Flamura, noiembrie 1971 (Anul 18, nr. 2168-2192)
1971-11-25 / nr. 2188
■ia I , ANUL XVIII, NR. 2188 JOI, 25 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI MIERCURI SEARA S-A ÎNCHEIAT VIZITA PREȘEDINTELUI IOSIP BROZ TITO IN ȚARA NOASTRĂ Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în țara noastră, la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timișoara — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități —, care timp de două zile au întîmpinat cu căldură și dragoste pe oaspeții iugoslavi, exprimîndu-și, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, țările și popoarele noastre, și-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara orașului, se aflau mii de cetățeni, care au ținut și cu acest prilej să-și manifeste — prin urale și aplauze — satisfacția deplină pentru vizita făcută de tovarășul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid și de stat ai celor două țări. In gara Timișoara, oaspeții iugoslavi au fost conduși de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, membru al Ion Gheorghe Maurer, Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Va(Continuare in pag. a 4-a) Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului județean Timiș al P.C.R., convorbirile oficiale între tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Va(Continuare in pag. a 4-a). INCHHA CONVORBIRILOR DUE ROMANO IUGOSLAVE sc Aspect din timpul convorbirilor oficiale. Dineu oferit în cinstea oaspeților Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative tele Uniunii Iugoslavia, președinComuniștilor din Iugoslavia, în saloanele hotelului Continental. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Teiescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarășii Gemal Bredici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepavaț, Dușan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, și alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de asemenea, conducători ai organelor locale de partid și de stat, personalități ale vieții științifice, culturale și artistice din Timișoara, ziariști români și iugoslavi, corespondenți ai presei străine acreditați în țara noastră, numeroși trimiși speciali ai presei și radioteleviziunii din diferite țări. Dineul s-a desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au rostit toasturi. Toastul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Tito, Dragă tovarășe Biedici, Dragi tovarăși, îmi pare rău că timpul care ați stabilit să-l petreceți în România se apropie de Am însă satisfacția să pot sfîrșit. spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. în primul rînd, ne-am putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Ați putut cu dn constata că oamenii dinTimișoara, ca și întregul nostru popor, știe să-și primească bine prietenii, dorește să dezvolte relații de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii. Ați putut vedea — desigur în treacăt — și cîte ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din Timișoara. Ați avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările poporului nostru pentru construcție socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deși scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de probleme în ce privește relațiile bilaterale, am constatat cu satisfacție că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică și am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un progres continuu. Este și natural să fie așa, deoarece sîntem vecini și întotdeauna între popoarele noastre au fost relații de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relații. Nu o dată în decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună națională și pentru eliberarea lor socială. Construim cu succes socialismul și noi și dumneavoastră sîntem interesați să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relațiilor care să asigure bunăstarea și fericirea ambelor noastre popoare. De aceea, există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare în toate domeniile de activitate. Am discutat, de asemenea, multe probleme internaționale — și este de înțeles aceasta pentru că construind socialismul în țările noastre, dorim să avem condiții de pace, spre a ne putea consacra eforturile în această direcție. în același timp, înțelegem că nu se pot realiza progrese fără o largă colaborare cu toate statele — atît cu țările socialiste, cit și cu celelalte țări. Sîntem interesați ca în Balcani să se realizeze o zonă a păcii și cooperării. Dorim ca Balcanilor să nu mai poată zona fi niciodată manevrată de forțele imperialiste, ci, dimpotrivă, să devină un puternic centru al cooperării și păcii. (Continuare in pag. a IV-a) Toastul tovarășului IOSIP BROZ TITO Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși, Vă mulțumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulțumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste două zile. Mulțumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, și chiar noaptea, pe străzile Timișoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorință pentru dezvoltarea unor relații bune, așa cum trebuie să existe între două țări vecine. Cred că populația acestui oraș nu s-a înșelat în dorințele și speranțele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor, am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în continuare a relațiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populația acestui oraș știe că noi nu ne-am întîlnit pentru a discuta numaidespre relațiile noastre bilaterale, ci că am fost interesați să discutăm și despre relațiile internaționale și, desigur și despre acele relații internaționale care nu sunt bune. Dorința popoarelor noastre ne obligă deci să acționăm și mai mult, să depunem și mai multe eforturi, să fim și mai prezenți pentru calmarea acelor situații care pot amenința omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarășul Nicolae Ceaușescu In toastul rostit aici, de aceea nu aș dori să intru în detalii. Aș dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rînd aceea a situației din această zonă a Balcanilor. Nu aș putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acționăm mai mult, să facem în așa fel încît situația din Balcani să aibă influențe pozitive și asupra situației mai largi, internaționale. Un Balcan ferm, realizat în acest sens, poate să constituie o importantă contribuție la înfăptuirea dorinței noastre mai largi, și anume la asigurarea securității europene și a păcii în lume. Timpul cînd Balcanii erau considerați un „butoi de pulbere" a trecut, este un timp depășit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin reglementarea lucrurilor din această zonă, la evoluția într-un mod pozitiv a situației din întreaga lume. In măsura în care mai există încă unele elemente care mai apar în distonanță, noi putem, prin eforturi, să le rezolvăm cu ușurință. Aceasta este dorința noastră, acesta este lucrul pe care ni-1 cer popoarele noastre. Și această tendință a popoarelor noastre o vom înfăptui ! Așa cum (Continuare in pag. a IV-a) "T CINCINALUL ÎN ACȚIUNE CU PLANUL PE 11 LUNI ( ÎNDEPLINIT J ( Combinatul siderurgic Reșița ) La furnale, la oțelărie, în celelalte secții, a doua decaladă a lunii noiembrie s-a incheiat cu succese deosebite, Astfel, jurnaliștii și-au mărit zestrea la 12 382 tone. Acționînd perseverent pentru folosirea agregatelor siderurgice la parametri cît mai înalți, siderurgiștii au reușit să realizeze producții sporite, îndeplinind încă de ieris sarcinile de plan pe 11 luni. De menționat că acest harnic 1 colectiv și-a respectat și angajamentele anuale. Potrivit unor calcule preliminare, pînă la sfîrșitul perioadei, siliderurgiștii vor da peste prevederi produse în valoare de 1 1 65 milioane lei. Uzina constructoare ( de mașini Reșița / Ieri, constructorii de mașini ) și-au îndeplinit sarcinile de plan pe 11 luni la globală, în secții șe producția lucrează acum intens pentru finalizarea sortimentelor prevăzute pentru luna în curs. Colectivul secției motoare Diesel, bunăoară, a montat toate motoarele prevăzute pe două decade recuperînd 11 restanța din luna octombrie,și Uzina Oțelu Roșu ! De la o decadă la alta oțelarii de aici iși dovedesc măiestria profesională folosind cuptoarele Martin la parametri superiori celor stabiliți. Aceasta este, de altfel, prin care siderurgiștii de calea pe Bistra au putut elabora supliimentar, de la începutul anului, 3 064 tone oțel. Și laminatorii de la platine, tablă, profile, benzi și bare trase și-au onorat în timp sarcinile încredințate. Munca avantată a siderurgiștilor, stiimulată puternic de aniversarea a 175 de ani de la înființarea uzinei, a determinat îndeplinirea cu cinci zile mai devreme a prevederilor pe 11 luni la producția globală. J întreprinderea minieră Anina . Activitatea prodigioasă a minerilor desfășurată de-a l lungul anului a permis realizarea, înainte de termen, a prevederilor pe 11 luni. Pînă a ia ieri, minerii au extras în plus față de sarcina stabilită, 2 530 t tone cărbune. Potrivit estimărilor, acest colectiv își va îndeplini planul pe primul an al cincinalului încă în prima jumătate a lunii viitoare. Reducerea cheltuielilor materiale - preocupare permanentă a fiecărui salariat . Cincinalul 1971 — 1975, caracterizat prin saltul calitativ și de eficiență ce-i va promova întreaga activitate socială și economică, prevede sarcini foarte importante în domeniul reducerii chelttuielilor materiale. Alături de celelalte caracteristici dominante ale politicii economice a partidului nostru pentru această perioadă — progresul tehnico-științific, modernizarea structurilor pe ramuri și subramuri, ridicarea calificării cadrelor — micșorarea costurilor de producție, prin utilizarea judicioasă a materiilor prime și materialelor, reducerea normelor de consum va fi o constantă a activității economice , atît la nivel macro cît și microeconomic. Potrivit Legii planului I cincinal, ponderea cheltuielilormateriale în produsul social, va scădea de la 59,4 la sută cît era 1 în anul 1970, la 54,4 la sută în 1975. Ce semnifică aceste cifre ? La nivel macroeconomic (ansamblul economiei naționale) economiștii au calculat că reducerea cu numai un procent a ponderii cheltuielilor materiale în produsul social echivalează cu peste 8 miliarde lei. Economiile rezultate vor însuma circa 40 miliarde de lei, cifră ce relevă semnificativ forța economiei noastre, dacă notăm și faptul că ea reprezintă nici mai mult nici mai puțin decît venitul național al României din anul 1950. Se poate afirma că ridicarea potențialului economic și înfăptuirea principalelor prevederi ale cincinalului 1971 — 1975, depind în bună măsură de modul cum se va realiza sarcina de reducere a cheltuielilor materiale. Micșorarea acestora este în strînsă corelație cu creșterea venitului național de care depinde implicit nivelul fondului de acumulare și a fondului de consum și deci nivelul de trai al poporului. în cincinalul actual reducerea costurilor de producție are un aport egal cu un sfert din sporul 1 î de venit național. Iată de ce documentele de partid. Legea planului cincinal subliniază cu atîta acuitate importanța ce se cere acordată la nivel microeconomic acestui obiectiv. Aici, la nivelul fiecărei întreprinderi, prin măsuri curente și de perspectivă trebuie concentrate toate eforturile care să creeze condiții de realizare a unui volum sporit de produse din aceleași resurse materiale, putîndu-se satisface, mai bine, cererile mereu crescînde ale economiei naționale și pentru export. Reducerea consumurilor pe unitate de produs, obținerea unor gabarite îmbunătățite prin valorificarea superioară a materiei prime și folosirea maximă a capacităților de producție sunt factori care determină creșterea eficienței economice și asupra cărora colectivele de muncă trebuie să-și concentreze atenția. Rezultatele obținute de unitățile industriale ale județului nostru pe acest an, materializate în micșorarea consumurilor de producție, dovedesc o bună preocupare a tuturor salariaților în această direcție. Ele reflectă, de altfel, și nu în ultimă instanță, întrepătrunderea dintre interesul personal și cel general, în conștiința muncitorului nou, comunist. Relevăm, pentru exemplificare, cîteva rezultate : la Grupul de uzine Reșița, pe primul semestru, prin reducerea cheltuielilor materiale, s-au obținut economii suplimentare de 14 milioane lei. Pe aceeași linie pozitivă, se situează întreprinderile miniere din Bocșa și Anina, care au reușit o micșorare de ordinul milioanelor a dotațiilori de stat. Dincolo de materializarea în mașini, agregate, alte produse atît de necesare economiei naționale, cifrele cuantifică și creșterea responsabilității, a conștiin COSTIN BURADU economist (Continuare in pag. a 2-a) \ ^llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllin In ediția de azi I# SPORT: Un remarcabil succes al fotbaliș- | I tilor noștri ® Programul Tv. săptămînal MUNCA — cheie de boltă in educarea tineretului Trăim o epocă de continue , transformări creatoare și perfecționări, întreaga țară este un imens șantier. Construim nu numai obiective industriale, așezăminte culturale, case noi și confortabile pentru oamenii muncii, socialismul, făurim Construim idealuri, călim conștiințe. Eliberată de exploatare, munca — datorie de onoare a fiecărui cetățean — a devenit forța motrice a progresului societății noastre angajate în procesul dezvoltării multilaterale. In uriașa conjugare de forțe pusă în slujba acestui ideal, tineretului îi revine îndatorirea de a răspunde „prezent" pretutindeni unde sunt necesare elanul și vrednicia, pasiunea și abnegația, pe șantiere, în uzine, în școli și laboratoare. Viața însăși impune o etică a muncii, o etică cu prescripții severe, dar a căror respectare dă satisfacția datoriei împlinite cu prisosință. Aceasta este premisa esențială a realizării integrale a mobilizatorului Program elaborat de conducerea noastră de partid și de stat. De la acest considerent trebuie să pornim cu toate forțele în munca de educare a tineretului prin muncă și pentru muncă. Familia, școala, organizația de tineret, întreaga societate trebuie să evidențieze cu claritate că munca este cheia de boltă în formarea și realizarea omului, cu întregul său univers material și spiritual. Expunerea prezentată de tovarășul Nicolae Ceaușescu la lucrările Plenarei din 3—5 noiembrie, trasează cu realism căile de realizare a omului societății viitoare, comuniste, om cu o ridicată conștiință politică și cetățenească. Am înțeles cu toții, ca problemă de maximă importanță, că a fi tînăr al epocii noastre, un tînăr cu personalitate multilaterală, înseamnă să muncești, să gîndești și să trăiești în chip comunist, să te dăruiești, fără rezerve, propășirii națiunii noastre socialiste. Partidul și guvernul ne-au asigurat condiții excepționale de studiu și muncă. Pentru tot ceea ce i se oferă generației tinere, noi tineretul trebuie să răspundem cu însuflețirea nedezmințită a vîrstei. Cei mai mulți tineri îi în Tribuna ideilor conjoară cu respect și admirație pe vîrstnici, au o atitudine constructivă față de realitățile prezente. Din acest motiv, excepțiile de la regulă, adolescenții alunecați pe panta unei vieți ușoare, fără muncă, nu pot și nu trebuie lăsați să persiste în această atitudine dăunătoare societății și lor înșine. Pentru a-i face să înțeleagă că munca, realizarea profesională constituie temeiul existenței noastre, sensul ei, ne vom uni forțele cu toții: părinți, dascăli, tovarăși de muncă și învățătură. În complexul proces de educare a întregului popor în spiritul învățăturii marxistleniniste, noi, toți factorii educaționali sîntem în primul rînd activiști de partid, promotori ai culturii, ai ideologiei comuniste. Etica pe care o propagăm, este o etică a muncii creatoare. Sub acest aspect, este salutată structurarea întregului proces de învățămînt pe principiul educării elevilor prin muncă și pentru muncă. Introducerea în școli a activităților tehnico-aplicative, organizarea atelierelor-școală își propune formarea deprinderii și a priceperii de a mînui uneltele, de a crea cu propriile mîini, sub îndrumarea competentă a unor instructori, obiecte utile. Patronate de către unitățile economice din fiecare localitate, școlile își dezvoltă, pe an ce trece, patrimoniul material necesar desfășurării orelor de practică în condiții de maximă eficiență. Sugerăm, în acest sens, preluarea inițiativei de autodotare a atelierelor-școală de către organizația U.T.C., în cadrul orelor de muncă patriotică. Mai există încă părinți ce încurajează, cu inconștiență, trîndăvia, tendințele parazitare ale copiilor. Concepția dezonorantă „dacă nu înveți, te fac muncitor", incompatibilă cu principiile societății noastre, va trebui să întîmpine opoziția fermă a tuturor Același egoism mic-burghez alimentat de ignoranță, îl trădează și optica unor părinți care susțin că „destul au trudit ei ,măcar copiii să nu muncească". In cuvîntul său, secretarul general al partidului arăta cu multă forță de persuasiune că trebuie să-i ferim pe cei tiner de greșeli, dar că nu trebuie să-i ferim de greutăți. Ne revine, așadar, sarcina de a forma o generație călită la școala muncii avîntate, o generație pregătită multilateral pentru a face față cerințelor tot mai exigente ale producției capabilă să înțeleagă fenomenele sociale, o generație angajată plenar în procesul edificării societății socialiste multilateral dezvoltate. ION VANCEA profesor