Flamura, octombrie 1970 (Anul 18, nr. 1830-1856)
1970-10-14 / nr. 1841
ANUL XVII NR. 1841 MIERCURI, 14 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI. 30 BANI Contribuție de preț Ia fiecare localitate femeile participă un număr mare la acțiunile inițiate de consiliile populare pentru înfrumusețare ți bună gospodărire. Un recent bilanț efectuat de Comitetul județean al femeilor evidențiază că în timpul ce a trecut din acest an femeile din județul nostru au efectuat lucrări edilitar-gospodărești în valoare de 22 milioane lei, sumă ce reprezintă o depășire de 2 milioane lei a angajamentelor asumate anterior. Femeile din Reșița, Moldova Nouă, Bocșa, Caransebeș, Oțelu Roșu, Armeniș, Cornereva, Iablanița, precum și din celelalte orașe și comune au lucrat neobosit la amenajarea spațiilor verzi și florale, la plantări de pomi și arbuști ornamentali, amenajări de terenuri de joacă pentru copii, întrețineri de drumuri, pavări de trotuare, la construcția de baze sportive etc. Geologiivirtuoși ai adîncurilor De mai mult timp geologii cutreieră munții din jurul tascăi Montane. Culeg pietre, configurează hărți precise, întocmesc rapoarte. Presupunerile, întărite de exploatări anterioare (se spune că agatîrșii, dacii și romanii ar fi deschis aici primele mine), au devenit azi certitudine : la Șosea Montană se găsesc rezerve de minereu neferos. Ipotezele se cereau însă confirmate. Forajele și apoi galeriile de exploatare săpate în inima munților, au pus în evidență cu claritate minereul căutat. Aceasta înseamnă că peste circa timp aici se va deschide o mină și o uzină de flotare, că foarte curind pe harta județului va apărea un nou oraș. — De munca noastră, de curajul și pasiunea noastră depind de multe ori schimbări radicale în viața oamenilor — îmi spune geologul Maria Zbarcea. Cînd am venit la Șosea nu era mai nimic: o stradă lungă, aproape impracticabilă, câteva clădiri părăginite și altele frumoase, cochet ascunse între boschete de flori, o viață liniștită în care singurul eveniment era trecerea cursei de Moldova Nouă. Cercetările noastre însă dau curs destinelor oamenilor ali de aici. In biroul geologului șef Ion Slabumi se desfășoară o hartă de mărimi apreciabile, in care configurația geologică a locurilor este divers colorată. Din explicațiile competente care mi se dau, desprind o filă din zbuciumata istorie minerală a pămîntului. In cretacicul superior, adică cu citeva miliarde bune de ani înaintea apariției lui homo sapiens, banatitul a întîlnit calcarul și din contactul lor, printr-o lentă cristalizare, s-au născut minereurile neferoase. Mișcările scoarței au comprimat zăcămîntul, dindu-i forma unei văi, numite de geologi sinclizial. M-am întrebat adeseori cine sunt geologii. Acum i-am cunoscut și am stat de vorbă cu ei. Mi-au spus că meseria lor este cea mai frumoasă dintre îndeletnicirile omului, pentru că ea imbină datele științei cu imaginația și fantezia fiecăruia in parte, pentru că iți trebuie o voință de bărbat și curaj de luptător să bați potecile neumblate ale munților in căutarea pietrelor folositoare omului. Se cer calcule precise, un al șaselea simț care, in lipsa posibilității de a radiografia scoarța pămîntului, să-ți permită să depistezi și să urmărești sinuoasa direcție a prețioaselor zăcăminte. A vorbi despre poezia dură, bărbătească a acestei munci mi se pare superfluu. Am avut însă imaginea revelatoare a geologului Maria Zbarcea in dimineața in care urma să coborîm in subteran pentru a urmări lucrările de exploatare. Era îmbrăcată simplu, cu salopetă cască de miner, cu nimic disi ferit de noi ceilalți. Am văzut-o apoi luând probe de rocă și arătindu-mi, nu fără o bucurie discretă ce-i fulgera in ochii luminați de lampa cu carbid, că in locul respectiv există o concentrație de minereu neferos. VASILE BOGDAN (Continuare in pag. a 3-a) Uscătorie electrică în satul Borlova aparținător comunei Turnu Ruieni, se află în construcție o uscătorie electrică pentru legume și fructe cu o capacitate totală de 7 tone în 24 de ore. Tovarășul Pantelimon Pătrașcu, șeful centrului de colectare a fructelor din localitate, ne informează că lucrarea a necesitat investiții în valoare de o jumătate milion lei. Ea își va aduce contribuția la semiindustrializarea unor cantități sporite de legume și fructe, colectate la centrele din județ, camere, prune, ceapă etc. Pînă la sfîrșitul acestei luni, uscătoria electrică de la Borlova va fi dată complet în folosință. A desprinde esențialul din noianul de preocupări Cele nouă luni încheiate din acest an sunt deosebit de bogate in realizări edilitar-gospodărești, în rezolvarea cu competență a multiplelor sarcini ce stau în fața organelor locale ale puterii și administrației de stat. Acest lucru a fost reliefat cu pregnanță și de recentele sesiuni ale consiliilor populare comunale. La sesiunea Consiliului popular al comunei Iablanița, informarea prezentată de deputatul Ilie Dragan, președintelexecutiv, a relevat că comitetului eprin activitatea depusă de deputați în mobilizarea oamenilor la muncă patriotică s-au realizat sarcini în valoare de 954 000 lei, ceea ce reprezintă o depășire substanțială a angajamentelor asumate inițial. Bilanțul este și mai convingător dacă raportăm suma de mai sus la numărul locuitorilor, de fiecare cetățean al localității revenind o realizare de 289 lei ! Puține comune din județ se pot mîndri cu un asemenea indice, care situează Iablanița pe un loc fruntaș în întrecerea patriotică. ÎNSEMNĂRI pe marginea UNOR SESIUNI ALE CONSILIILOR POPULARE COMUNALE Ca și în alte localități, anul 1970 a marcat la Iablanița desfășurarea unei largi campanii pe frontul înfrumusețării continue a comunei, concretizată atît în aspectul îngrijit al satelor, cit și în lucrări ce poartă pecetea de noutate. Faptul aveau să-l evidențieze în cuvintul lor participanții la dezbateri, între care deputații Gheorghe Rusu, Nicolae Ion, Gheorghe Orza, Nicolae Mărescu și alții, ei înșiși fruntași in activitatea de bună gospodărire. La Iablanița au fost modernizate în acest an trotuare pe o suprafață de 4 500 inacțiune aflată în plină desfășurare — existînd în rîndul localnicilor dorința unanimă ca lucrările respective să prindă pe viitor toate străzile. Concomitent, se sapă rigole pentru scurgerea apelor rezultate din ploi, întrețineri de străzi și drumuri (in 1970 asemenea lucrări s-au făcut pe circa 100 000 mp) reparații curente la școli etc. La chemarea consiliului popular s-au prezentat pe șantierele de interes local sute de cetățeni, din rîndul cărora s-au distins : Ilie Trailovici, Ioan Tătucu, Dumitru Dan, Agasin Basescu, Iosif Stepan, Dumitru Balș, Petru Ionescu, Iosif Pușchița și mulți alții. Și muncile n-au fost deloc ușoare, dacă ne gândim că numai materialul tras transportat și împrăștiat diepe drumuri a reprezentat o cantitate de 6 000 mc ! Întruniți în plen, deputații Consiliului popular al comunei Pescari și-au concentrat atenția asupra unei teme mereu actuale , felul cum sunt îndeplinite propunerile alegătorilor, expuse in timpul campaniei electorale, in adunări populare sau cu alte prilejuri. In informarea prezentată s-a remarcat că cele 48 de propuneri de competentă locală au fost realizate, mai cu seamă că ele nu comportau cheltuieli bănești deosebite. Mai degrabă, a fost vorba de acțiuni organizatorice, de muncă efectivă cu brațele, de canalizarea resurselor locale spre obiective gospodărești de urgentă însemnătate. Or, de așa ceva, de hărnicie și dăruire pentru comuna lor cetățenii nu duc de foc lipsă. In nenumărate cazuri, cetățeni ca Scobercia Constantin, Ion Chiricescu, Tănase Raica, Elena Nedelcu, Iosif Plachi, Francisc Hruza, Ion Țundrea, Ilie Baboescu și Nicolae Țundrea au putut fi văzuți participind la lucrări de înfrumusețare a comunei. Intre circumscripțiile electorale s-a născut chiar o competiție, deputații și alegătorii manifestîndu-și deopotrivă hotărirea de a face totul pentru o gospodărire cit mai bună a satelor. De altfel, tocmai în munca neobosită destinată folosului obștei își găsesc geneza cei 443 500 lei contabilizați în re- VIOREL BOARIU (Continuare in pag. a 3-a) SOSIREA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT NICOLAE CEAUȘESCU LA NEW YORK New York 13 (Agerpres). — De la trimișii speciali : Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a sosit marți la amiază la New York pentru a participa la lucrările sesiunii jubiliare a Organizației Națiunilor Unite. Împreună cu președintele Nicolae Ceaușescu au sosit tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Corneliu Minescu, ministrul afacerilor externe. Avionul prezidențial a aterizat pe aeroportul internațional „J. F. Kennedy“ la ora 12 (ora locală). Ceremonia întîmpinării a avut loc în fața salonului oficial, unde erau arborate drapelul de stat al României și steagul Organizației Națiunilor Unite. Erau prezenți șefi de delegații ale țărilor membre ale Națiunilor Unite, reprezentanți permanenți acreditați la O.N.U., precum și diplomați care iau parte la lucrările sesiunii Adunării generale. Potrivit protocolului O.N.U. rezervat șefilor de stat care sosesc la Națiunile Unite, președintele Nicolae Ceaușescu a fost salutat pe aeroport, în numele secretarului general U. Thant, de șeful ceremonialului, Siman Korl, iar in numele primarului New Yorkului, John Lindsay, de reprezentantul acestuia John Palmer. Au fost de față membrii delegației române la sesiunea ordinară O.N.U., Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe Maria Groza, vicepreședintă a Marii Adunări Naționale, ambasadorul Costin Murgescu, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la Națiunile Unite și Corneliu Bogdan, ambasadorul țării noastre la Washington. Ziariști americani, corespondenți străini, reporteri ai principalelor posturi de radio, televiziune și cinematografie au consemnat momentul sosirii la New York a șefului statului român. Răspunzînd solicitărilor reprezentanților presei, președintele Nicolae Ceaușescu a făcut o scurtă declarație. Am venit în Statele Unite ale Americii -- a spus președintele Nicolae Ceaușescu — pentru participa la sesiunea jubiliară a a Organizației Națiunilor Unite. Apreciem că Organizației Națiunilor Unite îi revine un rol de seamă în asigurarea unei lumi de cooperare și de pace. Vin pentru prima oară în Statele Unite și aș dori să adrese poporului american un salut călduros. Cu prilejul participării la reuniunea jubiliară, sper să am posibilitatea de a vizita unele centre ale Statelor Unite ale Americii și să am o întîlnire cu președintele S.U.A., domnul Nixon. În încheiere, președintele Nicolae Ceaușescu a mulțumit reprezentantului municipalității New Yorkului șefului protocolului O.N.U., tuturor celor prezenți, pentru primirea tăcută. Un grup de copii ai diplomaților români au oferit buchete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu. Coloana mașinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul misiunii române la Națiunile Unite, reședința președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu și a soției sale, pe timpul șederii la New York. Marți după-amiază, președintele Nicolae Ceaușescu va avea întrevederi cu președintele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro, și cu secretarul general al O.N.U. U. Thant. Despre aceste întrevederi vom relata în ziarul de mîine. Litoralul primește noi dimensiuni Pe măsură ce afluența turistică de pe litoralul românesc a scăzut, s-a intensificat activitatea constructorilor, pentru a putea oferi noutăți oaspeților și în viitorul sezon estival. Alte hoteluri și mini-hoteluri, vile, restaurante, cluburi, baruri, braserii, piscine, grădinițe de copii și terenuri de sport au început să se contureze pe șantierele de construcții din Mamaia, Eforie Nord și Eforie Sud. Două hoteluri, un modern restaurant in satul de vacanță „Zodiac", bar, club, piscină, mai multe grădinițe de copii și terenuri de sport vor completa stațiunea Jupiter, iar în cea mai tînără stațiune de aici — Venus — se construiesc patru restaurante — pensiune și unul cu autoservire, piscină cu sală de medicină sportivă, bar de zi, jocuri distractive etc. Surpriza viitorului sezon o constituie însă apariția pe harta turistică a litoralului a două noi stațiuni: Saturn și Olimp care vor adăuga potențialului turistic din zona Mangaliei circa 5 000 de locuri. Ofensiva frumosului Mediul ambiant are un rol hotăritor în educarea estetică a oamenilor, in cultivarea gustului pentru frumos. Cadrul înconjurător — case, vitrine, parcuri, dealuri sau străzi —își lasă amprenta asupra omului, după cum și omul acționează asupra mediului conform viziunii sau înțelegerii sale estetice. Armonia exterioară a fațadelor, vitrinelor etc. dorim să se întrepătrundă cu armonia noastră sufletească, vrem ca în jurul nostru să fie totul frumos , și camera, și blocul, și strada. Ne lovim însă, la Reșița, de nenumărate lucruri care probează că în domeniul esteticii cotidiene s-a făcut prea puțin și că ofensiva frumosului nu este totuși o problemă care stă in atenția noastră permanentă. De unde aspecte ca cele pe care le relevăm mai jos. Zilnic ni se opresc privirile in prismele triunghiulare („Azi, ultima zi la loto" etc.) colorate țipător, reclame executate fără gust care fac un total de serviciu educației estetice a privitorului. Ne putem întreba atunci cine a girat asemenea panouri de reclamă ! Dar nici cu reclamele mai mult sau mai puțin luminoase nu stăm mai prejos. Ce-or fi vrînd să însemne codificările de genul cornut-piint, grîu aina ? Mostre pe care unitatea de desfacere a prinii nr. 18 le pune în vînzare ? Vitrinele unor magazine, interioarele unor restaurante și cofetării (din care nu pot lipsi cunoscutele figuri de „turci” etc) ar solicita reconsiderări și prin prismă estetică. Scaune rupte (Patiseria din piața Republicii) sau curățenia care lasă de dorit in unele restaurante („Dunărea", de pilda, dar nu este unicul) nu pot constitui un cadru plăcut. Dacă așa stau lucrurile, primul care trebuia să fi tras un semnal de alarmă era necesar să fi fost plasticianul. „Organele de drept ar trebui să facă apel mai des la ochiul competent și inițiativa artiștilor. Bineînțeles, nu vom pretinde plasticianului să trăiască din pictura de etichete, dar să nu se simtă ofensat dacă i se cere un astfel de sprijin", scria criticul de artă Dan Hăulică. Și tot el spunea pe bună dreptate: „Cine-și apără noblețea inspirației ferindu-se de a fi util și de a da idei in domeniul acesta practic, însemnă că nu a mistuit de setea imperioasă a frumosului". Ca o completare în același sens ar trebui poate să amintim că Picasso a pictat ceramici, Leonardo a desenat modele noi pentru stofe, iar Maiakovski a scris versuri publicitare și a făcut desene pentru învelitorile de bomboane. Ofensiva frumosului trebuie așadar s-o susținem toți. Altfel, multe aspecte, în strânsă relație adesea cu fapte de limbă, în loc să devină un suport constructiv vor degrada gustul public. Iată niște mostre întîlnite la magazinul „Victoria" din Lunca Bîrzavei. In vitrinele raionului cu articole de menaj suntem informați prin niște etichete că exponatele nu sunt altceva decit: „Bebelouri" și urmează o sortare a acestora : scrumeră, sfeșinic, câine lup, cal în două pici. Dar informațiile nu se opresc aici. Aflăm de existența unor obiecte casnice ca: Surculiț, sevici țuica, pah, șapanie, iar la raionul „Muzicale" (atenție muzicienii) un produs nou : saxofonul. O firmă de un umor englezesc întilnim la etaj : ATELIER DE RETUȘ, PENTRU BARBAȚI ȘI FEMEI, SE EXECUTA ÎN MOD RETUȘUL GRATUIT". La capătul acestei incursiuni ne gindim că n-ar pe la un astfel de strica să treacă atelier acele persoane care nu reușesc să creeze un cadru estetic, ci dimpotrivă. Trebuie să urmărim ca municipiul să se îmbogățească cu noi opere de artă și lucrări funcționale. Mozaicul de la școala siderurgică — cu toate scăderile lui — și spațiul înconjurător sunt un început de bun augur pentru o viziune estetică a mediului ambiant, pentru o educație a omului spre frumos. G. DOBRIAN O mostră a „esteticii" citadine. Foto : C. TRUȘCA Escală la MONTREAL 13 Trimisul special Liviu Bodescu, transmite, în continuarea călătoriei spre New York, avionul prezidențial a făcut în seara zilei de 12 octombrie escală la Montreal, unde tovarășul Nicolae Ceaușescu și persoanele care îl însoțesc au rămas peste noapte. Pe aeroportul din Montreal Montreal, înalții oaspeți au fost salutați, în numele guvernului canadian, de Jean Pierre Cote, ministru, și de alte persoane oficiale. Au fost prezenți Bucur Șchiopu, ambasadorul Republicii Socialiste România în Canada și membri ai ambasadei. După cum ne transmite corespondentul nostru Ion Hurtupan, turnătorii de la Uzina ,,Otelu Roșu" au turnat peste prevederile planului, pe cele nouă luni din acest an, 555 de tone piese din otel și 31 tone piese din alte metale. Pe baza unei organizări mai judicioase a muncii și a reducerii consumurilor specifice de materii prime și materiale, ei au obținut în această perioadă economii în valoare de 715 000 mii lei. . Printre cei care au contribuit în mod substanțial la obținerea acestor realizări se numără Petru Moatăr, Ion Giuruiescu și Dumitru Nicolcea de la turnătorie, precum și Rudolf Steiner de la modelărie. In clișeul de mai sus vă prezentăm un aspect dintr-o altă secție care luna trecută a obținut rezultate bune-oțelăria. Piața neagră a operelor de artă Poliția italiană a anunțat că a confiscat obiecte de artă în valoare de 3,2 milioane de dolari. Aceasta este cea mai mare „captură" realizată vreodată pe neagră a operelor piața de artă. Printre confiscate * se piesele sculpturi și vase află etrusce, romane, africane și chinezești, un impresionant de picturi ale număr trilor italieni ai maessecolului al XIV-lea și alte diferite piese, începînd de la mobilă de artă pînă la candelabre din metale prețioase. Toate acestea au fost găsite la o fermă situată la două mile de Vatican. Autoritățile petente urmează cumsă stabilească paternitatea și originea operei Meridiane lor. Pentru moment s-a și anunțat că tinere dintre ele intră in categoria celor al căror transport peste graniță este interzis. Ferma unde au fost descoperite obiectele aparține unei doamne din Milano, Ester Scognamiglio, în vîrstă de 55 de ani. Ea a declarat că va dovedi că aceste obiecte au aparținut familiei ei, în ultimii 100 de ani. Dar, potrivit legilor italiene, toate obiectele vor deveni proprietate de stat. Cu cîțiva ani în urma, poliția a confiscat citeva sute de obiecte de artă etruscă și romană în valoare de 1,6 milioane dolari. Mai tîrziu, experții guvernamentali au declarat că aproape toate sunt imitații.