Flamura, iulie 1971 (Anul 18, nr. 2062-2088)

1971-07-31 / nr. 2088

s ON DISCUȚIE Sistematizarea satelor Societatea socialistă contempo­rană și-a propus, printre obiecti­vele sale de o deosebită impor­tanță, continua dezvoltare urba­nă și rurală, crearea premiselor ridicării economice, sociale, cul­turale a satului în scopul apro­pierii sale de oraș. Viața a de­monstrat că localitățile nu pot fi privite izolat unele de altele ca unități independente în cadrul înconjurător. Intre sate și orașe, integrate organic în întregul teri­toriu al țării, există relații mul­tiple, determinate de dezvoltarea economică și socială, de ridicarea nivelului de trai și în general de apariția noilor realități sociale. Organizarea științifică a agricul­turii, introducerea unui învăță­­mînt modern, noile construcții so­­cial-culturale, electrificarea sate­lor și alți factori de civilizație au determinat și la sate ridicarea ni­velului de trai material și spiri­tual al țărănimii. Cu toate efor­turile făcute pînă acum de către stat și de populația locală, satul a rămas încă în urma orașului în multe domenii, dintre care cel mai semnificativ este lipsa unei priviri de ansamblu în direcția dezvoltării urbanistice, încadrării lor în teritoriu potrivit funcției e­­conomice și sociale. Sistematizarea satelor trebuie înțeleasă în acest context ca o ac­țiune ce se desfășoară în perspec­tivă și cu ajutorul întregii popu­lații, răstimp în care se iau mă­suri și se hotărăsc acțiuni care, eșalonat și organizat, vor duce la dezvoltarea armonioasă a locali­tăților. Schițele de sistematizare, care se întocmesc în acești ani, au la bază principiile stabilite de­­ Conferința Națională a partidului. In județul nostru s-a făcut un oarecare început. Din cele 69 de comune ale județului, 36 dispun deja de astfel de schițe, ca pînă la sfîrșitul anului urmînd 1972 și celelalte așezări rurale să de­țină asemenea documente hotărî­­toare pentru dezvoltarea lor în perspectivă. Schițele de sistematizare în pri­ma lor parte conțin o analiză cri­tică a situației existente, pe baza căreia sînt expuse prevederile ne­cesare pentru prima etapă, care se va întinde pînă în anul 1975, și pentru etapa a doua, eșalonată pînă în 1985. Sînt vizate în special problemele legate de valorifica­rea resurselor locale și dezvolta­rea economică, reglementarea amplasării noilor unități de pro­ducție sau extinderea celor exis­tente. Cu această ocazie se deter­mină localitățile care prezintă condițiile cele mai favorabile de dezvoltare, pentru a deveni în viitor localități cu caracter semi­­urban. Pe planșe sunt reprezentate vii­toarele amenajări, dotările social­­culturale, bazele sportive, lucrări­le gospodărești. Pentru majorita­tea centrelor de comună s-a în­tocmit și detaliul de sistematiza­re a centrului, indicîndu-se am­plasamentele sediilor social-politi­­ce, cămine culturale, magazine, dispensare umane, școli etc. Toa­te aceste instituții vor fi plasate de preferință în centrul civic, în edificii cu unul sau două etaje, fiind dotate cu alimentare centra­lă cu apă și canalizare. Această ridicare pe verticală va crea un aspect modern satelor noastre. Se­­ prevăd, de asemenea, lucrări de modernizare a drumurilor și stră­zilor, care se vor executa din fon­durile de stat precum și din C.V.B. și prin munci patriotice, adică din strădania proprie a oa­menilor satelor. Schițele, de altfel, discutate aprobate vor sta la baza ampla­si­sării lucrărilor din sectorul socia­list și particular, respectarea pre­vederilor schițelor de sistematiza­re devenind o îndatorire de prim ordin a organelor locale. Potrivit instrucțiunilor Comisiei Naționale de Sistematizare, pro­iectele sunt supuse dezbaterii pu­blice, la care fiecare cetățean al comunei poate veni cu propuneri. Asemenea dezbateri au avut loc pînă acum la Bănia, Băuțari, Bol­­vașnița, Bucoșnița, Căvăran, Ia­­blanița, Eftimie Murgu, Lăpușni­­cel, unde s-a observat un interes deosebit al locuitorilor pentru dezvoltarea comunei, propunerile lor, în majoritate juste, fiind ac­ceptate, urmînd a fi integrate în schițele de sistematizare. Una din­tre cele mai importante propuneri a fost aceea de a se rezerva loc în vatra comunei pentru construi­rea de apartamente destinate in­telectualilor. Propunerea urmea­ză să fie aplicată în comuna Ber­­liște, unde se va construi un bloc cu 12 apartamente. Proiectanții lucrărilor, arhitect Cristina Ionescu, ing. Olga Vlad, conductor arhitect Aurel Precup și alții, au susținut prin explica­țiile și exemplele date, necesita­tea unor dotări care vin să asi­gure un confort sporit locuitorilor de la țară, dînd totodată un nou aspect satului. In timpul discu­țiilor, care s-au desfășurat într-o atmosferă de lucru, s-au dat răs­punsuri la întrebările localnicilor, astfel încît aceste întîlniri au devenit și un prilej de educare estetică a participanților. Am subliniat doar cîteva din­tre valențele acestei largi acțiuni de orînduire după concepte mo­derne a satelor. Ideile din atelie­rele proiectanților, însă, cîștigă o deplină viabilitate abia din con­tactul direct cu cerințele popu­lației. In lumina acestor consul­tații, schițele nu vor fi niciodată încheiate. Necesitatea permanen­tei lor înnoiri este un fapt dintre atîtea altele, al avîntului general al țării Către progres și civiliza­ție. Ing. GÉZA SCHMELZER Amenajări­­ la Institutul de submperi­ i Lucrările de amenajare a clădirii Institutului de sud­­i ^ ingineri din Reșița continuă într-un ritm sporit. Colectivul i­i de muncitori și-a înzecit eforturile pentru ca la toamnă în­­­­­ ’ treaga lucrare să fie predată beneficiarilor : primii studenți­­­­ ai Reșiței. 60 la sută din volumul total de muncă solicitat ^ l a și fost realizat. Sunt însă unele probleme cu procurarea­­­a parchetului și obținerea unor echipe de parchetari și insta­­­­­­latori. Deci, un apel călduros și pe această cale conducerii­­­­ fabricii de cherestea din Bocșa și I.J.C.M. de a răspunde l­a operativ cerințelor, aducînd astfel un aport substanțial la 1­­ respectarea termenilor de plan. 1 r / mmm r mmm * mamm / j ȘCOALA PROFESIONALĂ i de pe lingă U.C.M.M.A. Bocșa organizează între 1-10 septembrie 1971 UN NOU EXAMEN DE ADMITERE IN ANUL I anul școlar 1971/1972 * ® ÎNSCRIERILE se fac între 15—31 1971 între orele 10—14 la sediul școlii. august­­ $ SE PRIMESC absolvenți ai școlii generale , de 8 ani, în vîrstă de pînă la 18 ani împliniți­­ în cursul anului. > @ ȘCOALA PREGĂTEȘTE muncitori calificați­­ în meseriile de LĂCĂTUȘI CONSTRUCȚII , METALICE, SUDORI, FORJORI, TURNA­ J­TORI-FORMARI (2 ani). * SE ȘCOLARIZEAZĂ elevi pentru U.C.M.M.A.­­ BOCȘA și U.C.M. CARANSEBEȘ.* Ș) ȘCOALA OFERĂ celor reușiți, pe timpul­­ școlarizării, internat și cantină în cadrul bur­­­­sei școlare.­­ SE PRIMESC CANDIDAȚI din toate jude­­­­țele țării. (338) |__________________ | * r I »ui — N­ ■ [UNK] [UNK] [UNK]! ■ [UNK] [UNK] |tim» La Delhi, rezultat egal DELHI. (Agerpres) — Pe tere­nul de gazon al Clubului național de sport din Delhi, în prezența a circa 5 000 de spectatori, a în­ceput ieri meciul dintre echipele de tenis ale României și Indiei, care își dispută una din semifi­nalele interzonale ale Cupei Da­vis. După primele două partide de simplu, scorul este egal: 1—1. Desfășurînd un joc excelent, Ilie Năstase l-a învins în trei seturi 6—3, 6—3, 6—4 pe Jaideep Muk­­herjea și echipa română a luat conducerea cu 1—0. Dar forma­ția indiană a egalat scorul, prin victoria obținută de Premiu­ Lall cu 14—12, 6—3, 9—7 în fața lui Ion Țiriac. Astăzi are loc partida de du­blu. Echipele vor fi cunoscute cu o oră înainte de începerea între­cerii. ȘTIRI TOKIO.­­ O mare surpriză a fost înregistrată în cadrul reu­niunii internaționale de box ca­re a avut loc la Tokio. Pugilis­­tul venezuelean Alfredo Marca­­no, evoluînd într-o formă exce­lentă, a reușit să-l învingă prin ko tehnic în repriza a 10-a pe japonezul Hiroshi Kobayashi, devenind campion al lumii la cat. ușoară, clasa „juniori“. Vineri la Palatul Pionierilor, în cadrul unei ședințe a Comi­tetului executiv al tetratlonului, s-a luat o serie de hotărîri pe marginea acestei tradiționale competiții. Astfel, s-a stabilit ca următoarele ediții ale tetratlo­nului internațional al prieteniei să se dispute în R.P. Mongolă (1972), R.D. Germană (1973) și Cehoslovacia (1974). Cu prilejul conferinței internaționale de la București, s-a efectuat un prim schimb de păreri cu privire la organizarea, 1974, a unor începînd cu anul „Jocuri olimpice“ ale copiilor, proiect ce fusese prezentat anul trecut la Sofia. I mn mnure­lm­n ag­­­­lementare de igienă nu se res­pectă. De exemplu, vizitele medi­cale ale cooperatorilor, garanție a securității sănătății populației, nu se fac la termenele stabili­te, iar nu dau înscrisurile din carnete respectiv garanția că lucrătorul îndeplinește condițiile pentru a lucra cu publicul. Dr. Mircea semnează Meilă, de pildă, nu con­data la care s-a efec­tuat vizita medicală și numărul din registrul de consultații (Uni­tatea nr. 23). dr. George Nico­­lovici, în schimb, consemnează data, dar nu rezultă din carnetul de sănătate decît că purtătorul s-a prezentat la controlul medi­cal, nu și starea sănătății sale (atelierul nr. 40). Dar nu nu­mai atît. In general, se consta­tă că se folosesc obiecte de len­jerie de la un client la altul, de­și acest lucru este interzis cu desăvîrșire. Gravitatea faptului, pericolul ce-l reprezintă pentru sănătatea publică nu mai com­portă discuții. Motivările pre­zentate însă merită enunțate. La atelierul de coafură din str. Cas­tanilor (resp. Irina Cochiș și Ecaterina Fury), în timp de o săptămînă s-au folosit, fără fi spălate, 10 prosoape, două gu­a­lere mari și 18 gulere mici. La atelierul nr. 25 din bulevardul Lenin, în timp de o săptămînă s-au deservit frizerie și 512 1 046 clienți (534 coafură) cu 595 obiecte de lenjerie?­ Cooperativa „Prestarea" Motivul” efectu­ează spălatul rufelor prin mun­că la domiciliu, iar frizeriile n-au acces decît o dată pe săp­tămînă la spălat, Inventarele nu sînt în plus, nici încărcate pe măsura solicitărilor. Aseme­nea stări de fapte, incompatibi­le cu locuri de mare afluență, n-au ce căuta în cooperația meș­teșugărească. De aceea, pentru curmarea lor, Inspectoratul sani­tar al județului i-a sancționat aspru pe vinovați. l­ Continuînd vizita prin unități­cooperativei „Prestarea", ne-am oprit și la frizeria nr. 30 din str. Libertății (resp. Florea Pancaniceanu). Aici nu se făcu­se curățenie de la începutul schimbului. Vă închipuiți ce as­pect capătă o frizerie în care după 3—4 clienți nu trece mătu­ra! Ei bine, pe Pancaniceanu și subalternii lui nu i-a deranjat, în plus, toți patru frizeri: Adela Gruia, Ion Filip, Ilici Miloș F. Pancaniceanu se socotesc jig­și nici dacă li se atrage atenția. Despre bacșiș, ce să mai discu­tăm?! Numai că nu au sărit la bătaie cînd li s-a atras atenția că fapta în sine reprezintă o mentalitate străină societății noastre. Discuții pe această temă, soldate cu sancționarea vinovați­lor, s-au purtat și la frizeria nr. 29 din str. Mihai Viteazul (res­ponsabil Ion Gogoneață). Aici, nu numai că se practică bacșișul fără rușine, dar se înșeală clien­ții, aplicîndu-li-se tarifele în mod necinstit. Ucenica Iulica O­­chea ca și ceilalți de altfel, fo­­losește la bărbierit săpun ameste­cat cu cremă de ras, dar taxea­ză numai cremă, pe motiv că așa a învățat-o responsabilul. Frumos! Se dau copii pe mîna unor oameni spre a-i învăța meserie, dar aceștia îi învață în­­ primul rînd să fie necinstiți, să fure. De unde astfel de practici și de ce se admit? Cum își exer­sează atribuțiile organele de con­trol ale cooperației? De altfel, ziarul nostru va con­semna în zilele următoare, cîteva aspecte edificatoare cu privire la lipsa de control și îndrumare a cooperatorilor, vom prezenta fap­te incompatibile cu etica profe­sională a meșteșugarilor, vom reliefa neajunsuri create, nu nu­mai din neglijența u­nor salariați ai corpului de conducere, ci și din însăși sistemul de organiza­re a activității. Mai bine măsuri concrete Promovarea noului în producție In această perioadă, 220 in­gineri și economiști de la Combinatul siderurgic și Uzi­na constructoare de mașini din Reșița, de la întreprinde­rile miniere din Anina, Mol­dova Nouă și Bocșa, de la u­­zinele din Oțelu­l­oșu, Toplet, precum și de la alte unități industriale din județul nostru urmează diferite cursuri de îmbogățiire a cunoștințelor profesionale. Inițiate de Cabinetul jude­țean de organizare științifică a producției și a muncii, îm­preună cu comitetele sindica­telor din întreprinderi, cursu­rile au ca tematică cerințele actuale și de perspectivă ale producției. Acestea cuprind expuneri și dezbateri pe teme cum sunt: conducerea prinderilor industriale, între­mar­ketingul și orientarea produc­ției, organizarea sistemului informațional, programarea producției, studiul muncii, no­țiuni de psihologie industrială și altele. Corpul de lectori și confe­rențiari este recrutat atît din rîndul cadrelor cu înaltă cali­ficare profesională și de­ spe­cialitate din județ, cit și din rîndul profesorilor și altor cadre didactice de la institu­tele politehnice din Timișoara și București Entuziasmul este umbrit (Urmare din pag. 1) 1967 și 1968 la Margina (Timiș).­­ După deschiderea festivă, căreia i s-a dat solemnitatea cu­venită, totul a decurs în condi­ții foarte bune. Activitatea ti­nerilor era atît de bine pusă la punct încît randamentul muncii a fost maxim. In fiecare dimi­neață brigada desemnată frun­tașă în ziua precedentă pornea la lucru cu drapelul în frunte, iar în fiecare seară, voia bună și muzica urmau ca o continuare firească după decernarea drape­lului celor mai vrednici peste zi. La Prigor, nimic din toate a­­cestea nu se realizează. — Mi s-a spus că în tabără există un jurnal al activității cotidiene — ne-a declarat profe­sorul Ioan Alexa de la Liceul nr. 1 din Caransebeș. Am încercat să-i dăm de urmă, dar fără re­zultat. De existența unui co­mandant al șantierului, nici vorbă! Cu toate acestea, cei mai mulți dintre elevii care au lucrat pe șantier și-au înțeles îndatori­rea de tineri cetățeni ai ei noastre socialiste și, sub patru­în­drumarea cadrelor didactice ca­re îi însoțeau, au făcut cinste școlii și părinților lor. — Liceenii din Oravița — ne-a spus tovarășul Cereanu au fost harnici și nici veselia nu i-a ocolit. Au sosit în acordurile mu­zicii, dimineața plecau la cîntînd, orchestra lor ne-a lucru în­cântat pe toți în serile senine din iunie și în primele zile ale lunii acesteia. Cuvinte frumoase am auzit și despre elevii liceului din Me­­hadia, care, de asemenea, și-au îndeplinit cu conștiinciozitate norma zilnică. Cu totul altfel au înțeles să se comporte însă e­­levii liceului din Bozovici. Ba, m­ai mult chiar, chiulul și ieșiri­le huliganice au găsit înțelegere și au fost stimulate chiar de unele cadre didactice care-i a­­veau în supraveghere. Un deta­liu revelator: rezultatele muncii lor au fost estimate la șase lei pe zi! Adică, nici măcar jumăta­te din contravaloarea hranei zil­nice. Comentariile ar fi de prisos, credem. De aceea cerem organe­lor în drept (Inspectoratul șco­lar al județului­­, Comitetul județean al U.T.C.), să cercete­ze atitudinea reprezentanților liceului din Bozovici în răstim­pul celor 15 zile afectate prac­ticii estivale. Pledăm cu convin­gere pentru utilitatea clarifică­rii acestor lucruri întrucît ati­tudinea unor persoane lipsite de simțul responsabilității nu tre­buie să impieteze asupra activi­tății întregului colectiv al aces­tei școli, despre ale cărei rezul­tate pozitive cititorii noștri au găsit numeroase relatări în co­loanele ziarului nostru. Sugerăm, de asemenea, ca la liceul din Bozovici în prima a­­dunare generală, U.T.C. a anului școlar viitor să fie discutată a­­titudinea elevilor față di ca în producție, să fie de prac­sancțio­nate aspru tentativele de distru­gere a unor bunuri obștești care s-au dedat unii tineri. Fap­la­rele amintite sînt cu atît mai de neiertat cu cit șantierul, aflat în vecinătatea comunei lor natale, amenajează la îndemîna bozovi­­cenilor o modernă cale de ac­ces către inima țării. Sosiți cu două zile în urmă, elevii din Anina și Caransebeș s-au apucat cu nădejde de trea­bă. — Buni băieți, nimic de zis — ni i-a caracterizat șeful de lot. Dacă vor munci tot așa or să aibă cu ce se mîndri acasă, o­­dată întorși, bronzați, mai pu­ternici, maturizați, parcă. Entuziasm, dragoste de muncă există, pe șantier. Faptele o do­vedesc. De ce lipsesc însă din stilul de muncă al Comitetului județean al activiștilor U.T.C.? E cu atît mai inexplicabilă delă­sarea aceasta cu cit­ea dezminte flagrant tradițiile județului. Lo­cul fruntaș ocupat anul trecut la munca patriotică în pe țară ne îndreptățea întrecere să ne așteptăm la o reeditare a acestui succes. Așadar, o întrebare gra­vă își așteaptă răspuns. Ne-am propus prin ancheta de față să reamintim — se pare că este necesar — că importante­le obiective încredințate de par­tid organizației U.T.C. — educa­rea multilaterală a tineretului, pregătirea lui, pentru viață și muncă — se impun a fi onorate fără a acorda rabat calității. En­tuziasmul tinerilor e o comoară scumpă, ce nu trebuie risipită la întâmplare. Măsurile de remedie­re se cer, credem, a fi luate fă­ră întîrziere, pentru a servi drept pildă și îndrumare în ac­tivitatea de viitor. Loto Numerele extrase la Tra­gerea din 30 Iulie 1971 Extragerea I : 16, 9, 45, 78, 73, 72, 1, 60, 14. Extragerea a II-a : 67, 7, 3, 87, 22, 8, 80. S" '•­ I" 1­1­1 ■­M­.' ' .'WWWflWW, —■—~— .1 ,715 ............ • ■ . TM •. v, J memento/ memento­ memento memento­ memento­­ memento kmimmmmm i j ni i ■ ii , i ..A' * ——■———■———"—■——* 15.20 Dechiderea emisiunii — „Apollo — 15. — Transmisiune directă. Prima plimbare luna­ră. 16.30 Emisiune în limba radio ț§ si­M­B ĂT X7"P­r­og­r­amu­l 1. 6.00 Muzică și actualități. 7.45 Sfa­tul medicului. 8.00 Sumarul pre­sei. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Miorița. 10.05 Interpreți ai Teatrului muzical din Constanța. 10.30 Cântece populare. 11.15 Atențiune șoferi. I REȘIȚA Muncitoresc : fil­mul O floare și doi grădinari (orele 8, 11, 16, 19) . Arta : fil­imum : în următoarele 24 de ore, condițiile atmosferice vor fi favorabile producerii averselor germane. 18.00 Bună seara, fe­te ! Bună seara, băieți ! 19.10 Tragerea de amortizare ADAS: 19.20 1 001 de seri — Emisiu­ne pentru cei mici. 19.30 Te­lejurnalul... de seară. Sport. 20.00 Săptămînă internațională. 20.15 Tele-enciclopedia. — Kamaka­atențiune pietoni 1 12.30 Intîl­nire cu melodia­ populară și interpretul preferat. 13.30 Ra­­diodivertisment m­­uzical. 17.00 Știință, tehnică, Sintezie. 17.30 Noi înregistrări de muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară,­­20.05 Zece melodii preferate. 20.45 La ha­nul melodiilor. 21.30 Revista șlagărelor. 22.30 Sear­ă de dans. Programul II. 6.00 Program mu­mul Dragoste și viteză 1 (orele 11, 15.30) ; O floare și dois gră­dinari (orele 17.30, 20.30); Cultu­ral, filmul Ultima noapte a copi­­lăriei (ora 15.30); Genoveva­ de Brabant (orele 11. 17.30, 19.­­0); BĂ BĂILE HERCULANE.­­ 23 locale de ploaie, însoțite de des­­­cărcări electrice și pe alocuri de grindină. Aversele vor fi mai frecvente în zonele de deal și de munte, unde se vor înre­gistra cantități ce vor depăși la Ciucii. Record. Radioactivi­tate (II). Aiul crocodililor. 21.00 Film serial realizat de Te­leviziunea Română. „Urmări­rea“. Episodul II — „Recepție la Von Braun“. 21.50 Fragment din spectacolul înregistrat in Sala de concerte a . Radiotelevi­ziuni.de dimineață. 8.05 Tot îna­inte. 9.35 Pagini din opereta „Clopotele din Corneville". 10.50 Balade și jocuri populare. 11.25 Șlagăre cu Anca Agemolu, Ni­­colae Nițescu, Angela Zilia și Andreas Holm. 12.15 Muzică populară. 14.05 De­­ toate pentru toți. 15.30 Cenaclul artelor. 16.15 Poeme simfonice. 17.05 Cîntece și jocuri de nuntă. 18.20 Pa-August , filmul Mihai Viteazul, seriile I și II (matineu) . Dă­i înainte cowboy. " CARANSEBEA Tineretului , filmul Unghiul de cădere (se­riile I și II). „Grădina Melodia“, filmul Ziua în care vin peștii, pe alocuri 30 — 35 litri pe me­trul pătrat. Vîntul va sufla ,potrivit, cu unele slab pînă la intensificări­­ în regiunea de munte și pe li­toral. Temperaturile minime vor fi ziunii Române cu naistul Gheor­ghe Zamfir. 22.05 Spectacol mu­zical — distractiv. înregistrare de la bazinul Lido. 23.15 Tele­jurnalul de noapte. 23.25 Apo­llo—15. Aspecte din timpul pri­mei activități extravehiculare pe lună. gini nemuritoare din opere. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Revista revistelor culturale. 20.00 Concert Franz Liszt. 22.00 Ro­manțe. 23.05 Concert de seară. BULETINE DE ȘTIRI ȘI RA­DIOJURNALE. Programul I. Orele 7.00, 9.00, 10.00, 11.00, 13.00, 15.00, 16.00, 22.00, 24.00, 2.00, 4.00. Programul II. Orele 6.05, 7.00, 9.00, 12.00, 13.00, 14.00, 16.00, 17.00, 19.00, 23.00, 0.55. ■ ORAVIȚA. 23 August : fil­mul Mihai Viteazul (seriile I și II). I BOCȘA. Progresul : filmul Procesul alb (matineu) . Secretul din Santa Vittoria, cuprinse între 12 și 22 grade, mai ridicate pe litoral, iar ma­ximele vor înregistra o scădere ușoară, oscilînd între 20 și 30 grade, local mai ridicate în Bărăgan și Dobrogea. L FLAMURA — 2088 Scoică de Bocșa Nu e vorba de o nouă cla­sificare a regnului animal, nici, de vreo senzațională des­coperire zoologică ! Scoica de Bocșa este o hîrtie cerată, din acelea folosite pentru amba­larea bomboanelor de ciocola­tă. Numai că în lipsă de scoici sau cornete din aluat special folosite pentru servi­rea înghețatei, cofetăria din Bocșa Română oferă îngheța­ta într-o astfel de hîrtie. Si­tuația durează de cîteva luni, spre surprinderea tuturor. Ce­­ părere are T.A.P.L. Re­șița ? Călători - ghicitori Autobuzul I.G.O.R. ce poartă nr. de inventar 101, oprește în dimineața zilei de 30 iu­lie 1971 în stațiile de pe tra­seul ce coboară de la Moroa­­sa. In dreptul spitalului, o­­prește în stație, așteaptă să urce călătorii, după care, ta­xatoarea plictisită (și-i abia 7,45) anunță : „Se retrage în garaj !“. Busculadă, murmur, nemulțumiri. De unde să ghicească oa­menii că autobuzul se retrage, din moment ce nimic nu a­­nunță acest lucru. Sau fac e­­conomie de . .. efort la agăța­rea tăbliței ? ! Bufet sau etuvă? S-au bucurat — ba au fost și mîndri — fizeșenii, că li s-a pus la dispoziție un nou local de bufet. Mobilierul mo­dern, pereții curați, gestiona­rul serviabil. Numai că acum, în toiul verii — din lipsa unui ven­tilator — e o căldură înăun­tru ca într-o etuvă. Se studiază cumva, metoda de înmagazinare a căldurii pentru iarnă ? Problemă mare . Dacă vrei să începi trata­mentul la un cabinet stomato­logic îți trebuie neapărat fișă­ dentară. Jijar — după cum o ne scrie colaboratorul nostru Gheorghe Lică — Olt, din Ca­ransebeș — ia­ o de unde nu-i! La fișierul policlinicii nu gă­sești așa ceva nici dacă o a­­siguri pe funcționar^ de o mi­că „atenție". Pacientul apucă atunci drumul Notariatului de stat, căci pe lingă această in­stituție din clădirea judecăto­riei locale, există și un birou de copiat acte. Dacă ai feri­cirea s-o găsești pe sin­gura dactilografă a biroului, e bine, cumperi fișa, dacă nu, continui maratonul pe la alte instituții cu speranța că vei întîlni o dactilografă miloasă. Apoi, vii cu fișa la cabinetul stomatologic, unde este com­pletată de medic, iar de aici din nou la fișier pentru a a­­chita lucrarea. Și uite așa în­cepe adevărata durere de ... dinți! Și cât de simplu ar pu­tea fi rezolvată această „mare problemă“. Adică, ghișeul să dispună, contra cost, de ase­menea fișe. Asta-i tot 1 Rubrică redactată de ION CRIȘAN și C. GALESCU I NOU! NOU! I * în cadrul I TÂRGULUI DE VARĂ în perioada 19 iulie — 30 august 1971 j MARI REDUCERI DE PREȚURI I 25 — 30 % . In această perioadă găsiți în magazinele O.C.L. PRODUSE INDUSTRIALE R­F­C­­­T­A un bogat sortiment de mărfuri cu prețuri reduse din grupele : — ȚESĂTURI — CONFECȚII — MAROCHINARIE — ÎNCĂLȚĂMINTE i Mica publicitate (340) Soț și soție ingineri predăm matematică , admitere liceu și facultate, adresați-vă Moldova » I Nouă strada Nicolae Bălcescu nr. 66 A. (339) mt ’ a mmm a ■ II­I mmm a mmm a mmm a mmm a mmm a mmm a mmm a o •a

Next