Flacăra, ianuarie-martie 1993 (Anul 83, nr. 1-13)
1993-01-06 / nr. 1-2
Petre Roman dansează Un Revelion deosebit de plăcut, într-o ambianţă la fel de plăcută, a fost organizat la Cura Văii, localitate aşezată la Porţile de Fier. Oaspeţii de onoare au fost dl Petre Roman, fost prim-ministru al României şi dl Dom Viorel Ursu, fost ministru de interne. Desigur, împreună cu soţiile. In localul special amenajat la Gura Văii, au petrecut „clipe de neuitat“ încă 30 de familii (foşti demnitari, persoane cunoscute din lumea afacerilor). In jurul meselor pline cu şampanie, vinuri şi alcooluri talk s-a discutat, evident, politică, plus econo mie, gastronomie sa. Se zice că aspectul cel mai plăcut al întâlnirii cu 1993 a fost dansul.» (M. Timuc). PAGINA 2 îţi stă mintea în loc TVR are ecranul • Iar Dan Berindei a uitat cum arată steagul revoluţiei De 30 decembrie, TVR a organizat un fel de masă rotundă despre ce s-a petrecut în 1947 la data respectivă. Nu discut aici opiniile, promonarhice sau nu, ale participanţilor. Am în vedere doar o afirmaţie făcută în chip de concluzie de istoricul Dan Berindei , că deşi în decembrie 1989 au fost sesizate ici-colo şi luări de poziţie în favoarea monarhiei, revoluţia s-a făcut în numele republicii şi pentru republică. Nu-i deloc aşa, stimate Dan Berindei. Revoluţionarii au ieşit in faţa gloanţelor cu steaguri de pe care fusese înlăturată stema, semn şi al bolşevismului, dar în primul rînd semn al republicii ! Stema aşa se şi chema : stema republicii. Cei care-au făcut revoluţia ausmuls de pe steag această stemă cu mînie şi cu scîrbă- Că poporului român i s-a băgat pe gît — pînă una-alta — republica, fără să fie întrebat, prin sforării şi manevre de culise învăţate de la fratele mai mare, e o altă poveste. Dar să nu azvîrlim pisica moartă în grădina revoluţionarilor — că ei s-au ridicat şi s-au bătut, şi au murit pentru republică. Nici pomeneală de aşa ceva. E um fals şi o impietate ! Spre a şti care este adevărul, e de-ajuns să ţinem bine minte, in orice moment, cupa arăta, steagul revoluţiei. ION D. GOIA ■ gros Ce aduce anul ce mai zice veacul ’Yyg-'j^sasrraKKg: -.arms Garda financiară vrea să se privatizeze Incredibil? Senzaţional? Nimic din toate acestea noi se poate şi aşa ceva! I. Legat de un proiect de lege bazat pe H.G. nr. 607/1991, privind posibilitatea funcţionarilor publici de a se privatiza, am cerut relaţii dlui general Gheorghe Florică, comisar şef al Gărzii Financiare Centrale. Domnia sa ne-a declarat: „Foarte mulţi comisari din teritoriu ne-au întrebat dacă se pot privatiza. Am consultat Direcţia Juridică, aceasta s-a adresat Ministerul Justiţiei, iar M.J. ne-a răspuns. Pe baza răspunsului primit de acolo, am comunicat secţiilor în ce condiţii se poate face privatizarea acestei categorii de funcţionari în cadrul unor societăţi. Iată şi condiţiile în care acest lucru ar fi posibil : 1) Funcţionarilor publici le este interzisă efectuarea de activităţi comerciale, nu însă şi dobîndirea de către aceştia a calităţii de acţionar sau asociat în cadrul unor societăţi comerciale. In acest scop, le este interzis funcţonarilor publici să facă activităţi de comerţ, să ia lucrări în antrepriză sau pămînt în arendă ! Nu intră în această Interdicţie dobîndirea sau înstrăinarea de acţiuni ori părţi sociale, ca şi dobîndirea, în alt mod, a calităţii de asociat sau îndeplinirea unei activităţi profesionale nesalarizate in cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori altor organizaţii cu scop lucrativ, cu condiţia ca Interesele funcţionarului în aceste calităţi să nu vină un concurs direct cu corecta îndeplinire a obligaţiilor aferente funcţiei publice pe care o deţine (subl. red.1. 2) Conform art. 2 din legea 31/1990 privind societăţile comerciale, care diferenţiază 5 forme de societăţi, funcţionarii publici şi membrii de familie ai acestora pot dobândi calitatea de acţionari sau asociaţi în cadrul unei societăţi comerciale cu capital privat. Aceste puncte de vedere împărtăşite de către conducerile Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Justiţiei fac obiectul unei propuneri de lege, care va fi supusă atenției Guvernului, în vederea elaborării unui proiect de lege. Măsura este, în general, contestată, pentru că ar contribui la adîncirea unui fenomen social bine înrădăcinat la noi chiar din vremea odiosului : corupția. Şi-n special corupţia în rîndurile comisarilor Gărzii Financiare, care îşi vor verifica societăţile in aşa fel încit treaba să pară întotdeauna curată. Cum s-ar zice, „pune lupul să păzească turma“. Nu ne vindem ţara, o deteriorăm Adevărat sanctuar românesc, Piaţa Unirii din Focşani se află în pericol. Mari porţiuni din mozaicul ei sînt complet deteriorate. Gresia specială din bazinele fîntînilor arteziene (care nu au mai funcţionat de cîţiva ani) a fost furată de către ţigani. Instalaţia electrică se află în stadiu de continuu scurt-circuit. Impunătorul obelisc al Unirii, realizat de către lori Jalea, se găseşte şi el în părăsire. Multe dintre plăcile d granit au fost dezmembrat incu monumentul a începi să aibă o Înfăţişare scheletică. Şi, ca un acord final, şobolanii sînt stăpîni peste tot. Aceasta este imaginea Pieţei Unirii, cu aproape o lună înainte de 24 ianuarie, cîndse va veni în pelerinaj la Focşani. Dacă... . FLORIN MUSCALU ■ e întuneric şi frig. Mai nou şi... sete! • In Regie se încing siguranţele şi... spiritele studenţilor Intr-adevăr, ai unele cămine studențeşti din Regie, frigul se pare că a devenit o problemă minoră. Pe primplan este... lipsa de lumină. Trecînd întîmplător prin Regie, miercuri, 6 ianuarie vădcăminele P 5 şi P 6 într-un deplin întuneric. Aproximativ 500 de studenţi stau în beznă sau... se plimbă prin frig, ori „se uită la... jocuri mecanice“, îmi spune Teo D., student la Metalurgie în anul iul ? In P 21 — o situaţie asemănător de tragică. Florin S., student — locatar al acestui cămin afirmă: „Tot etajul IV este în beznă şi frig. Astănoapte am dormit cu colegul de cameră In pat, iar mi-a îngheţat apa în îHr’o* ' a nu se mai poa‘ ' Dar, cu toate acestea, chiar fără căldură, apă sau... lumină, studentului nostru nu-i lipseşte simţul umorului. Unul îmi sugerează să mă duc să văd cum la căminele P 10 şi P 11 „se dă orgă de lumini“ (?!). Este de fapt un „efect“ provocat de faptul că aceste două cămine au un sistem automat de întrerupere a curentului electric atunci cînd siguranţelesunt suprasolicitate şi deci încinse. Urmarea este că, vrînd-nevrînd, în această situaţie, lumina pîlpîie intermitent minute în şir. Siguranţele — şi odată cu ele... spiritele studenţilor — sînt încinse... Iar apa urcă numai pînă la etajul II... cînd estei RALUCA VRABIE -Jf* A Sărbători de iarnă in lacrimi la Spitalul de urgenţă Din datele culese la faţa locului, a rezultat că, în perioada 24 decembrie — 3 ia- nuarie, principalele cauze generatoare de necazuri au fost : — accidente rutiere şicăderi accidentale : 515 cazuri, dintre care 467 rezolvate ambulatoriu şi 48 internări — agresiuni, hemoragii digestive, ulcere perforate, apendicite, pancreatite, mici intervenţii chirurgicale; 881 cazuri — colici renale, colici biliare, peritonite, etilismri, accidente cardiovasculare, boli acute ale aparatului respirator, tulburări nevrotice , 760 cazuri. Cunoscînd că la Spitalul de Urgenţă sunt trataţi cam 20 000 de bolnavi anual, atunci rezultă că 10% dintre ei sunt victime ale „elanului“ sărbătoresc hibernal. BRINDUŞA NICOLAE ■ Cu lapte praf şi unt vom ininta pină in martie 1993? Cît vom mînca, nu ştim. Ştim, însă, că Guvernul a aprobat importul, pentru Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, a 5 000 tone unt şî 10 000 tone lapte praf, destinate consumului productiv, cît şi completării resurselor de lapte necesare aprovizionării populaţiei la nivelul solicitărilor zilnice. Importul se va realiza de către agenţi economici cu capital de stat, mixt sau privat, pe bază de licitaţie. Bine, bine, o fi el, untu. ..productiv“, dar sperăm să putem păpa şi noi din el ! CORNELU OLTEANU ii . În sfîrşit, ne putem căsători! Parlamentul României a adoptat Legea nr. 110 din 15 decembrie 1992, prin care a ratificat Convenţia privind consimţămîntul la căsătorie, vîrsta minimă pentru căsătorie, şi înregistrarea Căsătoriilor, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (New York, 10 decembrie 1962). Ratificarea s-a făcut cu rezerva că România nu va aplica dispoziţiile paragrafului 2 din art .1 din convenţie, referitoare la celebrarea căsătoriei in absenţa unuia dintre viitorii soţi. • 1 CORNELU OLTEANU ■ ,KZgIT FLACĂRA nr. 1-2