Flamura, mai 1971 (Anul 18, nr. 2010-2035)
1971-05-05 / nr. 2013
Cuvîntarea tovarășului TRANDAFIR COCÎRLĂ (Urmare din pag. I) 1901 la Reșița are loc o grevă de mari proporții, la care participă circa 4 000 de muncitori. In semn de solidaritate cu luptele muncitorilor din Reșița, au intrat în grevă și minerii din Anina și Rușchița. Un pas însemnat în dezvoltarea mișcării muncitorești l-a constituit crearea la Reșița în 1903 a primelor organizații locale ale Partidului Social Democrat, care a organizat și condus pe plan local activitatea revoluționară. Maturizarea conștiinței de clasă a muncitorilor din teritoriul actualului județ a determinat creșterea solidarității în lupta împotriva exploatării. In anii 1805—1907 au loc o serie de greve și manifestații cu un puternic caracter politic la Reșița, Rusca Montană și Oțelu Roșu. In semn de solidaritate, la chemarea P.S.D. intră în grevă generală în vara anului 1906 și muncitorii tîmplari din Caransebeș, Intensitatea In fața creșterii în mișcării greviste, autoritățile burghezo-moșierești au trecut la reprimarea lor sîngeroasă: în urma ciocnirilor dintre poliție și greviști, la Oțelu Roșu cîțiva muncitori au fost asasinați și mai mulți răniți. In preajma și în timpul primului război mondial, cînd Reșița a devenit unul din principalii furnizori de armament și muniții ai puterilor centrale, ceea ce a determinat creșterea considerabilă a numărului muncitorilor, se intensifică lupta clasei muncitoare pentru revendicări economice și social-politice. În ciuda terorii și militarizării uzinei, a introducerii bătăii și încarcerării,a trimiterii pe front a elementelor revoluționare, muncitorii reșițeni au rămas consecvenți luptei lor politice și economice, fideli principiilor internaționalismului proletar. În toamna anului 1918 se organizează primul grup comunist din județul Caraș-Severin, iar în noiembrie—decembrie mișcarea muncitorească și elementele patriotice din alte pături sociale se pronunțau cu fermitate pentru unirea Transilvaniei cu România și cereau ca desăvârșirea unității naționale să fie însoțită de înfăptuirea unor transformări democratice și instaurarea republicii in cadrul României unite. Reprezentanții populației din județul Caraș-Severin au luat parte la marile adunări care au avut loc la Lugoj și la Alba Iulia, unindu-și glasul cu al miilor de participanți care au cerut unirea Transilvaniei cu România. Anul 1920 marchează o nouă cotitură în mișcarea muncitorească. Grevele inițiate și organizate au, pe lângă caracterul economic, și un tot mai pronunțat caracter politic. In perioada grevei generale din România, în județul Caraș-Severin intră în grevă muncitorii de la Ocna de Fier, Bocșa Montană, Reșița, Oțelu Roșu, Caransebeș, Anina și alte localități. Crearea partidului comunist a avut o influență covârșitoare pentru radicalizarea mișcării muncitorești din județul nostru. In anul 1922 a fost creată organizația comunistă din Reșița care, deși puțin numeroasă, avea mulți simpatizanți printre muncitori și desfășura o intensă muncă de propagandă în rîndul acestora, organiza acțiuni de luptă împotriva ofensivei patronale la Reșița, Anina și în alte centre muncitorești. In perioada crizei generale din 1929—1933, lupta muncitorilor era îndrumată pentru obținerea unor revendicări economice. Cu toate măsurile luate de organele polițienești, acțiunile muncitorilor nu au putut fi împiedicate. La 2 iunie 1930, muncitorii reșițeni intră în grevă, cerînd reprimirea celor concediați și majorarea salariilor, acțiune ce se continuă în lunile următoare, culminînd cu demonstrația a 4 000 de muncitori din Reșița. Sub influența ecoului luptelor greviste din ianuarie—februarie 1933, muncitorii din Reșița, Anina, Bocșa, Oțelu Roșu, Caransebeș își intensifică acțiunile revendicative. Succesele obținute în aceste bătălii, organizate și conduse de partid, a făcut să crească prestigiul comuniștilor în rîndul maselor. Teroarea desfășurată de dictatura militaro-fascistă asupra clasei muncitoare, militarizarea uzinelor, interzicerea oricărei forme de manifestare, ridica în fața muncitorilor greutăți insuportabile. în această perioadă, comuniștii organizează numeroase acțiuni pentru sabotarea mașinii de război hitleriste. Printre cele mai importante amintim incendiul provocat in ziua de 23 septembrie 1943 la Uzinele din Reșița, care a produs pagube în valoare de 200 milioane lei, acțiunea din februarie 1944, cînd muncitorii „au stricat tancuri, tunuri și mașini foarte scumpe", cea a muncitorilor din Bocșa care distrugeau mașinile și lucrau foarte încet, organizând acțiuni comune cu muncitorii reșițeni. La acestea se adaugă și activitatea grupei de partizani de pe Muntele Semenic care se pregătea în vederea unor acțiuni împotriva hitleriștilor. Atît la Reșița, cit și la Anina, Bocșa, Oțelu Roșu, Caransebeș și Oravița, in pofida unei intense propagande hitleriste, comuniștii și alți oameni ai muncii de naționalitate germană au participat direct la lupta poporului român împotriva fascismului, pentru ieșirea țării noastre din războiul antisovietic și alăturării ei coaliției antihitleriste. Victoria insurecției antifasciste din august 1944 a inaugurat nouă eră în istoria țării noastre. Ea a constituit începutul revoluției populare, în cursul căreia societatea românească a cunoscut continuu prefaceri, care au dus la instaurarea unei orînduiri superioare — orinduirea socialistă. Sub conducerea Partidului Comunist Român s-au desfășurat bătălii politice de importanță deosebită care au avut ca rezultat înfrîngerea forțelor reacționare și instaurarea la 6 martie 1945 a puterii revoluționar-democratice. In toată activitatea sa, Partidul Comunist Român l-a condus după legitățile obiective ale revoluției și construcției socialiste, a ținut întotdeauna seama de ansamblul condițiilor economice și social-politice concrete din țara noastră. Practica construcției socialismului în România demonstrează că forța partidului comunist, garanția îndeplinirii misiunii sale istorice, stă în a sluji cu abnegație clasa muncitoare, poporul din care s-a născut, în capacitatea comuniștilor de a se identifica cu cele mai nobile năzuințe ale celor ce muncesc, încă de la Conferința Națională din 1945, partidul nostru a trasat ca sarcină principală în domeniul economic, dezvoltarea industriei grele, cu pivotul ei principal, construcția de mașini, precum și dezvoltarea energeticii priv leale folosirea resurselor naturațării. In anii care s-au scurs de la eliberare, industrializarea este o constantă a politicii partidului, țara noastră înregistrînd un ritm înalt de dezvoltare industrială, care prin dinamismul său se situează pe un loc de frunte în lume. România are astăzi o structură economică care tinde a se apropia de cea a țărilor avansate, o repartizare teritorială judicioasă a forțelor de producție care contribuie la grăbirea progresului economic și social al tuturor județelor. Ramură de bază a economiei noastre, agricultura a fost pusă pe baze noi, socialiste și a cunoscut profunde prefaceri calitative. Mecanizarea tot mai accentuată, folosirea pe scară largă a substanțelor chimice și intensificarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare, au determinat sporirea producției agricole. Rezultatele obținute în dezvoltarea economiei naționale au determinat o sporire substanțială a venitului național, a bunăstării materiale și spirituale a întregului popor. Venitul național al anului 1970 a depășit de aproape 6 ori pe cel realizat în 1938, ceea ce a făcut posibilă aplicarea unui ansamblu de măsuri pentru creșterea veniturilor populației, sporirea alocațiilor pentru dezvoltarea învățămîntului, științei, culturii și artei, a ocrotirii sănătății, a construcțiilor de locuințe. Au crescut, de asemenea, veniturile țărănimii și altor categorii de oameni ai muncii de la sate. Au fost adoptate măsuri pentru asigurarea unui venit minim garantat tuturor țăranilor cooperatori care participă cu regularitate la muncă. Recenta hotărîre a Comitetului Central al Executiv al Comitetului Partidului Comunist Român cu privire la unele măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață a membrilor cooperativelor agricole de producție, constituie o nouă expresie a grijii permanente pe care partidul nostru o poartă oamenilor muncii. Județul Caraș-Severin, a cărui industrie a contribuit la utilarea și modernizarea economiei naționale, a beneficiat din plin de politica de industrializare socialistă a țări promovată cu consecvență de către Partidul Comunist Român. Pe aceste meleaguri s-au lărgit și reutilat capacitățile de producție existente, s-au ridicat noi unități industriale, iar altele se conturează în prezent. Aplicînd neabătut directivele partidului cu privire la valorificarea resurselor naturale, oamenii muncii au pus în exploatare noi cîmpuri miniere pentru extracția zăcămintelor de fier și minereuri complexe, au lărgit puternic exploatarea bogatelor resurse forestiere, precum și prelucrarea superioară a masei lemnoase. Drumul parcurs în anii socialismului pînă la atingerea unor asemenea performanțe, este drumul unei munci clocotitoare, plină de dăruire, în care au fost înălțate unități ce constituie mîndrie pentru constructorii noștri, pentru colectivele care le utilizează. Hale moderne și spațioase au fost înălțate la Reșița în secțiile mecanică mijlocie ușoară, motoare Diesel, compreși xul de turnătorii Mociur, de la U.C.M.R. , au fost reclădite temelii furnalele și oțelăria din de la C.S.R.. La Bocșa, fosta uzină de mașini agricole s-a extins la dimensiuni impresionante, dusele sale bucurîndu-se de probinemeritat prestigiu în țară nu peste hotare. Pe meleagurile treși zite la viață ale bătrînului Danubiu au intrat de mult în exploatare bogate zăcăminte de minereuri complexe, atît de necesare industriei prelucrătoare. Anii cincinalului 1966—1970 au înscris în istoria a partidului succese semicentenară importante în județul Caraș-Severin. Un bogat volum de investiții, însumînd 4,3 miliarde lei, a sporit considerabil forța economică a județului cu noi capacități și utilaje care, conjugate cu îndeplinirea programului de perfecționare în domeniul organizării producției și a muncii, au încununat activitatea harnicelor noastre colective cu un spor de producție industrială de 48.3 la sută. In cincinalul în care am intrat, peisajul industrial al județului se va îmbogăți cu noi unități ale industriei tradiționale în județ: oțelăria de la Uzina Oțelu Roșu, modernizarea laminoarelor de la Reșița, minele neferoase de la Șosea Montană, precum și o unitate a industriei textile din municipiul Reșița. In anul 1971, pe baza hotărârii conducerii de partid și de stat, Reșița devine al 19-lea centru universitar al țării, prin înființarea Institutului de subingineri. Oamenii muncii din județul Caraș-Severin, insuflețiți de încrederea nestrămutată în politica profund științifică a Partidului Comunist Român, au desfășurat o întrecere susținută, consacrîndu-și întreaga pricepere și energie realizării sarcinilor ce le revin din planul pe 1971 și angajamentelor luate în cinstea marelui jubileu al partidului nostru. Eforturile colectivelor oamenilor muncii din județ, conduse și îndrumate în permanență de organele și organizațiile de partid, s-au concretizat în realizarea unei producții industriale cu 97,3 milioane lei mai mare în trimestrul I 1971 față de aceeași perioadă a anului trecut. Planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 102,4 la sută, al producției marfă vîndută și încasată în proporție de 103,9 la sută, iar productivitatea muncii a fost realizată în proporție de 101,5 la sută. In întîmpinarea semicentenarului partidului, angajamentele asumate pentru această perioadă au fost depășite substanțial, realizîndu-se peste plan 142,6 milioane lei la producția marfă vindută și încasată, concretizată în produse deosebit de importante pentru economia națională. In cinstea gloriosului jubileu al P.C.R., a fost dată in exploatare cu două luni înainte de termen o suprafață de 5 000 mp la Uzina de construcții metalice Caransebeș. Țărănimea din județul nostru, toți lucrătorii din unitățile socialiste, de stat și agricole de producție cooperativele au terminat la timp și în bune condiții lucrările agricole de primăvară. îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate dovedesc hărnicia, dragostea și atașamentul oamenilor muncii din județul Caraș-Severin față de politica înțeleaptă a partidului, își aduc o contribuție de seamă la nobilul efort constructiv al întregului nostru popor, pentru înfăptuirea directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. Pentru realizarea sarcinilor și a angajamentelor luate, vă rog să-mi permiteți ca în numele Comitetului județean al P.C.R. și al Consiliului popular județean, să adresez celor 36 500 de comuniști, activului nostru de partid, muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, lucrătorilor de pe ogoare, tuturor oamenilor muncii de pe cuprinsul județului — români, germani, sîrbi și de alte naționalități — calde felicitări cu prilejul sărbătoririi semicentenarului partidului și să le urez noi succese in activitatea ce o desfășoară pentru înfăptuirea politicii partidului. Marile transformări care au avut loc în toate domeniile de activitate, o dată cu victoria socialismului în țara noastră, schimbările petrecute în structura de clasă, în poziția și natura clasei muncitoare, țărănimii și intelectualității, procesul de continuă omogenizare a societății noastre, constituie temelia unității liste a poporului. Succesele socialbținute de clasa muncitoare în alianță cu țărănimea — sub conducerea și îndrumarea Partidului Comunist Român — cuceririle politice, realizările economice, progresele în dezvoltarea socială culturală, sunt rodul efortului commun al oamenilor muncii români, maghiari, germani și de alte naționalități, constituie expresia concretă a unității și a deplinei identități de țeluri și aspirații, ale tuturor cetățenilor patriei. După ce s-a referit la politica internațională a partidului și statului nostru în care poporul român vede întruchipate propriile sale aspirații, vorbitorul a spus : România contemporană prezintă imaginea unui stat socialist în plin avînt, ocupînd un loc de cinste în rîndul popoarelor lumii, bucurîndu-se de un binemeritat prestigiu pe plan internațional. „Dacă privim harta Republicii Socialiste România — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu — putem constata cu satisfacție marile realizări care au dat o nouă înfățișare patriei noastre". Suntem mîndri că de-a lungul celor 50 de ani de muncă și luptă, poporul român, sub încercata conducere a partidului, a înscris cea mai glorioasă pagină a milenarei sale istorii. Sîntem mîndri că acum, ca întotdeauna, locuitorii acestor străvechi ținuturi ale județului Caraș-Severin, alături de milioane de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul țării, urmează cu dragoste și încredere nețărmurită politica internă și externă a partidului nostru, exprimind convingerea nestrămutată că Partidul Comunist Român călăuzește țara și poporul spre noi și luminoase victorii, spre culmile cele mai înaintate ale progresului și civilizației. Aspect din sală în timpul adunării festive Ft x ms In aceste zile, lucrările la complexul de agrement din cartierul turnu Birzavei din municipiul Reșița sunt destul de înaintate. loto : M. POPESCU ÎNTÎLNIRE PESTE VEAC Ia școala din Ramna s-a lăsat liniștea după-amiezelor cînd elevii au plecat acasă. Avem nevoie de această pace pentru călătoria pe care ne pregătim s-o facem. Retrospectiv, peste timp, gîndul îmboldit de obiectele pe care le luăm în mînă și le așezăm cu pioșenie pe locurile lor, încearcă să reconstituie fragmente de istorie. Cărămizi romane ce fuseseră o dată vile somptuoase, ziduri de castru sau cuptor de ars oale, 2 cosoare dacice, arme de luptă din secolele XI, XII, XIII amintesc de veacurile frămîntate prin care au trecut localnicii. „Au trecut" — repet ideea, părîndu-mi-se deosebit de elocventă pentru dragostea, atașamentul strămoșilor de glia înaintașilor lor. Alături de aceste rămășițe belice — mese de țară, blide, linguri, solnițe, admirabil izvodite din lemn, lămpașe, scărițe pentru opinci ce ușurau urcarea dealurilor spălate de ploi, un plug de lemn, coșnițe, costume cu portul acestui colț de pămînt, broderii, cai de curățit porumb — un întreg inventar agricol pașnic de oameni chibzuiți pe care viața și nevoia de mai bine i-au îmboldit să imagineze alte și alte bunuri de trai. Alăturarea ni se pare semnificativă pentru ceea ce a fost din totdeauna țăranul coborît din balada Mioriței, om chibzuit cu plug și vite, care, în vremurile de restriște, își lua armele și se ascundea în măguri pentru a-și apăra ogorul, casa și copiii. Dar omul lumea acesta, crescut de cînd e între elementele acestui spațiu al spiritualității sale, și-a găsit ceasurile de zăbavă pentru a migăli și cîte o ploștii, fusului și altor înfloritură obiecte trebuincioase gospodăriei lăsîndu-ne astfel un mesaj, descifrabil pe coordonatele sufletului, de simțire aleasă. Adunăte acum la un loc în camera-muzeu a școlii, toate aceste mărturii realizează o panoramă, în cel mai exact sens al cuvîntului, a talentului, și a geniului popular. Elevii vin adesea să privească, să învețe și să priceapă viața străbunilor lor, șterg obiectele, le cîntăresc în palmă, mîngîie cu buricele degetelor asprimea suprafețelor și sensibilitatea arabescurilor, se adaugă și Plusului de interes , cîștigul în asimilarea frumosului, iar dragostea față de locul natal dobîndește în profunzime noi calități ale mîndriei. In cei 14 ani cîți au trecut de la înființarea muzeului, sute de elevi și alte sute de turiști au vizitat această încăpere. Fiecare dintre ei a ținut să-și aștearnă cuvintele momentele de mulțumire pentru de instrucțiune istorică și elevată delectare artistică în „Cartea de aur". Sunt implicit și cuvinte de caldă apreciere la adresa profesorilor Traian Simu, Nicolae Roșu și a învățătorului Gheorghe Arjoca, care au avut ideea adunării (uneori chiar a recondiționării), clasării și expunerii vestigiilor de civilizație și măiestrie artistică ale acestor meleaguri. — La colectarea obiectelor a participat, propriu-zis, tot satul — ne spune Gheorghe Arjoca, directorul școlii. Alături de noi, au scormonit podurile și lăzile colbuite de vreme atît elevii, cît și părinții lor. Dintre ei îi voi aminti pe Maria Miclău, Adam Achim, Ion Moldovan, Ion Vodă, Ion Țăreanu, pentru strădania și pasiunea cu care au înțeles ei să conserve valorile materiale ale locului, făcîndu-și din aceasta o datorie de onoare. La început, aveam doar 40 de obiecte, astăzi deținem deja 150 și pentru viitor prevedem achiziționarea multor altora. O lecție de istorie făcută din truda oamenilor satului de-a lungul secolelor, un popas asupra muncii celor care au fost, plin de învățăminte pentru căutările celor ce vor veni. Peste veac rămnenții de astăzi își dau și-n această privință mîna pentru scoate în lumină mărturiile cu laturii atîtor generații de anonimi care și-au iubit glia, obiceiurile și tradițiile, îmbogățindu-le necontenit, spre mîndria urmașilor lor. VASILE BOGDAN Carnet cultural ■ TlNÂRUL POET GEORGE SURU, profesor de limba română la școala generală din Zervești, comuna Turnu Ruieni, a obținut zilele acestea un prim succes de prestigiu : premiul Asociației scriitorilor din Timișoara pentru volumul de poezii „Așteptarea coralilor“, editat în 1970. Volumul premiat întregește creația poetică a lui George Suru, manifestată evident încă de la apariția volumului său de debut, intitulat simbolic pentru anii de atunci ai autorului — adolescent, „Pentru a iubi“. De altfel, zilele acestea, poetul caransebeșan este prezent în librării și în culegerea „Antologia pastelului românesc“, prin două din cele mai semnificative creații ale sale — ,Peștii" și ,Străbunii“. LEMINECLUBUL „ZORII NOI" al Casei pionierilor din Reșița a terminat recent un film color înfățișînd o suită coregrafică populară, intitulată „Pașii saltă tinerește", care cuprinde jocuri populare din mai multe zone folclorice ale țării : Suceava, Satu Mare, Mureș, Teleorman, Bistrița Năsăud și Caraș-Severin. Filmul a fost trimis Consiliului Național al pionierilor, urmînd să fie inclus în fondul de filme al organizației. Muzica specifică fiecărei zone din care este jocul popular respectiv ilustrează secvențele surprinse pe scenă sau într-un cadru natural. Pe lîngă jocurile populare românești, pelicula redă și dansuri populare germane, maghiare și sîrbești. Pasionante, orele de lucrări practice oferă elevilor Liceului din Oțelu Roșu posibilitatea de a se familiariza cu aparatura pe care o vor mînui în viitoarele profesiuni. (Fotografie primită în cadrul concursului nostru). Foto : EMIL MATEIAȘ E bine știut că unitățile mici, secțiile auxiliare din marile întreprinderi sunt mai puțin cercetate de către reporter. Aici succesele n-au amploarea recordurilor răsunătoare și, totuși, zeci, sute de oameni muncesc cu conștiinciozitate, contribuie — mai mult ori mai puțin direct, tuși — la buna considerabil to_______ desfășurare a procesului de producție, la înzestrarea economiei naționale, cu însemnate cantități de bunuri materiale. Am vizitat de citnd un asemenea sector. Oamenii își urmau netulburați munca ; la sectorul construcții-montaj al Combinatului siderurgic din Reșița fiecare ceas este important. E drept, cele mai multe lucrări pe care le execută colectivul sunt de importanță restrinsă, dar simțul de răspundere și punctualitatea rămîn caracteristici constante ale acestor oameni tăcuți și vrednici, întreprinzători. Stau de vorbă cu Gheorghe Lateș, șeful sectorului. In ultimele luni au fost efectuate de către constructorii de aici — paralel cu reparațiile curente — o seamă de lucrări, a căror însemnătate nu poate fi negată. Stau mărturie clădirile celor două magazii de mare capacitate de la Filer, recent date în folosință. Au fost, apoi, asigurate, cu șase zile înainte de termen, modelele necesare presei de 2 000 tone pentru bandaje. — Am demarat deja lucrările de construire a estacadei depozitului de la Minda, munca e în toi. Oamenii noșșt tri sunt săritori și harnici , am început, astfel, de câteva zile, amenajarea unui nou grup social într-o clădire ce servea pînă de curînd drept magazie. Venim în felul acesta în întîmpinarea unei legitime cerințe a angajaților sectorului. Peste cîteva săptămîni — puține la număr, desigur — noul vestiar și sala de dușuri vor fi terminate. Preocuparea de a obține rezultate cit mai bune în activitatea cotidiană este materializată și în grija pentru o cit mai rațională utilizare a materiei prime. In primul trimestru al acestui an au fost economisiți, prin recuperarea modelelor casate, 4 mc și jumătate de cherestea, iar economiile realizate la tablă ondulată se cifrează la 4 000 lei. peste Am ținut să aflu numele celor mai merituoși dintre edili. — Sub conducerea maistrului comunist Ion Bălănescu, zidarii Ion Kesner, Petru Păleanu, Iosif Wild și-au făcut un titlu de cinste din a fi mereu fruntași ; au devenit pentru tovarășii de muncă un exemplu demn de urmat. Dar ca ei sunt mulți — a ținut să precizeze în continuare interlocutorul meu. Am părăsit sediul principal al sectorului cu promisiunea de a reveni să scriem despre constructori și despre succesele muncii lor. VIORICA BALTEANU MEREU LA DATORIE