Flamura, iunie 1972 (Anul 19, nr. 2347-2372)
1972-06-23 / nr. 2366
ANUL XIX, NR. 2366 I11 VINERI, 23 IUNIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI Fapte de seamă pentru îndeplinirea devizei: CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PENTRU MAI MULT METAL AU CUVÎNTUL HUNEDORENII Acum o săptămînâ, dînd glas unei dorințe legitime de perfecționare, redacțiile ziarelor județene Flamura și Drumul socialismului Deva au hotărît să-și pună la dispoziție coloanele tuturor acelora care prin cuvîntul tipărit vor să participe la generalizarea metodelor care și-au confirmat prin fapte eficacitatea. Vrem să oferim tuturor participanților în marea întrecere pentru mărirea producției de metal posibilitatea să cunoască, direct și nemijlocit experiența fiecărui colectiv, ceea ce au întreprins pentru a se autodepăși. Reșița și Hunedoara sunt două mari vetre de metal. Aici, lucrează două valoroase colective. Desigur condițiile tehnice, sarcinile de plan sunt diferite. De aceea în întrecerea celor două cetăți de metal, fiecare pornește de la propriile cote, în dorința sinceră, comunistă de a le depăși. Și indiferent că vom vorbi de sute sau mii de tone, esențial rămîne că fiecare la locul său de muncă a reușit să depășească indicatorii prevăzuți. în pagina a treia a ziarului dăm cuvîntul hunedorenilor să împărtășească aspecte din preocupările lor pentru înfăptuirea angajamentelor asumate în întrecerea în cinstea Conferinței Naționale a partidului și a aniversării Republicii. Sînt fapte care ilustrează marea dorință a tovarășilor noștri de întrecere de la Hunedoara de a întîmpina cele două importante evenimente naționale cu fapte de muncă deosebite, așa cum stă bine comuniștilor. Dinterjui ':ejc|3#intr»teifesi|nÄ##DOARI La Reșița DOUĂ DECADE DERBIM Siderurgiștii și-au îndeplinit angajamentele Reșița. Combinatul siderurgic, Ieri, au fost centralizate realizările ultimelor două decade. Bilanțul ilustrează că în fiecare secție cele douăzeci de zile ale lui iunie au fost la fel de calde ca și acest început de vară. Cocsarii, aglomeratoriștii, jurnaliștii, țaiii au întregit zestrea lor ofede produse livrînd suplimentar importante cantități de metal, cocs și aglomerat. Cu succesele de ieri siderurgiștii din Reșița și-au îndeplinit și depășit angajamentele luate în cinstea Conferinței Naționale a partidului. Astfel, au fost date peste plan, de la începutul anului : —6253 tone fontă (angajament 6000 tone) —4425 tone oțel (angajament 2000 tone) —2346 tone laminate finite (angajament 2000 1.) Iată un bilanț pe care-l consemnăm oricînd cu multă bucurie. Dorim tuturor siderurgiștilor ca în dialogul întrecerii, al experienței să rămînă la aceeași cotă înaltă. S-a declanșat secerișul si la 1 C.A.P. Berzovia Intr-o scrisoare primită de la tovarășul Călin Sabin, din postul nostru de corespondenți voluntari, ni se relatează că secerișul orzului a fost început de miercurea trecută la C.A.P. Berzovia și Gherteniș. Pe tarlaua „Țarină“ a cooperatorilor din Berzovia, orzul recoltat cu o combină C12, condusă de mecanizatorul Petru Kaposty, a dat o recoltă bună — 2 500 kg la hectar, cu 500 kg peste plan. „Inginerul șef al cooperativei, tovarășul Ion Kessler, apreciază că atît la orz, cit și la grîu, producția va fi superioară planului“ scrie corespondentul nostru. Și la C.A.P. Gherteniș producția se anunță bună. Pe tarlaua „Trcvaret“ unde a fost declanșat secerișul, secretarul organizației de partid, tovarășul Gh. Șuclea, împreună cu vicepreședintele Sturza și inginerul șef Nicolae dislau Buco, au apreciat dacă după cum se lucrează în prima zi, au toată siguranța că vor efectua recoltarea griului și orzului în cel mult 12 zile, împreună cu brigadierii Vasile Ogîrlaci, Iuliu Benga, cu cooperatorii Ion Martinovici, Ion Reghigea, Elena Curtea, Elena Brizu și mecanizatorii Petru Rămneanțu și alții, ne-au asigurat că vor întîmpina Conferința Națională a partidului nostru cu toate cerealele recoltate, paiele strînse și depozitate și terenul arat. □IN CUPRINS • Pentru fantezia mîinilor de aur • Memento-publicitate SPORT știri, rezultate. „Săptămîna sporturilor olimpice“ iiita încheierea vizitei în țara noastră a șefului statului Cambodgia, SAMDECH NORODOM SIANUK Joi dimineața, Alteța Sa Regală, prințul Norodom Sianuk, șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, și Alteța Sa Regală, prințesa Monique Sianuk și-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în țara noastră la invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. De la reședința oaspeților, Altețele Lor Regale, prințul Norodom Sianuk și prințesa Monique Sianuk, au venit, pînă la Aeroportul Internațional București—Otopeni, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și soția sa Elena Maurer, Janos Fazekas, Ștefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Marin Alexie, ambasadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lîngă șeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca și aeroportul erau împodobite cu drapelele de stat ale României și Cambodgiei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portretele tovarășului Nicolae Ceaușescu și prințului Norodom Sianikiască prietenia și urarea „Trăsolidaritatea militantă dintre poporul român și poporul cambodgian" se putea citi pe o mare pancartă înălțată pe platoul central al aeroportului. De La aeroport au venit să-i salute solii poporului cambodgian tovarășii, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, conducători ai unor instituții centrale și organizații obștești, generali. Erau de față șefi de misiuni diplomatice acreditați în țara noastră și alți membri ai corpului diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul: în timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două țări, în semn de salut se trag 21 de salve de artilerie. Prințul Norodom Sianik și președintele Nicolae Ceaușescu trec în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian își iau rămas bun de la șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, de la persoanele oficiale române prezente pe aeroport. Oaspeții răspund aclamațiilor prietenești îndelung adresate de mii de oameni ai muncii aflați pe aeroport, își iau rămas bun de la conducătorii partidului și statului nostru. La despărțire, prințul Norodom Sianuk și președintele Nicolae Ceaușescu își string călduros mîinile, se îmbrățișează. Tovarășa Elena Ceaușescu și prințesa Monique Sianuk își iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeților buchete de flori. Avionul special cu care călătoresc înalții oaspeți cambodgieni decolează, îndreptîndu-se spre R.P. Albania. Pînă la frontiera țării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacție ale forțelor armate române. IIM PAGINA a IV-a DECLARAȚIA COMUNĂ adoptată cu prilejul vizitei oficiale în România a șefului statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, Alteța Sa Regală Prințul Norodom Sianik (19-22 Iunie 1972) ȘEDINȚA S-A ȚINUT PE TEREN O ploaie măruntă și rece se părea că o să dea peste cap acțiunea întreprinsă de comitetul comunal de partid Berzovia. La centrul de comună erau așteptați să sosească îngrijitorii de animale din sectoarele zootehnice ale C.A.P. Gherteniș și Fizeș, pentru un schimb de experiență cu cei de la Berzovia. Milică Găletan, secretarul comitetului de partid, scrutează cerul și dă înciudat din mînă : „De s-ar opri puțin, măcar o jumătate de oră". Voia tocmai să dea un telefon la Gherteniș, dar în pragul ușii își face apariția ing. Ion Stîngu, șeful fermei, cu colectivul său. Nici n-au schimbat bine cîteva vorbe că au sosit și cei de la Fizeș. De la sediul cooperativei din Berzovia porniră cu toții către sectorul zootehnic. După o scurtă prezentare asupra efectivelor și producțiilor realizate pînă în prezent și sarcinile pe acest an și pînă în 1975, se vizitează primul grajd. încă de la intrare atenția le este atrasă de ordinea și curățenia care domnește aici: în dreptul fiecărei vaci, pe tăbliță, sînt înscrise toate datele privind originea, monta, producția, iar pe pereți întîlnim afișate programul de grajd, graficul cu îngrijitorii care fac de serviciu, schema P.C.I. și altele. In jurul îngrijitoarei Rozalia Elenei se string mai mulți participanți la schimbul de experiență. întrebările curg din toate părțile. — Cite vaci aveți în primire ? — Cînd începe și cînd se termină programul ? — Din ce este compusă o rație ? Se dă răspuns la fiecare întrebare. Se insistă asupra rației zilnice pentru că, după cum recunoaște și Gheorghe Bicăjan, îngrijitor la ferma din Gherteniș, la ei s-a făcut risipă de furaje. Petru Mingea, secretarul organizației de partid de la C.A.P. Berzovia, le explică cum sunt gospodărite furajele, că de distribuirea lor răspunde un om, că acestea sunt cîntărite și repartizate în mod rațional. Așa se facem că la ora actuală mai au încă o rezervă substanțială de furaje care le permite îngrijitorilor să hrănească animalele în bune condiții. — Intr-adevăr, vacile sunt bine furajate la dumneavoastră — întărește această părere Ion Toma, secretarul organizației de partid de la ferma din Fizeș. Un alt grup se oprește în fața graficului cu producțiile planificate și realizate de fiecare mulgător. Sofia Savitschi le dă explicațiile necesare. Ea însuși și-a depășit planul pe ultimele trei luni cu 202 litri. Și ca ea mai sînt multe altele. Catița Căldăraș, Ana Vosei sînt numai cîteva din fruntașele îngrijitoaremulgătoare, care au contribuit la depășirea producției marfă pe primele patru luni din acest an. Se vizitează apoi grajdul nr. 2, magazia de furaje concentrate. Aceeași ordine și aici. Cuvintele de apreciere la gazdelor nu mai contenesc adresa Se fac notări în carnete asupra metodelor folosite. Gazdele împărtășesc din experiența lor, dar primesc și observațiile oaspeților. „Aleele dintre grajduri ar putea fi puse la punct chiar și fără cheltuieli prea mari, prin muncă patriotică, dacă se face apel la cooperatori și în special la tineret“ . „Platformele de furaje sunt prea joase și apa ar putea să distrugă o parte din ele“ ; „Să se aplice și aici acordul global, formă care ar stimula în mai mare măsură oamenii". — Am învățat multe lucruri interesante venind în vizită la dumneavoastră — mărturisește Gheorghe Șuclea, secretarul organizației de partid din C.A.P. Gherteniș. Mi-am notat problema disciplinei asupra căreia va trebui să insistăm mai mult. Nu de alta, dar la noi au rămas cecenii pe cîmp și consiliul de conducere n-a manifestat răspundere în această privință. Risipa s-a făcut simțită și în rîndul îngrijitorilor care n-au respectat cum trebuie nici programul de grajd. Eu vă fac totuși °_Propunerea dacă tot am venit pînă aici, să mergem cu toții să vizităm și sectorul zootehnic al I.A.S., care este la cîțiva pași. O sugestie numai ? Nicidecum. Se vede cît de colo că oamenii simțeau nevoia să învețe, să cunoască și mai mult. Se schimbă și aici păreri, impresii. Un îngrijitor de la ferma din Gherteniș își înfige mîinile în porumbul siloz care se descărca dintr-un camion. Ii miroase și le arată la toți. „Priviți și voi ce calitate !". „Așa ceva trebuie să facem și noi" — le răspunde Ion Sturza, vicepreședintele cooperativei agricole de producție. Intr-un grajd cu instalații moderne, B. Ionel, secretarul organizației de partid de la ferma ȘT. NEGOIU DELEGAȚi 11 CONFERINȚA NAȚIONALĂ A PERFIDULUI ... Se dezbate una dintre cele mai arzătoare probleme care frămîntă colectivul uzinei : creșterea eficienței economice. Unul după altul, membrii biroului comitetului de partid, aduc în discuție măsuri, propuneri. Calm, ordonat în urmărirea faptelor, Simion Șandru își spune cuvintul ca de fiecare dată în asemenea împrejurări. — Este de datoria tehnicienilor și inginerilor din serviciile de concepție, a comuniștilor în primul rînd, să studieze pe teren, la fiecare loc de muncă cauzele care generează rebuturi la unele repere în turnătorii și forță și împreună cu colectivele de la fabricație să stabilească măsuri operative și eficiente de înlăturare a lor. Comuniștilor nu le este permis să se rezume la constatări teoretice fără o contribuție practică, vizibilă și trainică. Preocupări dintr-un trecut nu prea îndepărtat: lt. In bancă și in laboratoarele Facultății de mecanică. In zilele de practică în fabrici, studentul Simion Șandru pătrundea treptat tainele tehnicii și metodele ei de aplicare. Muncitorului strungar, elevului, lucrătorului pe linie de partid și de stat, nu i-a fost prea greu să-și însușească cunoștințele necesare unui inginer al zilelor noastre. Nu i-a fost prea greu nici să coordoneze ca secretar activitatea organizației de partid din facultate pentru a-și îndeplini rolul de conducător, organizator și mobilizator pe calea creșterii și educării unor cadre de nădejde. Școala muncii și a vieții de pînă aici l-a ajutat. Consemnări de prezent : ... S-au întrunit toți factorii de răspundere din serviciul mecanico-energetic al Grupului de uzine Reșița. Secretarul organizației de bază,președintele comitetului sindical, secretarul organizației U.T.C., fruntași în muncă. Inginerul Simion Șandru, șeful serviciului intervine calm, ordonat, ca de obicei: — Să accentuăm puternic asupra reducerii duratei reparațiilor, întreținerii curente a mașinilor, operativității intervențiilor la reparațiile accidentale și în mod special asupra calității ireproșabile a lucrărilor noastre. Stă în puterea noastră muncitorilor, inginerilor și tehanicienilor să ne achităm onorabil de aceste sarcini creînd condițiile pentru realizarea obiectivelor de răspundere ce revin grupului. Să nu uităm că întregul colectiv e angajat să înfăptuiască deviza „nici o mașină și nici un utilaj sub randamentul planificat, nici un minut nelucrat". Fără îndoială că în primele rînduri vor sta comuniștii din serviciul nostru, așa cum au făcut-o și pînă acum. Asemenea gînduri îl frămîntă pe inginerul Șandru, ales delegat al organizației județene de partid la Conferința Națională a P.C.R. din 19 iulie. SIMION ȘANDRU— Inginer la Grupul de uzine Reșița ) O invitație la „Șura ortacilor" — frumosul joc de agrement al reșițenilor. Foto : SANDU CRISTIAN