2 000, ambele spectacole însumate. Calitatea spectacolelor : foarte , bună. Atmosfera : bună participare şi recep­tivitate. Noutăţi : Ildiko Szabo se remarcă reci­tind cu sensibilitate şi talent „Ultima oră" (versuri Ion Minulescu) şi tot ea readuce pe scena cenaclului cintecul din filmul „Şatra“. Aportul organizatorilor : excelent. Mul­ţumim conducerii de partid a judeţului Olt, tovarăşului prim-secretar Vasile Bărbulescu, pentru sprijinul acordat rea­lizării acestor manifestări. Salutăm apor­tul organizatorilor utecişti care nu ne-au creat nici un fel de false probleme. Exemplară organizare ! Problemele sînt iar legate de plîngerile oamenilor care nu au încăput în sală. Florile pe care le primeam fiecare din­tre noi la intrarea In hotelul din Slatina unde aveam să rămînem­ peste noapte spuneau aproape totul despre sentimen­tele cu care ne aşteptaseră oamenii aces­tor locuri. Dorinţa lor fierbinte de-a la­mine cit mai mult împreună ne determi­nase deja sa acceptăm un spectacol su­plimentar faţă de ceea ce prevăzusem. Şi n-am regretat ! Pentru un public dori­tor de cultură, atent şi entuziast, aşa cum ni s-a arătat acesta, chiar că merita să faci orice efort. Iar manifestărilor de aici nu le-a lipsit de aceea nimic din reţeta marilor noastre spectacole. Am cântat cu Alexandru Zărnescu şi Flacăra pop „Or­dinea de zi“. O variantă culturală a ceea ce preşedintele Nicolae Ceauşescu spunea cu privire la viaţă, darul cel mai de preţ al oamenilor. Cu Duca Be­rtzi re­descoperim frumuseţea folclorului ma­ramureşean simţind încă o dată unitatea spaţiului în care trăim parcă într-o re­­laţionare perpetuă şi puţind a spune deci: „Leagăn primului bărbat / Olt, fii bine­­cuvîntat !“ Cîntăm­ în spiritul unei de­pline şi mature asimilări a concepţiilor noi privind dezvoltarea liberă a tuturor naţionalităţilor­ din ţara noastră, pentru o unitate pe care o dorim deplină şi a că­rei realizare ne-o dovedesc faptele de viaţă ale oamenilor. „Oltenii lui Tudor", cu Arpad Domokos, firesc, precum cu oricare dintre­­ cei de faţă. Intr-o atmo­sferă emoţionantă s-a evitat „Trăiască România“. Oamenii voiau parcă să se predea păcii şi ţării cu braţele ridicate într-o dăruire a cărei frumuseţe ni s-a părut fără seamăn. Reacţia la , recitarea poeziei „Repetabila povară“, o recom­pensă pentru modul în care s-a cvitat „Rugă pentru părinţi“, face dovada unui public educat, dindu-ne senzaţia că ne aflăm într-o sală de teatru. De­ci şoaptă pînă la cristalul pur pe care-l şlefuieşte-n aer vocea lui Ştefan Hruşcă, totul este acum receptat cu competenţă şi temeini­cie. Adrian Păunescu găseşte prilejul de­ a reînvia amintirea lui Zaharia Stancu, poet de aleasă simţire, recitind o poezie dedicată acestuia şi apoi grupul Poesis aduce „Cinice şoptit“. Ildiko Szabo se in­tegrează perfect atmosferei create întoc­mai talentului ei pe care Cenaclul Flacăra îl alătură concertului de tinere valori ale României de azi. Luminiţa ne scrie : „Sint doar de citeva zile operată, dar din dragoste pentru frum­os am venit să va văd. Nu pot să nu intru, chiar scrîşnind din dinţi, în această atmosferă tinereas­că“. Considerăm că aceasta este menirea artei noastre : să umple frumos timpul liber al oamenilor (atit cit este), prelun­gind în mod fericit viaţa. Adrian Pău­nescu i-a îndemnat de aceea pe oamenii în vîrstă să-i iubească pe tineri cind sînt tineri, împrumutind din tinereţea lor, ur­­mînd ceea ce se cheamă „cenaelotera­­pie“. Constantin Gherghina­­a adus in prim plan frumuseţea cântecului oltenesc continuat firesc cu şlagăre internaţionale,, între care cîntecele lui Costas Caracostas, trecînd peste hazul situaţiei de a-şi agă­ţa pantalonii chiar la intrarea în scenă, au cucerit pe de-a întregul. Şi pentru că dovada integrării noastre într-o spirituali­tate că tendinţe universalizatoare să fie şi mai convingătoare, prezentăm şi aici caseta cu înregistrările în limba română de la radio Beijing pe care sînt prezente cintecul popular „la oglindă“, poezia Iul Adrian Păunescu, „Mamă ţară" şi cînte­cul Iul George Nicolescu „Ordinea de zi“. Iată şi primele cinci locuri ale topului realizat prin participarea oamenilor de aici : 1. „Iancu la Ţebea“ (autor Adrian Păunescu, interpret­ Ildiko Szabo şi Va­­sile Şeicaru), 2. „Rugă pentru părinţi“ (Ştefan Hruşcă), 3. „La o cană cu vin“ (Ecoul), 4. „La adio“ (Vasile Şeicaru), 5. „Dor de Eminescu“ (Alexandru Zăr­­nescu). Remarcabile au fost de asemenea mo­mentele recitalurilor lui Valeriu Peni­­şoară­­„Viitorul“ a fost cintat cu toată (Continuare in pagina 21) Un nou fapt incredibil : popularitatea Cenaclului Flacăra concureaza popularitatea fazelor de sol din cupele europene, pe stadionul Central din Craiova. Entuziasmul, de-a lungul în­tregului spectacol al Cenaclului Flacăra, a fost comparabil cu 1-1 al minutului 82 din meciul Universitatea Craiova — F.C. Kaiserslautern. Mulţumim, C­raiovă în aer liber ! lui), deci, firesc transformată intr-o a­­devărată sărbătoare a sportului şi cultu­rii. Din nou, aici, cele două variante par­că ale unei definiţii concrete­ a păcii — sportul şi arta — şi-au dat mina într-o manifestare totală, un omagiu adus ge­neraţiei libertăţii tuturor generaţiilor dar, mai ales generaţiei ridicate in anii de cinci la crima ţării se află preşedin­tele Nicolae Ceauşescu. Participanţi cu drepturi egale au fost de această dată, a­­lături de membrii cenaclului nostru, me­rituoşii fotbalişti ai Universităţii Craio­va dar şi publicul care a ştiut să-i poar­te cu dragoste, răbdare şi temperament oltean spre marea victorie. Primii au urcat pe scena cenaclului Aurel Ţicleanu şi Silviu Lung, însoţiţi aici de familiile lor. Văzîndu-i, mi-am dat seama de ce ii iubim de atîta vreme, de ce Încrede­rea în ei va fi mereu neclintită căci pri­­vindu-i cu atenţie­­şi curiozitate n-am observat nici o urmă măcar de înfumu­rare sau suficienţă im­ourîndu-le seni­nul privirii ci doar semnul unei bucurii lăuntrice, ca o imagine reflectată de sa­tisfacţia vizibilă a celorlalţi, luminîndu-i. Eră timpul deci să cîntăm cu Valeriu Penişoară, „Cintee pentru Oltenia“. Cu ajutorul lui Adrian Păunescu, astăzi ne­obosit, intr-o vervă extraordinară, tribu­nele învaţă repede refrenul pe care l-am dori înălţat peste cit mai multe victorii : „Oltenia, eterna Terra-Nova / Un cintee PREŢUL REVISTEI: 4 LEI OT*| %I IMPORTANT Manifestarea cu numărul 900 a Cenaclului Flacăra al Tine­retului Revoluţionar va avea loc la Bucureşti duminică, 27 martie, orele 18, în Sala Poli­valentă. Piesă 1. Rugă pentru pă­rinţi 2. Iancu la Ţebea 3. Ea adio 4. I­a o cană cu vin 5. Totuşi iubirea 6. Cintee şoptit 7. Te salut genera­­ţie-n blugi 8. Dor de Eminescu 9. Cind s-o’rapărţit norocu’ 10. Foaie verde spic de pline Topul cenaclului Timpul din această săptămină a fost realizat prin opţiunile cumulative ale participanţilor la spectacolele noastre desfăşurate la Craiova, Slatina, Piteşti, Slobozia şi Brăila. Reamintim iubitorilor cenaclului nostru din ţară că au posibilitatea de a participa la totalizările noastre, alăturind opţiunile lor talo­nului de participare. Iată configuraţia actuală a topului nostru :I I Cenndhil Placăm! al Tutereifilta ■•■'A. - ' . . ' Revoluţionar TOPUL­­ MUZICII TINERE Talon de participare * «|14­­ martie 1983 ж Interpret Ştefan Hruşcă Ildiko Szabo şi Vasile Şeicaru Vasile Şeicaru Ecoul Ildiko Szabo Poesis Pro Musica Alexandru Zărnescu Ducu Hertzi Tatiana Filipoiu Autor Punctaj Ștefan Hruşcă 22 767 Adrian Păunescu 22 092 Vasile Şeicaru 20 630 Ecoul 16 076 Măjay Gyu­­,8 9 008 Poesis 7 436 Pro­ Musica 6 282 Alexandru 5 412 Zărnescu cintee popular 5 354 cintee popular 4 198 Redactor-şef: ADRIAN PĂUNESCU Flacăra, Redacţia: Bucureşti, Piaţa Scinteii 1, căsuţa poştală 3312, cod 71341, Tele Purcaru, Dumitru Constantinescu, Mihai Pelin, Dorin Sălăjan - 26 00, Tudor Octavian Ghera - 25 66, Adrian Dohotaru, Victor Niţă, Horia Pătraşcu, Tania Radu - 14 57­ , Valeriu — 25 42, Mihai Stănescu, Lionel Niţescu — 14 57 Dorin Gherghinescu, Georgeta K­at, foto - Ovidiu loaniţoaia - 21 28, Liviu Timbus — 25 66, Oprea Georgescu, Constan Victor Rădulescu — 14 53, Dan Bîricideanu — 21 23, George Cuşnariencu, Mircea Popp Cristache - 21 43, redactor şef adjunct - Nicolae Arsenie - 21 24 ; redactor-şef - 20 02 pot abona adresîndu-se la ILEXIM — Departamentul Export Import toane : 17 60 10, 17 60 20. Interioare: Secţia reportaj, social politic şi economic (Ilie - 25 59, Ion D. Goia - 25 66); secţia cultură-învâţămint (I Grigore Mărăşanu, Elena secţia probleme cetăţeneşti, scrisori (Răzvan Bărbulescu, Morga Nedelea, Emanuel Ştefănescu - 21 30 ; Audienţe — 25 58 ; secţia ştiinţă, urgenţe, cenaclu, sport, secre­ta­rin Balacciu, Constantin Dragomir — 2128, Cici Adam, Dumitru Graur, Sorin Postolachis, — 25 69, 20 72 - Vasile Mânecan - 25 28) , secretar responsabil de redacţie — Nicolae Tiparul executat la Combinatul poligrafic „Casa Scinteii" Cititorii din străinătate se Presă, P.O. Box 136-137, telex 11 126, București, strada 13 Decembrie. 41505

Next