Flamura, martie 1973 (Anul 20, nr. 2578-2604)
1973-03-24 / nr. 2598
ANUL XX, NR. 2598 SEMEAȚĂ, 24 MARTIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI în ediția de azi • SPORT FOTBAL: Avancronică La meciurile de mîine « Ü8PIZII 1..8 %» de buzunar Ieri, s-au deschis în Capitală LUCRĂRILE CONFERINȚEI UNIUNII ASOCIAȚIILOR STUDENȚILOR COMUNIȘTI DIN ROMÂNIA In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a deschis, vineri dimineața, la Palatul Marii Adunări Naționale, cea de-a IX-a Conferință a Uniunii asociațiilor studenților comuniști din România, eveniment cu profunde și multiple semnificații în viața studențimii, a întregului tineret din patria noastră. Lucrările conferinței au loc în atmosfera de muncă însuflețită a poporului nostru pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale Partidului, sub semnul angajării depline a studenților țării — români, maghiari, germani și de alte naționalități — în înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere socială și politică ce le revin pentru a deveni cadre de nădejde ale construcției societății socialiste multilateral dezvoltate și a comunismului în România. Timp de două zile, forumul organizației tineretului studios va dezbate o sferă largă de probleme care privesc imprimarea unui profund conținut revoluționar întregii activității a Uniunii, corespunzător exigențelor zilelor noastre, în spiritul indicațiilor secretarului general al partidului privind creșterea rolului ei în viața universitară a țării și a contribuției la perfecționarea învățămîntului superior, mai strînsa sa legare cu cercetarea și producția, la pregătirea profesională și educația comunistă a studenților. (Continuare to pag. a 2-a) Sosirea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat — Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Ștefan Andrei — este salutată cu entuziaste, aplauze. Sute de studente și studenți, aflați în fața Palatului Marii Adunări Naționale, ovaționează îndelung, intonează imnul „Partid ne ești slăvit conducător", dau glas profundelor lor sentimente de recunoștință pentru grija pe care partidul o acordă tineretului studios, dezvoltării și perfecționării învățămîntului universitar, pentru prețuirea și încrederea de care se bucură tînăra generație. In aceeași atmosferă însuflețită, conducătorii partidului și statului sînt întîmpinați la intrarea în sală. Minute șii se scandează „Ceaușescu în — P.C.R.", „Ceaușescu și poporul", „Ceaușescu și studenții". In sală se află delegați ai studenților din întreaga țară și un mare număr de invitați — reprezentanți ai conducerilor unor ministere, instituții centrale și organizații obștești, secretari ai unor comitete de partid, rectori ai instituțiilor de învățămînt superior, academicieni, activiști de partid și de stat, cadre didactice, studenți fruntași la învățătură și în activitatea obștească, tineri muncitori și elevi. Cuvîntul de deschidere conferinței a fost rostit de Ion Traian Ștefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, președintele Consiliului Uniunii asociațiilor studenților comuniști. Exprimînd, în numele delegaților și invitaților, al întregii studențimi din patria noastră, cele mai vii mulțumiri, adînca recunoștință și bucuria de a inaugura lucrările Conferinței în prezența conducerii partidului și statului nostru, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, vorbitorul a spus : „Noi vedem în prezența dumneavoastră la cel mai înalt forum al studențimii, prezență devenită tradițională, o expresie grăitoare a grijii părintești cu care partidul, clasa muncitoare, întregul popor, dumneavoastră personal, înconjurați tineretul universitar, tînăra generație a țării, o nouă dimensiune a răspunderilor sociale și politice care ne revin, un îndemn de a conferi dezbaterilor și hotărîrilor conferinței noastre un profund spirit revoluționar, comunist, de a acționa cu și mai multă fermitate, pe măsura entuziasmului și forțelor noastre, pentru înfăptuirea neabătută a programului partidului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Studențimea patriei vă mulțumește din toată inima pentru orientările de excepțională însemnătate date învățămîntului superior, pentru condițiile minunate de studiu și viață de care dispune, ca Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni. Doresc să încep prin a vă adresa, vouă, participanților la cea de-a IX-a Conferință a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România, tuturor studenților din patria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a guvernului și a mea personal. (Aplauze puternice, prelungite). Conferința Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România — forul democratic al studențimii — are menirea să facă bilanțul activității desfășurate in perioada care a trecut de la conferința precedentă, să analizeze în spirit critic și autocritic activitatea desfășurată în vederea înfăptuirii sarcinilor puse de partid privind ridicarea nivelului de pregătire de specialitate și politică a tinerei generații studențești, și, totodată, să stabilească măsurile necesare în vederea îmbunătățirii în continuare a activității asociațiilor, a creșterii, rolului lor în formarea profesională și politică a întregii studențimi, în activitatea generală a tinerei generații din România. După cum se știe, în ultimii ani, în institutele de învățămînt din țara noastră s-a desfășurat o intensă activitate de perfecționare a organizării și de ridicare a conținutului învățămîntului, de legare mai strînsă a acestuia cu cercetarea și producția. Se poate afirma că, pe acest drum, s-au obținut deja o serie de rezultate pozitive — deși trebuie spus că suntem de abia la primii pași. Trebuie să acționăm în continuare cu toată fermitatea și energia pentru a obține o legare organică a întregului proces de învățămînt cu cercetarea și producția, aceasta constituind una din condițiile esențiale pentru progresul învățămîntului românesc, pentru dezvoltarea generală a țării noastre pe calea socialismului și comunismului. Se poate aprecia că, în această perioadă, asociațiile studențești au desfășurat o activitate intensă, au adus o contribuție activă la realizarea sarcinilor privind perfecționarea procesului de învățămînt. Rezultatele obținute de absolvenții institutelor noastre de învățămînt demonstrează cu prisosință aceasta. De asemenea, asociațiilor studenților comuniști le-a rlsutenit sarcina de a desfășura o largă activitate educativă. Sub conducerea organizațiilor de partid, ele au adus o însemnată contribuție la formarea conștiinței socialiste, la ridicarea nivelului de cunoștințe generale al tuturor studenților. In toți acești ani, studenții au fost prezenți la toate marile acțiuni întreprinse de partid, au participat la lucrările de pe marile șantiere industriale și agricole, aducînd o contribuție tot mai însemnată la dezvoltarea generală a țării noastre. Studențimea poate, deci, spune că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuiește în patria noastră și că, prin contribuția ei activă, alături de clasa muncitoare, sub conducerea partidului, pune cite ceva din entuziasmul și elanul tineretului la temelia făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în România. (Aplauze puternice, prelungite). Aș dori, la această conferință, să menționez activitatea intensă, multilaterală, desfășurată de cadrele didactice din institutele de învățămînt superior, care acționează activ atit în direcția bunei pregătiri profesionale a studenților cit și pentru integrarea învățămîntului cu cercetarea și producția, contribuind astfel la înfăptuirea politicii partidului nostru în acest important sector de activitate. Doresc, de aceea, ca, de la această tribună, să adresez calde felicitări și cele mai bune urări de noi succese tuturor cadrelor didactice din învățămîntul superior din patria noastră. (Aplauze puternice, prelungite). De asemenea, adresez cele mai călduroase felicitări tuturor studenților din România, organizațiilor lor comuniste și le doresc succese tot mai mari în întreaga lor activitate. (Aplauze puternice, îndelung repetate). Dragi tovarăși. Apreciind rezultatele bune obținute pînă acum, nu pot să nu menționez că în organizarea desfășurarea activității din instișitate și universități, a însăși procesului de învățămînt, mai sînt o serie de lipsuri și neajunsuri. De aceea, pornind de la marile sarcini puse de Congresul al X-lea și de Conferința Națională a partidului cu privire la dezvoltarea învățămîntului, științei și culturii în patria noastră, este necesar să se acționeze cu hotărîre pentru lichidarea acestor lipsuri, pentru îmbunătățirea întregii activități de perfecționare a învățămîntului românesc. In centrul acestor preocupări trebuie să stea în continuare integrarea organică a învățămîntului cu cercetarea și producția. Pornind de la rolul tot mai important pe care îl are știința ca factor al dezvoltării producției materiale și a întregii societăți, este necesar să ne preocupăm permanent ca formarea noilor generații de intelectuali ai patriei noastre să țină seama de cerințele pe care le pune dezvoltarea societății socialiste românești, revoluția tehnico-științifică contemporană. Tineretul: studenții trebuie să-și sporească exigența față de ei înșiși muncind cu sîrguință pentru însușirea a tot ce este mai valoros, mai înaintat în tehnica și știința contemporană, pentru a se pregăti temeinic și a putea astfel aduce mîine o contribuție tot mai activă, în toate domeniile de activitate, la progresul României socialiste, la ridicarea nivelului de civilizație și bunăstare a întregului nostru popor. Nu Este necesar ca la baza întreactivități a învățămîntului nostru, a asociațiilor studenților comuniști, să stea materialismul dialectic și istoric, concepția cea mai înaintată despre lume și viață, care dă perspectivă, orizont și asigură progresul general al omenirii. (Aplauze puternice, prelungite). Dispunem de o puternică forță, atit umană, cit și materială în acest domeniu — și ne putem exprima convingerea că în următorii ani, învățămîntul superior din patria noastră va parcurge o etapă importantă pe calea perfecționării sale, că la viitoarea Conferință a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști vom putea constata că s-au obținut succese remarcabile în înfăptuirea sarcinilor puse de partid în fața învățămîntului în România. Cu această convingere, sper că conferința voastră, la care participă și cadrele didactice, va elabora și măsurile în această direcție. (Aplauze puternice). E necesar să înțelegeți, tovarăși — și mă adresez atit cadrelor didactice, cit și studenților și organizațiilor lor — că înfăptuirea dezideratului pus de Congresul al X-lea și Conferința Națională, de integrare a învățămîntului cu producția și știința, presupune nu o acțiune formală de a lua măsuri sporadice, de a iniția la zile mari unele acțiuni de participare la activitatea de producție, ci de a face în așa fel incit întregul proces de învățămînt să fie axat pe cercetare și producție, pentru ca, realmente, tînărul de astăzi, viitorul intelectual de mîine, să poată căpăta atit cunoștințele teoretice, cit și cele practice care să-i permită, după terminarea anilor de studii, la intrarea sa în producție, să se încadreze imediat și nemijlocit în acțiunea generală a întregului popor de dezvoltare multilaterală a țării. Numai așa se va putea spune că acest deziderat, acest obiectiv esențial pentru dezvoltarea învățămîntului, va fi realizat. Am convingerea că voi veți acționa cu toată fermitatea, veți face totul pentru a realiza in acest fel integrarea învățămîntului cu producția și știința. (Aplauze puternice , se scandează îndelung „Ceaușescu — P.C.R.“). Nu doresc ca la această conferință să adresez critici — dar nu pot să nu menționez că în această direcție ne mișcăm foarte încet. De aceea mă adresez studențimii, vouă, reprezentanților studenților adunați aici, de a lua voi înșivă în mîini realizarea acestei sarcini puse de partid și guvern. Așa a acționat întotdeauna tineretul — a fost în primele rânduri ! Eu am o mare încredere că tineretul român, studențimea noastră va acționa ca un sprijin de nădejde al partidului în toate domeniile, inclusiv în perfecționarea învățămîntului. (Aplauze puternice, prelungite. Se scandează: „Ceaușescu și studenții“). îmi amintesc de studențimea de acum 40 de ani cînd eu am intrat în rîndul U.T.C.-ului și în partid, de spiritul revoluționar al studenților comuniști de atunci. Unii sunt prezenți aici — alții, din păcate, ca Grigore Preoteasa, nu se mai află printre noi. Dar aș dori ca această coincidență să însemne un îndemn de a imprima un spirit mai revoluționar în întreaga noastră activitate. Să înțelegeți că a fi comunist, a fi student comunist, înseamnă a fi revoluționar, a fi întotdeauna pentru tot ceea ce este nou, a fi permanent pentru înlocuirea vechiului care nu mai corespunde necesităților, pentru reînnoirea, pe baza materialismu(Continuare în pag. a 2-a) .A. -jgyo - an hotărîtor pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen în industria județului PLANUL TRIMESTRIAL LA EXPORT POATE FI REALIZAT E Măsurile care se impun in consecință au fost analizate in fiecare unitate in parte . Alături de întregul popor, oamenii muncii din unitățile economice ale județului se află angajați, cu întreaga lor energie creatoare, în înfăptuirea vastului program adoptat de Congresul al X-lea și de Conferința Națională a partidului, program ce definește imaginea societății socialiste multilateral dezvoltate, jalonează drumul înaintării României pe calea progresului și civilizației, ridicarea ei în rîndul țărilor avansate din punct de vedere industrial. Pe această linie, un rol deosebit revine activității de comerț exterior, participării tot mai intense a țării noastre la schimbul internațional de valori. Referindu-se la importanța relațiilor economice internaționale, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, sublinia : „comerțul exterior capătă un rol din ce în ce mai important în activitatea noastră economică — de" buna realizare a exporturilor și importurilor depinzînd într-o măsură tot mai mare transpunerea cu succes în viața a programului de dezvoltare economico-socială a patriei noastre“. In acest context, în ansamblul măsurilor de perfecționare a conducerii și planificării economiei noastre naționale, pe baza hotăririlor adoptate de Congresul al X-lea, au fost aduse îmbunătățiri substanțiale sistemului organizatoric și funcțional al comerțului exterior, pe linia participării mai directe a unităților economice la schimburile internaționale, a creșterii eficienței economice în acest domeniu. Așa după cum se cunoaște, pe baza hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, cu ocazia recentelor adunări generale ale oamenilor muncii s-au constituit în cadrul consiliilor și comitetelor oamenilor muncii, comisii muncitorești în vederea impulsionării activității de export-import, iar la nivelul județului funcționează — sub directa îndrumare și conducere a primului secretar al Comitetului județean de partid — comisia pentru comerț exterior, care îndrumă și controlează unitățile economice cu sarcini de export, acordîndu-le sprijin în soluționarea operativă a multiplelor lor probleme. Toate acestea, alături de învățămintele și concluziile desprinse din experiența și neajunsurile anilor anteriori, au făcut ca la majoritatea întreprinderilor din județ să se asigure o pregătire mai bună a planului de export. Prin participarea directă la activitatea de prospectare și ofertare, C.E.I.L. Caransebeș, U.C.M.R., U.C.M.M.R. Bocșa, U.J.C.M. și altele au reușit să aibă o bună parte din planul anual acoperit cu contracte. In contrast cu această situație se află Combinatul siderurgic Reșița, căruia pînă în decembrie 1972 nici nu i s-a comunicat o asemenea sarcină. E adevărat, ulterior forul tutelar i-a încredințat sarcini de export, însă au rămas nesoluționate problemele de contractare. Datorită acțiunilor energice, insistente, întreprinse de colectivul acestei unități, există perspectiva ca în viitorul apropiat planul de export să fie contractat în întregime. O situație grea o au unitățile de industrie locală Metaloplast, Tehnolemn, Granitul (cu toate că s-au depus străduințe pentru găsirea de parteneri externi), ceea ce impune intensificarea eforturilor conducerilor Direcției județene de industrie locală și a întreprinderilor respective pentru contractarea producției, activitate care trebuie să se bucure de un sprijin substanțial și permanent din partea caselor exportatoare prin care lucrează. Dacă aceste probleme sunt în general clare, merită a fi examinată situația realizărilor și c yinatorii (Continuare in pag. a 2-a) Ampla manifestare pe teme Mîine, la Caransebeș, va avea loc o importantă sesiune de comunicări pe teme de istorie. Manifestare de amploare, organizată de Comitetul pentru cultură și educație socialistă al orașului Caransebeș, filiala Societății de istorie și Casa corpului didactic Caraș-Severin, această sesiune va fi onorată de prezența academicianului Constantin Daicoviciu, a istoricilor Hadrian Daicoviciu, Aurel Decei, Gh. Lazarovici, Marius Moga și alți cunoscuți cercetători din Timișoara, Reșița și Caransebeș. In cele două secții (istorie și istoria culturii) se vor dezbate în majoritate subiecte referitoare la istoria Caransebeșului. Pentru informarea cititorilor, redăm cîteva din titlurile ce vor fi prezentate : Cronologia așezării neolitice de la Balta Sărată (Gh. Lazarovici); Banatul roman (Hadrian Daicoviciu) ; Contribuții la cunoașterea cetății Căvăran (Marius Moga); Localizarea cetății Caransebeș (Pavel Jumanca, Liviu Groza) ; Caransebeșul și Banatul în lumina unor documente din sec. al XVIII-lea (Theodor Trîpcea) ; Din istoria Caransebeșului din sec. XVII și începutul secolului al XVIII-lea (Al. Rusu); Caransebeșul în prima jumătate a secolului XIX (Ilie Istodorescu); Prezența caransebeșenilor în revoluția de la 1848 (Dan Popescu); Aspecte ale mișcării muncitorești între cele două războaie mondiale (Walter Farcaș) ; Caransebeșul în lumina izvoarelor istorice turcești (Aurel Decei); începuturile școlii pedagogice din Caransebeș (Gr. Popiți, N. Lința); Școala civilă din Caransebeș 1871—1919 (Cornel Gherga); Din corespondența generalului Traian Doda (Ilie Uzum); Adunarea pentru fond de teatru Societății român din 1873 la Caransebeș (I. Crișan), începuturile presei românești din Caransebeș (O. Popescu). Sesiunea începe la ora 9 în sala de ședințe a Consiliului popular orășenesc și se va bucura de cuvîntul inaugural al academicianului Constantin Daicoviciu. ■IIBI i aI HHBIIBIBa Deservirea la sate Viața nouă a satelor noastre, pătrunderea tot mai amplă în locuințe a elementelor de confort modern impun cooperației de consum să acționeze în permanență și în mod eficient pentru organizarea unei deserviri corespunzătoare în mediul rural, care să răspundă plenar cerințelor cetățenilor. Una din aceste sarcini importante se referă la organizarea prestațiilor de servicii în raport cu noile solicitări ale locuitorilor satelor, determinate de creșterea nivelului de trai și a gradului de cultură. In această privință, imperativul actual este acela de a nu exista comună în care cooperativele să nu aibă secții pentru asigurarea serviciilor necesare, preocupîndu-se totodată de extinderea și îmbunătățirea activității celor existente, de diversificarea prestațiilor. Dar dincolo de largul lor caracter cetățenesc, asemenea activități — unitățile dispunînd de mobilierul, sculele și utilajele necesare, fiind aprovizionate corespunzător, deservite de lucrători capabili să execute lucrări și servicii de bună calitate — contribuie și la întărirea economică a cooperativelor, la obținerea de beneficii sporite și la creșterea capacității de producție. Experiența unor cooperative economice de consum din județul nostru demonstrează că acolo unde consiliile de conducere manifestă o preocupare sistematică pentru o cet mai bună deservire a populației cu lucrări și servicii și o permanentă receptivitate la cerințele și propunerile cetățenilor, rezultatele obținute se situează la un nivel superior. O astfel de experiență ne oferă șicooperativa de consum din Teregova. In prezent, această cooperativă deservește localitățile Armeniș, Rusca, Luncavița, Feneș, Verendin, Sat Bătrîn și, bineînțeles, comuna de reședință. Ea dispune de 3 tăbăcării, două sifonării, tot atîtea circular, o cizmărie, tîmplării, un o frizerie, un atelier de fierărie-construcții metalice și un atelier foto la Teregova, o tîmplărie și o fierărie la Luncavița, brutărie, frizerie și tîmplărie la Armeniș, o unitate de cusături naționale și două tîmplării la Rusca, o fierărie la Verendin și o tîmplărie la Sat Bătrîn. De subliniat că unele din aceste unități (printre care amintim atelierul de fierărie-construcții metalice de la Verendin, fierăria de la Luncavița și altele) sunt recent înființate, iar în momentul de față se acționează pentru darea în folosință a unui atelier de tapițerie la Teregova. Despre utilitatea acestor unități prestatoare de servicii se poate argumenta în mod elocvent și prin intermediul rezultatelor economico-financiare obținute în anul precedent, în care planul de prestații și producție a fost depășit cu 29 la sută, încasîndu-se peste 4 milioane lei, față de 3,1 milioane lei, cit s-a prevăzut inițial. Aceste înfăptuiri se datoresc îndrumării și sprijinului acordat de U.J.C.C., de comitetul de partid și de consiliul popular comunal, care au cerut consiliului de conducere al cooperativei de consum să analizeze în spirit critic și autocritic propria activitate, modul cum se traduc în viață propunerile formulate și hotărîrile adoptate în adunările generale anuale, să acorde toată grija dezvoltării sectorului de producție-prestări în raport cu cerințele reale și posibilitățile existente, manifestînd exigență la PAUL BOCȘANU (Continuare In pag. a 2-a) Acțiuni ferme pentru diversificarea prestațiilor de servicii