Flamura, noiembrie 1971 (Anul 18, nr. 2168-2192)

1971-11-26 / nr. 2189

• 2­e FEL DE FEL Răsplatnicii asociației Asociația de locatari nr. 138 din Reșița — Lunca Birzavei (bulevardul Republicii nr. 7) întîmpină greutăți în încasa­rea contravalorii unor servicii ale I.G.O.R. S-a încercat în fel și chip ca toți locatarii să-și onoreze obligațiile. Nu s-a reușit, asociația rămînînd de­bitoare. Paul Constantin (224 lei), Gheorghe Bălan (50 lei), Titus Brainea (124 lei), A­­lexandru Magyar (84 lei), Ion Căpăstraru (91 lei) și Claudia Jercea (47 lei) și-au uitat o­­bligațiile ce le revin față de asociația la care au subscris de bunăvoie și nesiliți de ni­meni ? Dacă-i așa, prin pre­zenta, noi le reamintim: nu-i corect să lași, cu bună știință, pe alții să tragă ponoasele de pe urma ta. După incendiu... potopul La data de 24 octombrie, în Reșița, pe strada 6 Martie, la nr. 18, a izbucnit un incendiu care a distrus printre altele și ferestrele apartamentului nr. 4 și 5. Chemați la fața lo­cului, oamenii de specialitate de la I.G.O. Reșița s-au grăbit să înceapă reparațiile. Chiar le-au și terminat la apartamentul nr. 5. Au uitat însă de nr. 4. Și de atunci, de o lună de zile, locatarul bate le fel și fel de uși, dar nimeni nu-1 ia in seamă. Și uite așa, omul tremură cu în­treaga familie, iar celor de la I.G.O.R. nici că le pasă. Ce-or fi avînd cu locatarul de la a­­partamentul nr. 4 ? Că doar nu și-au propus vreo ... con­gelare ! Năravuri și nărăvași In general, bozovicenii sînt cunoscuți ca oameni de trea­bă, inimoși, mîndri. Unii însă le fac comuna de ... poveste. Cîteva „exemple comerciale" : șefii de unități nu deschid la timpul stabilit și nu contro­lează afișarea prețurilor, re­staurantul nu prezintă listă de meniuri, iar barmanul nu utilizează unitățile de măsură la desfacerea băuturilor ș.a.m.d. Și pentru că am uzat nu­mai de exemple comerciale, așteptăm și o părere competen­tă de la Inspecția comercială. Dacă și alții au păreri, bo­zovicenii se așteaptă cu toată încrederea, mai ales dacă sunt urmate și de măsuri. Altfel, se înmulțesc și năravurile și nă­răvașii ! S. 0. S.! In­ holul spitalului din Re­șița există un telefon public, prin intermediul căruia bolna­vii pot lua legătura cu cei de acasă, cu prietenii. Dar între a exista și a utiliza este o diferență. Telefonul în cauză există, dar cu mari goluri în funcționare. Defecțiunea în general, constă în supraîncăr­carea cu monede, dată fiind intensa solicitare a aparatului, lucru de altfel cunoscut la serviciul de specialitate a­ P.T.T.R. Cei internați lansează ape­lul de față. Recepție ! Rubrică realizată de J. MUNTEANU GOLURI NEJUSTIFICATE în aprovizionarea unităților comerciale Localitatea dinamizată de pro­cesul industrializării socialiste, în care sporul populației are un adaos exploziv, determinat de dezvoltarea unităților industriei extractive, constructoare de ma­șini și de prelucrare a lemnului, existente aici și în împrejurimi, Bocșa este unul din principalele orașe ale județului nostru. In general, rețeaua comercială ține pasul cu renașterea acestei urbe, numărul, diversificarea și amplasarea teritorială a uni­tăților comerciale — multe din­tre ele noi sau modernizate în ultima vreme — corespunde ce­rințelor localnicilor. De folos în­să, deoarece magazinele care des­fac produsele cele mai căutate de cumpărători nu oferă întot­deauna ceea ce aceștia au ne­voie, că în unele zile sortimentul de mărfuri este sărac. Un raid efectuat recent de echipele de control obștesc din cadrul întreprinderii Bocșa au relevat tocmai miniere acest lucru. Astfel, s-a constatat — și acest lucru durează de mai multă vreme — că aproviziona­rea și calitatea mărfurilor ali­mentare, destinate consumului zilnic, lasă de dorit. Laptele, de pildă, se aduce la ore nepotrivite (nu o dată, după ora 9 dimineața), cînd copiii sînt plecați la școală, neputînd servi acest aliment atît de necesar lor. De aceea, se im­pune ca laptele să fie adus la magazine zilnic, înainte de ora 7, așa cum de fapt se procedează la Reșița și în alte orașe, pentru ca solicitanții să-l poată procura în timp util. De asemenea, se impune o aprovizionare mai rit­mică cu preparate proaspete de carne, căci nu o dată s-a întimplat ca să nu se gă­sească în magazinele de speciali­tate decit slănină. Nu în toate cazurile, pâinea li­vrată de fabrica din Bocșa cores­punde cerințelor calitative. U­­neori este crudă, iar alteori pli­nea semialbă se confundă cu cea... neagră, iar sortimentul de produse este foarte sărac. S-a constatat, totodată, că o serie de produse alimentare (boia de ardei, biscuiți, cacao, scorți­șoară, sare de lămîie, conserve etc.), produse industriale emailate și de fier, servicii (oale de masă, cuie și articole de fierărie) și diverse articole de îmbrăcă­minte pentru adulți și copii, au lipsit sau continuă să lipsească din magazinele bocșene. Și a­­ceasta, în ciuda repetatelor soli­citări, a numeroaselor note întoc­mite de gestionari și a procese­lor verbale încheiate de controlo­rii obștești. In raidul întreprins s-au ob­servat și alte deficiențe de na­tură organizatorică. De pildă, de­pozitarea încălțămintei la ma­gazinul „Modern" este complet necorespunzătoare din cauza u­­mezelii ce persistă în aferent, care degradează depozitul marfa. Ambalajul pentru încălțăminte nu s-a ridicat de 7 luni, fiind lăsat pradă intemperiilor. Din cele relatate se desprinde, prin urmare, concluzia că situa­ția aprovizionării unităților co­merciale din orașul Bocșa mai lasă de dorit. Și cel mai inadmi­sibil lucru este încetineala cu care se acționează pentru redre­sarea acesteia, în ciuda posibili­tăților existente. Forurile care coordonează această activitate (O.C.L. Alimentara și Produse industriale Reșița, dar și Direcția comercială județeană) au obliga­ția să îndrepte lucrurile substan­țial și cu operativitate. Deficien­țele se cer analizate, iar cerințe­le localnicilor satisfăcute­ VASILE GAIDOȘ responsabilul comisiei de control obștesc a Comitetului sindicatului I.M. Bocșa — Ce să facem?! Pînă vin instalatorii, ne încălzim cum putem... Desen de N. LENGHER ROMÂNII NU­MAI CU PRECIZIE ȘTIINȚIFICÂ Agențiile internaționale de pre­să transmit ample comentarii pe marginea meciului de fotbal România — Țara Galilor dispu­tat la București în cadrul cam­pionatului european interțări (grupa I). Trimisul agenției Reuter subli­niază în comentariul său perfor­manța fotbaliștilor români care, într-un meci capital pentru cali­ficare,­ au învins cu 2—0 forma­ția Țării Galilor, alăturîndu-se astfel celorlalte șase echipe: Anglia, Italia, Belgia, Iugosla­via, R.F. a Germaniei și U.R.S.S. calificate în sferturile de finală ale competiției. „Echipa Româ­niei, notează ziaristul britanic, a practicat un joc metodic de o precizie aproape științifică. Du­pă numai 9 minute de la înce­perea jocului, ea s-a aflat în a­­vantaj prin golul înscris de Lu­­pescu. O manevră strălucită ini­țiată de extremul Iordănescu în minutul 74 s-a încheiat cu un alt gol înscris de căpitanul forma­ției, Mircea Lucescu“. In cronica sa, comentatorul a­­genției United Press scrie: „Fot­baliștii români au cîștigat cu 2—0 meciul cu Țara Galilor, dar ei au avut ocazia să înscrie ■ mai i­­­­u­p priv­i Portarul Millington, cel mai bun jucă­tor al galezilor, a intervenit în­să prompt la multe situații pe­riculoase". Cei mai buni­ jucă­tori români au fost Lupescu, Lucescu, Iordănescu și Dobrin. Agenția Associated Press trans­mite un articol în care se arată că echipa română a fost supe­rioară din punct de vedere tactic și tehnic adversarei sale, iar vic­toria sa nu a fost nici o clipă pusă sub semnul îndoielii. „Este adevărat că selecționata Țării­­ Galilor a practicat un joc deschis, dar ea nu a avut suc­ces în fața puternicei repre­zentative a României" — se spu­ne în încheierea comentariu­lui. Agenția France Presse mențio­nează succesul fotbaliștilor ro­mâni care au reușit să se cali­fice pentru sferturile de finală ale campionatului european în­­tr-o grupă unde evoluase redu­tabila selecționată a Cehoslovaci­ei. Agenția italiană de știri ANSA transmite o cronică în care se evidențiază faptul că echipa României a terminat pe primul loc în grupa T, datorită ultime­lor două victorii și a jocului bun practicat în această fază a com­petiției. In cele șase românii au primit numai meciuri, două goluri și au marcat 11, în timp ce adversarii lor direcți, fotba­liștii cehoslovaci, au înscris tot 11 goluri, primind însă 4. Instantaneu de la laboratorul de fum din Cireșa, cofetărie al cooperativei de con- Foto, I. CARDOȘ TEHNICA NOUĂ nu înlătură de la sine accidentele In toate ramurile economiei naționale se desfășoară un amplu program de modernizare, se in­troduc mașini și instalații noi de mare randament, care preiau activitatea grea și obositoare a omului. Drept urmare, pe lângă eficiența economică incontestabi­lă, sunt create condiții de muncă tot mai bune pentru întreaga masă de salariați; în abatajele întreprinderii mi­niere din Moldova Nouă, mașini­le au îmbunătățit considerabil condițiile de muncă. In mod pa­radoxal, însă, numărul și gravita­tea accidentelor de muncă legate de operațiunile de încărcat și de transportat minereul în abataje n-au scăzut. Astfel de accidente au avut loc aproape în toate sec­toarele din subteran, unde se lu­crează cu mașini de încărcat, de transportat, cu cupe și siloz pneumatic. Analizînd cauzele lor, conclu­zia se impune de la sine, numai prin introducerea tehnicii noi, fără a acționa în mod corespun­zător și asupra factorului om, nu pot fi rezolvate problemele legate de protecția muncii. Or, la mi­na Moldova Nouă se acordă o atenție insuficientă instruirii per­sonalului, creării unei opinii de masă pentru respectarea întoc­mai a tuturor măsurilor de pro­tecția muncii. Așa se explică fap­tul că majoritatea accidentelor au avut la bază cauze care deno­tă un nivel de pregătire inferior cerințelor tehnicii actuale. Bună­oară, cu toate că există instruc­țiuni de lucru, acestea nu sînt corespunzătoare, sînt incomplete, omit multe detalii care ar necesare de precizat și de res­us­pectat pentru a se putea lucra cu noile mașini și utilaje, fără pericol de accidentare. Cînd cum se respectă și Contra­­aceste instrucțiuni sumare și incomple­te, s-a constatat că în multe cazuri nu sunt luate foarte în seamă, mai ales datorită faptului că personalul tehnic de suprave­ghere și control, maiștrii și in­ginerii din cadrul sectoarelor, manifestă o exigență scăzută în aplicarea lor. Sunt maiștri și ingineri care consideră că o dată cu afișarea instrucțiunilor și-au încheiat datoria, aplicarea fiind doar o îndatorire a muncitorilor care deservesc utilajele. Mai mult, ei privesc aceste instrucțiu­ni ca pe niște paravane de pro­tecție pentru cazul cînd ar avea loc unele accidente, paravane care să-i apere în fața legii și care să justifice absența măsuri­lor necesare. Se impune ca, conducerea uni­tății să imprime o cotitură în mentalitatea personalului tehni­­co-ingineresc al secțiilor și sec­toarelor privind felul de tratare a problemelor de protecție a mun­cii legate de introducerea tehni­cii noi, pentru ca să înțeleagă toți că, conducătorul unui proces de producție nu are dreptul să vadă numai mașina, iar omul care o pune în funcțiune și o dirijează să fie exclus din preo­cupările sale. Ing. PETRU BIRO inspector pentru protecția muncii I televiziune­ a VINERI ! 18.00 Deschide­rea emisiunii. Căminul. Oc contra os 2. 18.50 Lumea co­­­piilor. Povestea bătrînului ce­dru. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica politi­că internă, de Eugen Mândric. 20.15 Intermezzo muzical cu or­chestra Valențiu Grigorescu. So­list Ion Ulmeanu. 20.25 Film artistic : Nemurire. O produc­ție a studiourilor Albania Nouă 1970. Regia : Viktor Ghika. 22.05 Panoramic științific . Noutăți științifice din lumea întreagă, prezentate de Andrei Bacalu și Dumitru Cucu. 22.35 Telejurna­lul de noapte. I­n BĂILE HERCULANE. Co­­­­medie cu olteni, de Gheorghe I Vlad. mm . LN CADRUL „16­MILOR“ DE FINALĂ ale turneului in­ternațional de tenis de la Buenos Aires, ultimul concurs pentru „Marele premiu­ Film", jucătorul român Ilie Năstase l-a învins cu 3—6, 7—6, 6—3, 6—0 pe cehoslo­vacul Milan Holecek. Ilie Năstase va disputa astăzi partida din optimile de finală. FLAMURA — 2189 (Urmare din pag. 1) află în lucruri cunoscute de cînd lumea, respectiv în îngrijirea și furajarea corespunzătoare a ani­malelor. Să-mi fie iertat, dar trebuie s-o spun că această în­grijire începe cu ... țesala. După cîte știu, pe alocuri nu prea se dă atenție la curățenia animale­lor. Ba, unii au și renunțat la țesăratul animalelor, ceea ce nu este bine. Nu trebuie să uităm nici o clipă că igiena corporală a animalelor influențează foarte mult starea generală a acestora, randamentul productiv. Atenție mare acord apoi pro­gramului de grajd, sub toate as­pectele, împreună cu șeful fer­mei și specialiștii unității, am alcătuit rații echilibrate de fu­rajare, de la care nu mă abat niciodată, înțelegînd prin a­­ceasta și adăparea la timp. Tre­buie spus, însă, că nu este vor­ba de o îngrijire „la general", ci de grijă deosebită pentru fie­care animal în parte. Găsesc, de asemenea, că în­­grijitorul­ mulgător nu trebuie nicicînd să se dea bătut de u­­nele insuccese trecătoare. .Mun­cind cu pricepere, hărnicie și răbdare, el poate obține întot­deauna rezultatele dorite, chiar și de la acele animale care la un moment dat par iremediabil pierdute. Spunînd aceasta, am în vedere acea prevedere din programul de dezvoltare a zoo­tehniei, care vizează redresarea întregii activității din sectoarele de creștere a animalelor. Nu mai departe decît în cazul meu, cînd am luat în primire lotul de vaci, unele dintre ele erau pe­riclitate de sterilitate, îngrijirea de care vorbeam mai sus, pre­cum și asistența zooveterinară a­­cordată de dr. Petru Sîrbu au determinat — desigur, după vreme — o schimbare în bine. " Actualmente, în locul meu doar o singură vacă este negestantă Cauza : depășirea vîrstei optime, de unde necesitatea înlocuirii ei cu o alta corespunzătoare. Fiindcă vem­ vorba de aspec­tul arătat, menționez că la noi fiecare vacă își are fișa sa per­sonală, în care sunt ținute la zi toate datele asupra caracterelor și elementelor de producție, în­­cepînd cu proveniența și conti­­nuînd cu produșii, perioadele de lactație, starea sănătății și cea fiziologică etc. O asemenea evi­dență este strict necesară și ea ne îngăduie să ne ocupăm în parte și sistematic de fiecare a­­nimal tocmai în funcție de ca­racteristicile sale. La drept vor­bind, nu-mi amintesc de cazuri de sterilitate — una din princi­palele cauze ale producțiilor de lapte sub plafonul minim cerut — ca urmare a slabei furajării, a neîngrijirii și nesupravegherii efectivelor, ca urmare a lipsei tratamentelor necesare. Nu încape îndoiala că ar fi multe de spus, dat fiind, că a obțină rezultate bune în zooteh­nie, justificate economic, nu-i o treabă tocmai ușoară. Cerințele sectorului despre care vorbesc sunt cunoscute în amănunt de către membrii consiliului de conducere al cooperativei, în frunte cu tovarășul președinte Petru Fara, de inginerul nostru, tovarășul Nicolae Stan, precum și de responsabilul fermei, Iosif Bartoli. Ei se ocupă cu interes de cele necesare bunului mers al activității zilnice. Pentru iar­nă, de exemplu, furajele au fost asigurate în cea mai mare parte, însilozîndu-se și vreo 260 tone de nutrețuri. Baza furajeră ur­mează să fie completată și în continuare. Pentru a folosi cît mai judicios hrana animalelor, acestea sînt scoase la păscut atîta vreme cît este posibil. Rezultate bune dobîndesc și ceilalți îngrijitori-mulgători ai fermei, în rîndul cărora se află Lucreția Mocianu, Maria Lucre­­ția, Maria Valușescu și Maria Lupșa. De altfel, cele de mai sus puteau foarte bine să fie rela­tate și de ele, căci toți muncim la fel. Nu aș vrea să se înțeleagă cumva, că am făcut totul, că producția de lapte n-ar mai pu­tea crește. Dimpotrivă, ne dăm seama că sectorul în care lucrăm dispune încă de mari și valo­roase rezerve. Tocmai de aceea, la îndemnul organizației de partid din cooperativă vom de­pune noi strădanii pentru a ri­dica neîncetat producția de lap­te. Pe această cale, cu asenti­mentul tovarășilor mei, aș pro­pune o chemare : să ne străduim cu toții, cei care lucrăm în acest sector să obținem în anul viitor de la fiecare vacă furajată, cel puțin 2­000 litri de lapte. 21100 litri de lapte Direcția județeană P.T.T.R. a început con­tractările de abonamente la presa română pen­tru anul 1972. Pentru a vă asigura continuitate în unirea ziarului REÎNNOIȚI-VA DIN TIMP abonamentul LA ZIARUL Spimura Zilnic în paginile ziarului puteți citi: 0 Rubrici de informații din actualitatea e­­conomică, social-culturală a județului. 0 O bogată pagină de din actualitatea internațională știri și comentarii 0 In fiecare joi: programul Tv pentru săptămîna următoare. 0 In fiecare sîmbătă, pagina „Magazin de buzunar". 0 In fiecare duminică „Săptămîna cul­turală". PREȚUL UNUI ABONAMENT! ■ 8 LEI PENTRU O LUNA, U 24 LEI PENTRU TREI LUNI. pri- vizita si Expozițiile de artă culinară deschise de către ORGANIZAȚIILE COMERCIALE DIN JUDEȚ Sunt expuse in sortiment bogat PREPARATE DIN CARNE, PEȘTE. PRODUSE DE COFETĂRIE care pot fi consumate pe loc­uri cumpărate pentru acasă. NU UITAȚI! CEI MAI BUNI MEȘTERI BU­CĂTARI V-AU PREGĂTIT CELE MAI GUSTOASE PREPARATE­ (506-12) AUTOBAZA TRANSPORTURI AUTO REȘIȚA strada Timișorii nr. 27 RECRUTEAZĂ pentru ȘCOALA DE ȘOFERI PROFESIONIȘTI din Cilnic în mod excepțional și numai pentru această serie (1 decembrie 1971), candidați și din alte județe. Condiții: — stagiul militar satisfăcut — vîrsta maximă 35 ani — studii, 4—8 clase elementare — în toată activitatea ca sala­riat să nu fi avut desfăcut contractul de muncă discipli­nar, art. 20 litera e. d. g. din Codul Muncii sau art. (550) . S-A GĂSIT o poșetă cu bani în fața magazinului „Universal". Se poate ridica la a­­dresa: strada Independenței nr. 3, între orele 14—16. (551) 13 e din Legea nr. 1. memento-memento-memento radio 0 VINERI. Programul I : 6.00 Muzică și actualități. 7.45 Sfa­tul medicului. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Memo­ria pămîntului românesc. 11.05 Din muzica popoarelor. 11.15 Pe teme juridice. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.27 Cîntecul e pre­tutindeni. 14.35 Muzică populară 15.05 Revista economică. 16.15 Muzică de promenadă. 16.30 Me­lodii de Richard Stein și Petre Mihăiescu. 17.30 Muzică popu­lară. 18.00 Orele serii. 20.00 Ta­bleta de seară. 20.05 Zece me­lodii preferate. 20.55 Știința la zi. 21.00 Revista șlagărelor. 22.30 Concert de seară. Programul II: 6.00 Program muzical de dimi­neață. 8.05 Tot înainte. 9.35 Or­chestre de muzică populară. 9.45 Matineu teatral. Titanic vals de Tudor Mușatescu. 11.30 Duete vocale de muzică ușoară. 12.15 Piese de estradă. 13.15 Varietăți muzicale. 14.30 Odă limbii ro­mâne. 15.30 Muzică populară. 16.15 Mari violoniști. 18.20 Or­­feu — mică enciclopedie muzi­cală. 19.05 Melodii de estradă. 20.00 Seară de operă . „Wert­­her“ de Jules Massenet. 22.15 Melodii lirice. 22.30 Capodopere ale literaturii. BULETINE DE ȘTIRI ȘI RADIOJURNALE. Programul I. Orele 7.00, 9.00, 10.00, 11.00, 13.00, 15.00, 16.00, 22.00, 24.00, 2.00, 4.00, 5.00. Pro­gramuL II : Orele 6.05, 7.00, 9.00, 12.00, 13.00, 14.00, 16.00, 17.00, 19.00, 23.00, 0.55. cinema 0 REȘIȚA. Muncitoresc: Crom­well, seriile I și II (orele 8, 11. 16, 19)­­ Arta: Tabla viselor (o­­rele 9, 11, 15.30, 17.30, 19.30) ; Cultural: Haiducii lui Șaptecai (orele 11, 15, 17, 19). 0 BĂILE HERCULANE. 23 August: filmul Ritmuri spa­niole. 0 CARANSEBEȘ. Tineretului : Ediție specială „Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în județul Caraș-Severin“; în continuare, filmul Hello Dolly, seriile I și II. C BOCȘA, Progresul , filmul Săptămîna nebunilor, seriile I și II. Casa muncitoreas­că: 100 dolari pentru șerif. Va fi prezentată, de asemenea, în ediție specială: „Vizita de lu­cru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în județul Caraș-Se­verin". 0 OȚELU ROȘU. 23 August : filmul Pe cometă. 0 BOZOVICI. Progresul : Ge­noveva de Brabant, 1 ORAVIȚA. 23 August : fil­mul Dă-i înainte cowboy. 0 ANINA. Muncitoresc . Doar un telefon. 0 STEIERDORF. Muncitoresc . Vara de altădată. vremea Vreme nestabilă și în curs de ușoară încălzire, cu cerul schimbător. Vor cădea precipi­tații sub formă de ploaie și ninsoare. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE Vreme nestabilă, cu cerul mai mult noros și cu precipitații sub formă de ninsoare. 1

Next