Flacăra, aprilie-iunie 1983 (Anul 32, nr. 13-25)
1983-04-01 / nr. 13
Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român Luînd în dezbatere o serie de probleme esenţiale care privesc transpunerea in viaţă a hotărîrilor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care s-au desfăşurat, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, în zilele de 23 şi 24 martie, s-au înscris ca un moment de seamă în viaţa politică a ţării prin importanţa măsurilor adoptate, prin prevederile documentelor aflate pe ordinea de zi, care materializează orientările şi obiectivele principale ale dezvoltării economice şi sociale a României socialiste. Aşa după cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, incuvintarea rostită în încheierea lucrărilor plenarei, au fost luate în discuţie două grupe de probleme importante, primul dintre acestea referindu-se la bilanţul activităţii economico-financiare pe anul 1982 şi la perfecţionarea sistemului de retribuţie şi cointeresare materială, precum şi la unele măsuri privind aplicarea mai fermă a noului mecanism economic. Astfel, a fost subliniat faptul că, deşi în anul 1982 nu s-au realizat ritmurile planificate — îndeosebi datorită existenţei anumitor greutăţi şi contradicţii dintre unele sectoare de activitate, precum şi efectelor crizei economice mondiale — pe ansamblu s-a asigurat dezvoltarea in continuare a economiei, înfăptuindu-se noi paşi pe calea transpunerii în viaţă a obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea al partidului. Venitul naţional a înregistrat un spor de 2,6 la sută, comparativ cu anul precedent, iar productivitatea muncii în industria republicană, calculată pe baza valorii producţiei nete, a crescut cu 1,7 la sută. Balanţa comercială s-a încheiat cu un excedent de 1,8 miliarde de dolari, ca urmare a diversificării activităţii de comerţ exterior , şi a dezvoltării relaţiilor de cooperare economică, tehnică şi ştiinţifică internaţională. Veniturile băneşti ale populaţiei, obţinute de la unităţile socialiste, au fost mai mari cu 9,5 la sută faţă de anul precedent, iar in cadrul acestora veniturile din retribuirea muncii au crescut cu 8,8 la sută. Apreciind eforturile depuse pentru dezvoltarea fondurilor fixe, care au sporit în anul 1982 cu 9 la sută, ilustrînd forţa şi capacitatea economiei noastre socialiste, a fost relevat, totodată, faptul că rezultatele obţinute în creşterea producţiei nu sînt pe măsura potenţialului material şi uman al economiei noastre socialiste, ceea ce s-a reflectat în mod negativ asupra nivelului rentabilităţii şi beneficiilor, a venitului naţional. Au fost criticate, de asemenea, lipsurile manifestate în domeniul asigurării şi valorificării materiilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei, tendinţele de a se apela încă la importuri nejustificate. Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cerut să se acţioneze cu întreaga responsabilitate pentru respectarea cu stricteţe a normelor de consum stabilite, pentru trecerea cu hotărire la soluţionarea cu forţe proprii a problemelor privind aprovizionarea tehnico-materială, condiţie esenţială pentru desfăşurarea ritmică a procesului de producţie. Apreciind că industria românească este in măsură să găsească rezolvări corespunzătoare tuturor problemelor de care depinde progresul neîntrerupt al economiei naţionale, al întregii ţări, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat, de asemenea, că este necesar ca, urmînd exemplul analizelor întreprinse în domeniile minier şi petrolier, să se procedeze la o examinare aprofundată a activităţii în toate celelalte sectoare, — inclusiv cele social-culturale — pentru mai buna organizare a producţiei şi a muncii, reducerea continuă a cheltuielilor materiale, creşterea calităţii şi eficienţei. Sarcini deosebite revin, arăta secretarul general al partidului, activităţii de cercetare şi dezvoltare tehnologică, în vederea punerii în valoare a marilor posibilităţi de care dispunem în acest domeniu. In continuare, referindu-se la un alt punct înscris pe ordinea de zi a plenarei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat că perfecţionarea sistemului de retribuire a muncii şi a repartiţiei veniturilor va da noi dimensiuni iniţiativei individuale şi colective, răspunderii tuturor oamenilor muncii în transpunerea in viaţă a politicii partidului, pentru gospodărirea eficientă a fondurilor materiale şi băneşti, pentru dezvoltarea proprietăţii socialiste şi creşterea, pe această bază, a bunăstării tuturor celor ce muncesc. Al doilea grup de probleme dezbătute in cadrul plenarei şi asupra cărora s-a oprit, în cuvintarea sa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se referă la activitatea organizatorică a partidului, la politica de cadre, la rezolvarea scrisorilor oamenilor muncii şi la activitatea internaţională, subliniind maxima însemnătate a sarcinii tuturor organelor şi organizaţiilor de partid privind întărirea permanentă a partidului, cu deosebire pe plan calitativ, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta : „Putem, de asemenea, să apreciem pozitiv rezultatele în domeniul politicii de cadre. Avem zeci şi zeci de mii de activişti, de cadre de partid şi de stat cu o pregătire corespunzătoare, care au un rol important în înfăptuirea politicii interne şi externe a ţării noastre. Sînt insă şi aici unele stări de lucruri negative cărora trebuie să le acordăm mai mare atenţie, mai cu seamă în felul în care promovăm unii oameni, în preocuparea pentru creşterea exigenţei şi spiritului de răspundere al activiştilor, al cadrelor de partid în diferite domenii de activitate“. In continuare, referindu-se la măsurile stabilite de plenară cu privire la îmbunătăţirea activităţii in domeniul scrisorilor şi audienţelor, în spiritul prevederilor din hotărîrile Congresului al XII-lea, secretarul general al partidului a relevat necesitatea îmbunătăţirii acestei activităţi, pentru stimularea spiritului de răspundere civică şi sporirea participării nemijlocite a oamenilor muncii la conducerea treburilor de stat şi obşteşti. Arătînd că activitatea internaţională a partidului şi statului nostru s-a desfăşurat, in 1982, în condiţiile complexe ale vieţii politice mondiale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat totodată că şi in acest an principiile acestei politici vor fi materializate în conformitate cu hotărîrile Conferinţei Naţionale a P.C.R., ca o expresie a voinţei nestrămutate a poporului nostru de a acţiona cu toată consecvenţa pentru dezvoltarea relaţiilor dintre state, pentru determinarea unui curs nou in viaţa internaţională, pentru triumful cauzei destinderii, dezarmării, securităţii şi păcii, pentru socialism. DUMITRU ELIADE ■ Despre starea economiei (Urmare din pagina 1) muale a societăţii. Şi, in timp ce pe plan internaţional asistăm la reducerea ocupării forţei de muncă, iar în ţările capitaliste dezvoltate la creşterea puternică a şomajului, la noi, în anul 1982, numărul personalului muncitor a crescut cu 12 000 de oameni. Ceea ce este un lucru deosebit de pozitiv. Şi mai încurajatoare apar rezultatele ce se prelimină a se obţine în primul trimestru al acestui an. Datele cuprinse în Raportul Consiliului de Miniştri prezentat Marii Adunări Naţionale conturează un tablou al evoluţiei economiei noastre in anul 1983, mai mult decît promiţător. După cum se ştie la Conferinţa Naţională a partidului din decembrie anul trecut, conducătorul partidului şi statului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a apreciat că trecerea României la un nou stadiu de dezvoltare, realizarea unei noi calităţi a muncii şi a vieţii în toate domeniile de activitate impune cîştigarea unor bătălii pe cel puţin patru fronturi : cel al dezvoltării intensive, al calităţii producţiei, comerţului exterior şi eficienţei economiei. Şi, ca un corolar, viteza şi înaintarea pe toate fronturile trebuie accelerată. Planul pe anul 1983 dă expresie, prin prevederile sale, acestor priorităţi, iar rezultatele obţinute in primul trimestru le conferă legitimitate. Pentru că, iată, in primele două luni ale anului curent, se spune în raportul menţionat, planul la producţia marfă şi netă a fost depăşit, în luna ianuarie producţia marfă industrială fiind cu 6,9 la sută mai mare decît cea obţinută în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce în luna februarie ritmul de creştere a producţiei netea fost de 5,5 la sută. Este deosebit de semnificativ de subliniat că în ianuarie şi februarie, în industria constructoare de maşini ritmul de creştere a fost de 13,9 la sută şi, respectiv, 10,3 la sută, că la scara întregii economii sporurile cele mai importante s-au obţinut la o serie de produse de bază cum sînt : oţel, laminate, tablă şi berzn, plumb, zinc, cupru, maşiniunelte, maşini şi utilaje agricole, tractoare, autobasculante, îngrăşăminte chimice, produse macromoleculare, fibre şi fire sintetice, cauciuc, anvelope, produse ale industriei alimentare şi altele. Pe întregul trimestru productivitatea muncii in industrie creşte cu 3,6 la sută dar cheltuielile de producţie la 1 000 de lei producţie marfă au fost diminuate faţă de trimestrul IV 1982 cu 15 lei la cheltuielile totale şi cu circa 12 lei la cele materiale. Se prelimină o creştere simţitoare a acumulărilor băneşti şi o balanţă comercială activă. Chiar dacă aceste ritmuri nu mai ating valorile din anii ’60—’70, cînd economia noastră se afla la începuturile dezvoltării sale (dar în care economie se mai realizează acum asemenea valori ?), rămîne adevărul de necontestat că ele sînt net superioare celor realizate în primii doi ani ai actualului cincinal, depăşesc nivelul planificat pentru această perioadă şi se menţin printre cele mai ridicate din lume. Accelerarea creşterii economice, care corespunde orientărilor date de Conferinţa Naţională a partidului, îşi are originea în preocuparea susţinută pentru dezvoltarea prioritară a bazei energetice şi de materii prime, în revirimentul produs în domeniul minier, în special în producţia de cărbune, de aplicarea cunoscutelor măsuri, adoptate la iniţiativa secretarului general al partidului, care vizează organizarea mai bună a activităţii în întreprinderile miniere, trecerea la programul de lucru de 8 ore pe schimb, asigurarea, pregătirea şi folosirea raţională a forţei de muncă, precum şi a tehnicii din dotare, întărirea spiritului de ordine şi disciplină la fiecare loc de muncă. In trimestrul I producţia medie zilnică de cărbune a crescut spectaculos fiind cu aproape 30 la sută mai mare decît cea obţinută în perioada corespunzătoare a anului trecut. Această creştere a avut efecte pozitive în toate sectoarele economiei naţionale, în primul rind în activitatea de producere a energiei electrice. Realizînd o creştere cu 18 la sută a producţiei de energie electrică pe bază de cărbune, s-a creat posibilitatea reducerii cu 7 la sută a energiei produse pe bază de hidrocarburi şi acoperirii deficitului de energie hidroelectrică datorată precipitaţiilor scăzute din acest an. Pulsul economiei în acest prim trimestru al anului a fost normal pentru că aceasta a primit tot timpul energia electrică de care avea nevoie. Cărbune mai mult şi de bună calitate, iată unul dintre tonicele care va contribui în continuare la impulsionarea dezvoltării economiei naţionale. Un altul este atingerea nivelului preconizat la producţia de ţiţei. Aplicarea hotărîtă a măsurilor stabilite la recenta consfătuire de la Comitetul Central va asigura condiţiile pentru obţinerea, încă înainte de sfîrşitul anului, a unei producţii de 40-43 mii tone de ţiţei, zilnic, ceea ce va însemna o serioasă opţiune pentru atingerea unui alt important obiectiv : acoperirea aproape în întregime, din producţia internă, a necesarului de petrol. Cel de-al treilea stimulent va fi reprezentat de reducerea masivă a consumurilor materiale şi energetice şi extinderea pe scară largă a utilizării materialelor refolosibile. Un prim succes a şi fost dobindit, căci, să nu uităm, creşterea înregistrată în dezvoltarea economică, sporul de producție industrială realizat în acest trimestru, în mod practic, s-au obținut cu o cantitate de energie electrică egală cu cea consumată în perioada corespunzătoare a anului 1982. Al doilea Rombac 1 —11, în probe de zbor La citeva zile după ce primul ROMBAC 1—11 a aterizat într-o cursă oficială pe un aeroport din Londra, cel de-al doilea exemplar ROMBAC 1—11 a fost scos din hangar în vederea primelor probe de „cale și de zbor“. In acest fel constructorii de aeronave români demonstrează înalta clasă a priceperii şi competenţei lor într-o tehnică de vîrf a industriei constructoare de maşini care ne aşază în rîndul puţinelor ţări din lume producătoare de avioane de asemenea anvergură şi de asemenea clasă. Ceea ce constituia „premieră“, „unicat“ în anul 1982, devine un produs realizat curent şi pe baza unui proces tehnologic bine însuşit. Se poate spune că prin acest al doilea ROMBAC 1011 sîntem nu numai tehnic pregătiţi de marile performanţe pe care le presupune un asemenea aparat ci şi tehnologic capabili de a-l produce industrial, în vreme ce primul ROMBAC 1911 a fost construit în condiţiile unei asistenţe tehnice de mare volum, acordată de firma British Aerospace, pentru acest al doilea exemplar care îşi etalează acum linia suplă şi elegantă pe platforma de la Băneasa a întreprinderii de avioane din Bucureşti, asistenţa britanică a fost sensibil redusă, limitîndu-se, practic, la prezenţa unui personal minim rezident în România. Astfel, procese tehnologice complexe de asamblări structurale, testări funcţionale, lipiri de rezistenţă cu adezivi structurali, protecţii anticorozive şi acoperiri de suprafaţă, utilizări de etanşanţi speciali, au fost asimilate într-un timp record şi de înaltă calitate. Ziua de 30 martie 1983 este o zi sărbătorească pentru constructorii de avioane din ţara nostră, ţară cu o tradiţie respectabilă la nivel mondial în elaborarea aparatelor de zbor. In numărul viitor al revistei vom publica un amplu reportaj pe fluxul tehnologic al viitoarelor aeronave ROMBAC 1—11 prin care urmează să se finalizeze treptat asimilarea în întregime a unor tehnologii extrem de complexe care ne reașază printre cei mai buni constructori de aeronave din lume.