Flamura, martie 1973 (Anul 20, nr. 2578-2604)
1973-03-28 / nr. 2601
• • II . • • • • • • • • • • • 1I • ca • I « • • • « • • » • • • * • • t >i • • ■*•■•• • • • •»•■•••*••••••■•■••• •"*•••••■** PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UIMIȚI-VĂT W ■ ■•••■ • • • • • a ■*« •••••*• • •••••■ [UNK] [UNK]•••■••••■ [UNK] [UNK]• • ••■••••••••••■ [UNK]•■••••• • •■ [UNK] [UNK]•■•••■ [UNK] [UNK]••••••••• ■ •■•■ [UNK] [UNK]•■•••••••••••■ [UNK]a« ■ •■••■••■•■••■••■««••••■I ■ ■•■•••••••■•■•••••••««a ANUL XX, NR. 2601 MIERCURI, 28 MARTIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI O Întrebare pe adresa legumicultorilor din Ticvaniu Mare: Gl walle si Ulici LEG GE GEMUm Ml Hilf 1 M UM Nil I ff Rift? întrebarea din titlu am adresat-o, nu fără motiv, gospodarilor de la ferma legumicolă a C.A.P. Ticvaniu Mare. Ea își găsește justificarea îndeosebi pentru faptul că în 1972 cooperatorii de aici au semănat multe legume pe cele 70 ha de grădină și n-au cules nici jumătate din cut și-au planificat! In felul acesta, unitatea agricolă și-a diminuat veniturile cu peste 500 000 lei, o sumă importantă care lipsește, din păcate, din bugetul C.A.P. O asemenea poate lăsa experiență negativă nu pe nimeni indiferent, mai ales că anul acesta unitatea va trebui să livreze la fondul de stat 727 tone de legume, pentru care au fost încheiate contractele respective cu I.P.V.I.L.F. Cum au acționat pînă în prezent legumicultorii din Ticvaniu Mare pentru a-și respecta angajamentul asumat pentru anul 1973? Inginerul Victor Măruță, președintele consiliului de conducere al unității, care ne-a răspuns la întrebare a specificat detaliat acțiunile întreprinse pentru pregătirea și fertilizarea celor 85 ha de teren, cît numără ferma legumicolă în acest an. Dacă treaga suprafață a fost arată îns-au aplicat îngrășăminte chimișice, în schimb în stoc se mai află peste 1 000 tone de gunoi de grajd care așteaptă să fie transportat în cîmp. De un an de zile, secția S.M.A. din localitate nu poate repara greiferul de la un tractor pe care îl are în dotare, din lipsa unor piese de schimb, astfel că acesta nu poate fi folosit la încărcarea remorcilor. De două săptămîni, consiliul popular comunal a primit un greifer bun, dar se întîrzie, în mod nejustificat, punerea lui în valoare (trebuie montat la tractorul secției de mecanizare), pentru a se accelera aducerea îngrășămintelor naturale în fermă, mai ales că acestea sînt necesare pentru fertilizarea a 7 ha de ardei. În acest an, unitatea va semăna 30 ha cu legume timpurii, pentru care terenul este pregătit, asigurîndu-se și răsadurile necesare pe o suprafață de 350 mp. De altfel, semănatul rădăcinoaselor a și început de cîteva zile. Urmează in ordine plantatul cepei, care se va efectua probabil manual. Ținem să reamintim cooperatorilor de aici, că anul trecut prin același mod de acțiune, din 15 ha planificate cu ceapă, s-au plantat doar 6, fapt ce nu trebuie să se repete și în 1973. Se impune o mai intensă mobilizare de forțe pentru ca acțiunea să decurgă ritmic, să nu se piardă timp prețios in așteptarea mașinilor de plantat ceapă, pe care le va produce S.M.A. Oravița. De asemenea, este de neînțeles faptul că legumicultorii din Ticvaniu Mare nu și-au asigurat pentru acest an răsadul de varză timpurie și ardei gras! Din „experiența“ anului trecut, nu au desprins nici o învățătură? Atunci au investit bani în răsadul de ardei gras și gogoșari, achiziționat de la C.S.F. Oravița, iar la recoltare, s-au trezit că au cultivat niște soiuri nevaloroase pe care nu le-au putut valorifica! O problemă deosebit de importantă se pune și în ceea ce privește plantatul cartofilor întrucît, pină la ora actuală, secția de mecanizare care deservește unitatea nu posedă încă mașina respectivă. Or, în prezent, o importantă suprafață de grădină trebuie plantată cu timpurii, iar lipsa acestui cartofi utilaj va crea greutăți cooperativei agricole. După cum se poate observa am insistat în mod deosebit asupra deficiențelor care există încă în cadrul fermei legumicole a C.A.P. Ticvaniu Mare și aceasta pentru că anul trecut, ■ [UNK]într-o perioadă similară, conducerea își propusese unele măsuri unității menite să ducă la realizarea producțiilor planificate. Acestea însă nu au fost finalizate. La ora actuală noul președinte al unității, ca și șeful de fermă, angajat de curînd, pot și trebuie să rezolve în scurt timp toate aceste probleme pentru ca ferma legumicolă să producă la nivelul cerințelor. Așteptăm în acest sens un răspuns din partea consiliului de conducere al C.A.P. privind modul în care au fost rezolvate carențele semnalate. In altă ordine de idei o suprafață de grădină atît de mare presupune un grad sporit de mecanizare a lucrărilor și o ierbicidare adecvată. Dar, la ora actuală lipsesc încă ierbicidele pentru rădăcinoase și ceapă. Ca atare, organele de resort vor trebui să le asigure în cel mai scurt timp pentru ca aceste culturi să dea recolta scontată. În același timp, secția de mecanizare, deficitară anul trecut, sub aspectul deservirii operative cu utilajele necesare muncii în fermă, va trebui să ia măsuri de pe acum pentru a putea satisface corespunzător cerințele unei bune activități. Din discuțiile purtate a rezultat că și la recoltare s-au întîmpinat greutăți deosebite datorită MIRCEA COSMIN (Continuare In pag. a 2-aI imanaamm^csmmasimmaaaasmammmaaaaamuummummmmmaaaaamaBmmamnmnaammamamsiBsaa CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN MINERII DIN BOCȘA AU ÎNDEPLINIT PLANUL TRIMESTRIAL Colectivul întreprinderii miniere din Bocșa continuă să obțină noi și importante succese în întrecerea pentru înfăptuirea angajamentului pe care și l-au asumat : îndeplinirea cincinalului în patru ani și două luni. Datorită folosirii judicioase a fondului de timp disponibil, precum și extinderii unor metode mai productive de extracție, minerii au realizat cu 10 zile înainte de termen sarcinile de plan pe primul trimestru al anului. Potrivit calculelor estimative, și ținînd seama de rezultatele din ultimele zile, pînă la sfirșitul perioadei de plan vor fi extrase suplimentar 1 400 tone minereu de fier, precum și 2 800 tone minereu cuprifer. Sporurile de producție vor permite depășirea planului producției globale și marfă cu peste 12 la sută. Produse peste prevederi C.S. Reșița șH Oțelarii din Uzina Oțelul Roșu înfăptuiesc cu o pilduitoare consecvență angajamentul asumat de a depăși prevederile maximale ale planului pe acest an. Utilizînd intensiv agregatele, și urmărind cu responsabilitate desfășurarea judicioasă a procesului de elaborare a oțelului, au dat peste plan, de la începutul anului, 2746 tone de oțel. 1. 493 tone de cocs metalurgic peste prevederile de plan în primele două luni și 20 de zile ale anului — o contribuție activă la înfăptuirea realizării planului anual la parametrii maximali. U.E.N. Oravița și Colectivul de la U.E.S.S. — Oravița a reușit ca în 2 luni și 20 zile din acest an, drept rezultat al optimizării activității de exploatare a masei lemnoase prin oțelu Roșu Cocsaru din cadrul Combinatului siderurgic Reșița, autorii acestui succes, caută în continuare noi modalități care să confere timpului de muncă noi dimensiuni. transpunerea în viață a măsurilor adoptate în cadrul adunării generale a oamenilor muncii — să dea peste prevederile de plan 244 tone cherestea de rășinoase. IN PAGINA all-a in întreprinderile din județ se acționează cu OPERATIVITATE ȘI RĂSPUNDERE pentru transpunerea în viață a noilor structuri ale unităților socialiste I I i à I I I I I I Dialogul experienței:% HUNEDOARAREȘIȚA . ‘ . J '■ . ,H ' ' • ■ I DBB OBOI BOB BB BB9 BBB BBBBT3» KB ESBB BHIfflft BBB S CREAREA P.S.D.M.R. - EVENIMENT DE IMPORTANȚĂ ISTORICĂ IN DEZVOLTAREA MIȘCĂRII MUNCITOREȘTI DIN ROMĂNIA Eveniment cu ample rezonanțe istorice, crearea în 1893 a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România, a ridicat pe o treaptă superioară procesul de organizare a clasei muncitoare, de răspândire și asimilare creatoare a ideilor marxiste, de desfășurare ascendentă a luptei proletariatului român, împotriva exploatării, pentru libertate progres social. El a fost pregătitt nemijlocit de intensa activitate desfășurată de militanții socialiști, de clasa muncitoare, în perioada următoare războiului de independență. In anii 1879—1880 începe să se contureze tot mai clar procesul de apropiere a mișcării socialiste de clasa muncitorească, militanții socialiști văzînd în proletariat forța socială capabilă să transforme în fapt ideile marxiste. Pe planul organizării politice, începînd din 1885—1886, capătă o tot mai largă circulație noțiunea de „Partid socialist“ sau „Partid al muncitorilor“, fapt care demonstra eforturile permanente ale socialiștilor români spre constituirea partidului de clasă al proletariatului. In sensul acestor idei, în anul 1886, Constantin Dobrogeanu- Gherea publică lucrarea „Ce vor socialiștii români?“, în care susține ideea dictaturii, proletariatului și necesității organizării partidului politic, de avangardă al clasei muncitoare din România, jalonînd, totodată, principalele obiective programatice în spiritul învățăturii marxiste. Un an mai tîrziu, în 1887, se constituie la București, Iași și în alte orașe cercuri muncitorești care își vor baza activitatea pe principiile luptei de clasă, impulsionînd procesul unirii mișcării muncitorești cu socialismul științific. Apreciind eforturile socialiștilor români de a pătrunde adevărurile învățăturii marxiste și de aplicare a lor la realitățile concrete ale țării noastre, scrisoare adresată în anul intr-o 1888 lui Ion Nădejde, F. Engels scria: „Cu plăcere am văzut că socialiștii din România privesc, in programul lor, principiile de căpetenie ale teoriei care a izbutit a aduna într-un mănunchi de luptători mai pe toți socialiștii din Europa și din America — e vorba de teoria prietenului meu, răposatul Karl Marx“. Participarea unei delegații a socialiștilor români la Congresul de constituire a Internaționalei a II-a (Paris, 1889) ■"* care, între altele, avea să pună bazele sărbătoririi periodice — de către proletariatul mondial — a zilei Internaționale a celor ce muncesc, entuziasmul cu care proletariatul român a sărbătorit ziua de 1 Mai 1890, sunt factori de natură să evidențieze procesul ascendent al evoluției organizatorice a mișcării muncitorești din România spre crearea P.S.D.M.R. Convocarea congresului de constituire a P.S.D.M.R. s-a hotărît în adunarea generală din 2 mai 1892 a Clubului muncitorilor din București. O comisie a organizațiilor muncitorești a trecut la alcătuirea proiectului de program, care a fost elaborat și definitivat spre sfîrșitul aceluiași an, fiind publicat apoi în gazeta „Munca“. Lucrările Congresului s-au deschis în ziua de 31 martie 1993, în sala Clubului muncitorilor din București. Au participat 55 de delegați, reprezentînd cluburile muncitorești și sociațiilor profesionale din Țara Capitală și din alte orașe ale țării (Iași, Galați, Ploiești, Craiova, Roman, Bacău, Tecuci, Botoșani și Tg. Frumos). Congresul s-a desfășurat în mijlocul unui interes general, manifestat atît în țară, cit și în străinătate. Din țară au sosit, pe adresa Congresului numeroase telegrame, cuprinzînd urări de succese participanților la lucrări și adeziuni la ideea creării partidului politic al clasei muncitoare din România. De asemenea, partide și organizații socialiste din Austria, Franța, Germania, Rusia, Bulgaria, Italia, Spania au trimis telegrame prin care felicitau proletariatul român pentru victoria organizatorică pe care o trăia, urîndu-i lupta pentru scuturarea succese în jugului exploatării capitaliste. la Punctul central al dezbaterilor constituit discutarea și adoptarea programului partidului. Alcătuit din două părți distincte — partea teoretică și cea practică — programul cuprindea atît expunerea principiilor care urmau să stea la baza activității viitoare a P.S.D.M.R., cît și revendicările practice imediate ale proletariatului român, organizat în partid politic. Partea teoretică a programului făcea o amplă analiză a evoluției capitaliste a României în a doua jumătate a veacului trecut, sublinia adîncirea dintre proletariat și contradicțiilor releva rolul istoric al burghezie și proletariatului de a se situa în fruntea luptei pentru înlăturarea orînduirii burgheze și întemeierea societății socialiste. Cea de a doua parte a programului cuprindea revendicările pentru care se angaja să lupte partidul: votul universal, dreptul la întrunire, asociere, greve, gratuitatea învățămîntului primar, impozit progresiv pe venit etc. In ceea ce privește revendicările cu caracter economic, OLIMPIU MATICHESCU doctor in istorie (Continuare in pag. a 2-a) Dezvoltarea și modernizarea rețelei de desfacere a produselor pentru locuitorii comunelor și satelor județului cunoaște an de an o ascendență continuă. In imaginea de mai sus vă prezentăm noul magazin „Supercoop" dat în folosință recent în comuna Domașnea. Foto : IOAN CARDOȘ — Deci, Sadovan Mihai, ce pretinzi dumneata de la Sadovan Ilie, care îți este frate? — Păi, așa cum am spus, am cheltuit cite șase sute de lei pe lună cu întreținerea ei, că era bolnavă și neputincioasă, și i-am luat de mîncare și medica _____________ mente, și alți șapte mii patru sute cincizeci și unu de lei cu mîntarea, înmorcă fratele meu n-a dat un ban. Cel căruia îi dă întrebarea fusese adresastătea într-un colț al încăperii și se legăna pe picioare, simțeam mirosul de băutură pînă departe, în locul în care stătea comisia de judecată. In cealaltă parte a sălii — frații săi, Sadovan Ilie și Sîrbu Solomia. Comisia de judecată de pe lîngă consiliul popular comunal și oamenii din Cornea, prezenți la înfățișare, urmăreau cu tristețe spusele — învălmășite și repezi, cuvinte aruncate cu patimă, ca niște pietre — ale celor ce se ju pricina e simplă. In ultimele sale luni de viață, mama celor trei — din cinci, cîți copii a avut — a stat la fiul său Sadovan Mihai. Și acum, _____________ după multe luni de la moartea ei, Sadovan Mihai își dă în judecată fratele și sora și cere despăgubiri pentru „dragostea“ lui, pentru, cum zicea el, „banii pe care cheltuit cu ea, că a fost s-am bătrînă și neputincioasă și n-a mai putut lucra și i-au trebuit mîncare și medicamente“. — Nu-i adevărat! — sare cel interpelat, și cînd spune „nu-i adevărat!“, face ochi mari, ca și cum ar fi de minunea «satului cele spuse de fratele său, că știu toți că nu-i așa și că acela nu a avut cum să cheltuie atîta băneț cu mama lor, cît despre înmormîntare nici să nu mai vorbim, că știe tot satul... — Am cumpărat și ei și țuică și copîrșeu și am martori, zece martori dacă vreți, douăzeci de martori, că am făcut cheltuieli cu înmormîntarea, 7 000 lei m-a costat — spune iar primul, iar nevasta lui înclină capul aprobatoare. — Hă, hă! — exclamă celălalt, știm noi! — Și pînă să se îmbolnăvească unde a stat mama voastră? — întreabă președintele comisiei de judecată. — 16 ani a stat la mine — sare iar Sadovan Ilie. Atunci fratele meu nu a venit să mă întrebe dacă-mi trebuie sau nu bani s-o întrețin. — Hă-hă! — face fratele său. Atunci era bună de lucru, că era un om în toată puterea. Mi-ai dat-o mie cînd nu a mai putut face nimic. Și eu am 9i ținut-o 9 luni cu de toate, cu mîncare și medicamente, și nu ai venit nici să întrebi ce-i trebuie și da MBW vii că-i trebuie ceva, nici s-o vezi. — N-a venit nimeni dintre ei s-o vadă în săptămîna dinaintea morții — adaugă și nevasta lui Sadovan Mihai. — Ea minte — sare sora lor, Sîrbu Solomia •— că m-am dus la ei și cumnata m-a bătut și m-a dat afară din casă, nu m-a lăsat să-mi văd mama. — Că eu n-am moștenit nimic de la mama — zice Sadovan Mihai. — Numai casa părintească — îi răspunse Sadovan Ilie Stă în ea, oameni buni, și acum ce mai vrea? — Dar lui i-a lăsat pământurile! — zice Ladovan Mihai. GEORGE LADIMA (Continuare ia pag. a 2-a) decau. m81 i «iff / tf ßg «S* f CONSTANTH PREȚUL „ (Continuare in pag. a 2-a) Adunarea generală a organizațiilor de partid - FOR CONDUCĂTOR, DE GÂNDIRE COLECTIVĂ AL COMUNIȘTILOR In discuțiile purtate cu mai mulți secretari, ca și din scrisorile trimise redacției ca răspuns la întrebările puse de organele nou alese, reiese preocuparea organizațiilor de partid de a face din fiecare adunare o școală a educației comuniste, un mijloc de stimulare a gîndirii colective a comuniștilor, o tribună de examinare cu exigență partinică a neajunsurilor și de găsire a căilor și mijloacelor pentru înlăturarea acestora în scopul îmbunătățirii activității politico-educative și economicosociale. Asigurarea rolului adunării generale de partid, for conducător care examinează și dezbate problemele fundamentale ale organizației, care stabilește jaloanele muncii comuniștilor, a colectivului respectiv pentru înfăptuirea unor sarcini,clar definite, depinde de multiple aspecte : stabilirea judicioasă a ordinei de zi, alegerea temelor pentru dezbatere, întocmirea materialelor, conducerea adunării în așa fel, încît, comuniștii să aibă posibilitatea participării la discuții, reținerea propunerilor pentru a fi incluse în planul de măsuri, sînt cîteva din ideile anchetei de față, la care ne răspund mai mulți secretari ai unor comitete și organizații de partid. — Comitetul comunal de partid Dalboșeț, a repartizat membrii săi pe organizații de bază să ajute concret birourile acestora în alegerea temelor și stabilirea ordinei de zi. Demplu, în perioadele de dezvârf ale campaniilor agricole — ne spune tovarășul Petre Cioroabă, secretarul comitetului comunal de partid — în unele organizații — cum ar fi cele de la brigăzile I și II — C.A.P. Dalboșeț, brigada a II-a — C.A.P. Șopotu Vechi — s-a pus în dezbaterea adunării de partid modul în care se ocupă comuniștii de antrenarea membrilor cooperatori la întreținerea culturilor. Menționăm că alegerea nu s-a făcut întîmplător; aici, aproape în fiecare an rămîneau suprafețe de teren neîntreținute. Stabilirea temei și a colectivelor care să lucreze la materiale a reprezentat doar primul pas. Pentru ca adunarea generală să fie o școală a educației comuniste, am acordat toată atenția pregătirii materialelor din timp, astfel ca acestea să nu fie tehniciste, un inventar sec de date, ci să redea cît mai fidel realitatea, să constituie bază bună de discuții, să contribuie la formarea spiritului combativ, al intransigenței față de neajunsuri. ȘT. NEGOIU