Flamura, aprilie 1974 (Anul 26, nr. 2915-2939)
1974-04-26 / nr. 2936
FLAMURA—2936 In ultimul timp, tot mai mulți cetățeni se întreabă ce este cu hîrtia, de ce se impune cu atita acuitate folosirea rațională a acesteia și valorificarea fiecărui gram de deșeu. Răspunsul se deduce și din comentariile apărute în presa noastră, dar și din cele publicate în presa internațională. Ziarul „Le Monde“, de pildă, în articolul intitulat „Hîrtia, ca și petrolul" releva creșterea explozivă a cererii de hîrtie și produse de papetărie, precum și a costurilor la acestea. Prețul materiei prime — lemnul — a sporit în Franță cu 80—100 la sută, iar al produsului intermediar — pasta de hîrtie — cu 20 la sută, anunțîndu-se pentru iulie o nouă scumpire a acesteia cu 30 la sută. In semestrul II al anului trecut, Canada, cel mai mare producător în materie, sporit prețul pastei de hîrtie cu a 25 la sută. Scumpirea materiei prime a determinat intensificarea preocupărilor pentru folosirea rațională a hîrtiei și recuperarea și revalorificarea maculaturii. Doar cu titlu informativ, amintim că anul trecut în R.F. Germania au fost colectate 2,7 milioane tone de deșeuri de hîrtie. In acest context general, se înțelege de la sine de ce și în țara noastră — care fabrică hîrtie, dar și importă anual 26 000 de tone — cetățenii sunt chemați să utilizeze rațional hirtia și să participe în mai mare măsură la recuperarea maculaturii. Anumite cantități de deșeuri de hîrtie sunt colectate și în prezent. Numai că, așa cum afirmă unii specialiști, acestea abia dacă se ridică la 40 la sută din hîrtia consumată. Și atunci, ce rămîne de făcut? Pornind de la realitățile județului nostru, am spune că, o dată cu aplicarea unor măsuri de raționalizare a consumului — acestea fiind de acum cunoscute, fiecare colectiv stabilind acțiuni proprii —, este necesar să învățăm să nu mai risipim, și întîi de toate să nu aruncăm hirtia folosită, ci să o colectăm pentru a fi revalorificată. Interesîndu-ne mai îndeaproape asupra acestui aspect, am reținut că numai în ultimele 3—4 zile la centrul de colectare din Reșița eu fost predate aproape 5 tone deșeuri. După cum spunea responsabila unității, lunar se string aproximativ 30 de tone de hîrtie uzată. Cantitatea nu este de natură să impresioneze pentru că în Reșița, dacă scotocim bine, găsim zeci de tone de maculatură. Dacă aceasta nu este recuperată încă, faptul nu se datorează doar cetățenilor, ci și unor imperfecțiuni ce se manifestă în sistemul de colectare, asupra cărora vom reveni într-un alt articol. Urmărind în municipiu cum se predau deșeurile, am reținut însă și două fapte meritorii, întîi, unitățile comerciale gospodăresc mai bine hîrtia de ambalaj, predind sistematic ceea ce le prisosește, un exemplu fiind în acest sens și magazinul alimentar nr. 7 din Lunca Birzavei. Al doilea cea mai chibzuită unitate se dovedește a fi combinatul siderurgic, care anul trecut a predat 31 de tone de deșeuri. Iată așadar că siderurgiștii au învățat nu numai să topească minereu și să facă metal, dar șî să „scoată“ materie primă pentru fabricile de hîrtie! Faptul ne-a determinat să încercăm să cunoaștem mai în detaliu întregul mecanism de strîngere, depozitare și predare a deșeurilor. ... La serviciul desfacere, solicităm primele informații. Dar în loc de cifre globale, aici luăm cunoștință de o inițiativă interesantă. Conținutul coșurilor de hîrtie din fiecare birou nu mai este deșertat în lada de gunoi, ci într-un sac anume, existent într-o debara. Și așa, la o săptămînă două se ridică saci întregi de maculatură. Asemănător se procedează și în celelalte servicii. In clădirea C.F.U., unde sînt concentrate mai toate serviciile consumatoare de hîrtii, la fiecare etaj există o ladă pentru depozitarea deșeurilor, întreaga operațiune de colectare a maculaturii este condusă și dirijată de serviciul administrativ care se ocupă și de prelucrarea și darea ei. Astfel, combinatul preare amenajat un depozit unde hîrtiile sunt tăiate și apoi balotate. Desigur, faptele amintite de noi pot fi socotite mărunte, dar ele ilustrează atitudinea plină de răspundere față de problema în discuție. Poate părea paradoxal la prima vedere, dar de cîțiva ani combinatul predă la D.C.A. mai multă hîrtie folosită, decit cantitatea de hîrtie de birou primită într-un an. De altfel, cum ne spuneau tovarășii din serviciul administrativ, din 1970 — cînd a apărut actul normativ privind obligativitatea organizațiilor și întreprinderilor economice de a preda, pe bază de contract, întreprinderilor D.C.A. toate deșeurile de hîrtie și din saci de hîrtie —, combinatul a depășit mereu cantitățile contractate. Așa cum arătam, anul trecut au fost predate 31 de tone, cu trei mai multe decit prevedea contractul. Anul acesta siderurgiștii au prevăzut din nou să predea 28 de tone maculatură. Nu discutăm dacă această cantitate este mare sau mică. Gospodarii combinatului își dau singuri seama de resursele pe care le au și, cum îi știm, nu-și vor crea stocuri supranormative de maculatură ! De altfel, mai poate evidențiat că programul de profixare a fost defalcat — pe servicii funcționale și secții productive — în raport cu consumul de hîrtie, sarcina cea mai mare revenind serviciului administrativ, care a găsit și o formă de stimulare materială a personalului care participă la strîngerea, depozitarea și predarea deșeurilor. Premiile nu sînt prea mari, fiind în raport cu cantitatea de hîrtie colectată, dar cum C.S.R. își realizează trimestrial programul stabilit, oamenii sunt interesați să fie gospodari. De fapt, pînă la 20 aprilie a.c., din cele 28 de tone de deșeuri contractate pe 1974, au fost predate 11 tone. Cifra putea fi, desigur, mai mare dacă în secții nu s-ar mai folosi și metoda mai lesnicioasă de a arunca hîrtiile la gunoi. Am insistat asupra experienței siderurgiștilor pentru a contribui și în acest mod la generalizarea preocupărilor existente. Mai ales că, pe ici-colo, mai găsim unități industriale care încă n-au înțeles că hîrtia este mult prea scumpă pentru a ne putea permite să nesocotim deșeurile. Iată o întîmplare de dată recentă: Mai mulți cetățeni s-au prezentat la centrul de colectare cu o cantitate însemnată de hîrtie. Sesizîndu-se de volumul exagerat, responsabila centrului din Reșița al întreprinderii de preindustrializare și valorificare, și-a aruncat privirea prin unele din Intuiția a fost confirmată , hîrtii, maculatura provenea de la o întreprindere industrială — I.C.M. Reșița — unde s-au găsit oameni mai comozi, care în loc să se manifeste ca gospodari, au preferat să trimită cîteva camioane la halda de gunoi. Prin grija unor cetățeni, o parte din hîrtie a reintrat în circuitul normal, cealaltă a rămas însă îngropată. Sesizată, întreprinderea a luat măsuri, prevenindu-se un nou transport la groapa de gunoi și astfel, în scripte apere că în ziua de 10 aprilie I.C.M.R. a predat 750 de kg de deșeuri. Intrucît exemplul amintit nu este un caz izolat, ne-am propus să continuăm investigația și în alte unități economice, prin școli și cartiere, mai ales că în discuțiile avute pînă acum au fost formulate o seamă de propuneri interesante. Așteptăm și de la cititori sugestii privind perfecționarea modului de colectare a deșeurilor. Eugen FIERARU Cum e mai bine: DEȘEURILE DE HIRTIE ♦ la discreția șoarecilor, ori * > 7 A FOLOSIM GOSPODĂREȘTE? Cîteva întreprinderi argumentează concret eficiența unor preocupări sistematice V Ritm intens la lucrările miniere Angajat puternic în emulația națională pentru a întîmpina cu succese deosebite a XXX-a aniversare a Eliberării patriei și Congresul al XI-lea al partidului, colectivul șantierului din Anina al I.P.E.G. Caransebeș obține importante realizări în înfăptuirea obiectivului principal: îndeplinirea cu o lună mai devreme a lucrărilor miniere menite să pună în valoare șisturile bituminoase. Astfel, in aceste zile, muncitorii mineri și sudori raportează îndeplinirea cu șase zile mai devreme a prevederilor de plan pe primele patru luni. In dobândirea acestui succes se evidențiază brigăzile conduse de Gh. Georgescu, Alex Grigore, și Pantelie Butaru, cele de mineri coordonate de maistrul miner Lucia Glăman. Incepind cu luna martie, ea a condus prima lucrare rapidă de mină, organizind activitatea echipelor conduse de minerii Viorel Mastan, Petru Berce și Vasile Blănaru. (ION GHINEȚ din subredacția noastră voluntară de la Anina). V ^ TINEREȚE FARA BATRINEȚE... O reîntilnire emoționantă cu tinerețea și prospețimea unui om de 68 de ani.. . A trecut din nou, după ani, prin orașul municipiu și 2 prin redacția noastră Gheorghe Păun, din Craiova. Pasiunea sa pentru drumeție a rămas aceeași. Mai are de km și încheie turul 4—500 Vine dinspre Caransebeș, țării, pornește spre Oravița, Moldova Nouă. Ceea ce l-a adus pe meleagurile acestea e deopotrivă admirație pentru fiecare colțișor al naturii, cit și pentru mărețele înfăptuiri din anii noștri. Ieri purta același „jurnal de bord" pe care Nicolae Iorga își pusese cu mulți ani în urmă semnătura, iar pe piept insigne și monede din vremuri și locuri diferite, de fapt doar o parte din mărturia a ceea ce se numește pasiune pentru numismatică. Cuvintele calde de apreciere înscrise pe ultimele pagini ale acestui jurnal poartă în marea majoritate semnătura unor factori cu munci de răspundere în rîndul organizației de tineret, unor tineri, însemne ale prețuirii pe care generația tinără o are față de Gheorghe Păun sînt și mănunchiul acela de (acordate de tineri) de medalii care nu se desparte niciodată. Alăturăm și noi cuvintelor înscrise în jurnal, omagiul nostru... RITMUL SUCCESELOR (Urmare din pag. 1perativ, o măsură operativă, care privește direct bunul mers al producției. Mai ales în aceste zile, cînd întregul colectiv s-a angajat în recuperarea integrală a restanțelor din lunile anterioare. O veste nu tocmai curătoare ne parvenea îmbudupă prima lună a acestui an, secția Diesel a rămas restantă față de plan cu 8 motoare. Au existat, desigur, niște perturbații în colaborarea cu alte întreprinderi, care n-au livrat la timp cîteva repere. Totuși, o asemenea rămînere în urmă cerea ca atenția să fie îndreptată și spre problemele interne, care țin în principal de o mai bună organizare. Iată ce ne-a spus tovarășul ing. Ion Tudora, șeful secției, acum, cînd lucrurile au luat o turnură favorabilă: „Problema întreținerii mașinilor reprezenta pentru noi un serios impediment. Așa că s-a format o nouă echipă de întreținere a utilajelor din 17 lăcătuși și șase electricieni; în același timp, o altă echipă de 16 oameni se preocupă de readucerea mașinilor la parametri maximi. Ca urmare, defecțiunile accidentale, care ajungeau silnic la 25 — 30, s-au redus cu 30 la sută. Și în sectorul ambielaj, s-a produs un adevărat ment: Ioan Fărcaș — șef revizide atelier: „La ora aceasta suntem la și cu ambielajul. Deși, in citeva cazuri, a trebuit să pregătim oameni din mers, unii fiind plecați la specializare. Chiar la mașina de alezat, cei doi strungari, cărora le-am cerut să se recalifice pentru o nouă operație — Iorgu Toma și Dumitru Radosavlevici — s-au adaptat destul de repede și cu randament ridicat la noul lor loc de muncă“. Aflăm, de asemenea, că, ținîndu-se seama de importanța pentru producție a acestei mașini unicat, a fost pregătit și cel de-al 4-lea om care, oricînd, poate înlocui pe unul dintre ceilalți. Și un alt exemplu edificator. Atunci cînd un agregat de găurit bielă a intrat în reparație, a fost adaptat un alt strung cu ajutorul căruia să se execute aceeași operație. Dar, dincolo de o mai bună organizare în cadrul sectorului, în momentul cînd au sosit materialele necesare, fost nevoie de un efort supliamentar din partea fiecărui lucrător. Recuperarea restanțelor la secția motoare Diesel depindea în mare măsură de ambieiaj. Numai astfel se putea intensifica și ritmul de montaj. Despre aceasta ne-a vorbit maistrul Cernea, secretarul Constantin organizației de bază din sector : „Majoritatea celor care fac eforturi deosebite sunt, la noi, comuniștii. Frezorul Ilie Panait, strungarul Pavel Fabian, lăcătușii Ion Titirică și Gh. Giuglea și-au dovedit din nou destoinicia in ceea ce privește calitatea lucrărilor, cit și in ritmul de execuție“. Vom mai scrie despre succesele celor de la Diesel. Eforturile lor de a regăsi ritmul succeselor oe îndreptățesc să vedem în ei. Viața cooperativei agricole (Urmare din pag 1) acționat pentru redarea în circuitul agricol a noi suprafețe de prin defrișări și terenuri îngustări sau renunțarea la unele drumuri. Consider bună și măsura care s-a luat pentru ca cele 5 ha de vie îmbătrînită să fie destinate altor culturi. — Cred că trebuie să se continue cu mai multă fermitate pe această linie, pentru că mai sunt, ce-i drept și alte suprafețe puține, care pot fi cultivate cu cereale — spunea la rândul său tovarășul Filip Minghel. Poate că n-ar strica o privire în curțile oamenilor , comuniștii ar trebui să fie primii care să dea exemplu în organizarea unor grădini de legume model în jurul caselor. — înainte de a începe dezbaterea, mi-am aruncat privirea pe graficul din sală care ne informează cum stăm cu producția de lapte — a intervenit în discuție tovarășul Varga. Dată fiind Ștefan depășirea planului pe primul trimestru, aș putea să zic că stăm bine. Poate că am sta și mai bine dacă de pe suprafețele cultivate cu furaje s-ar obține producții sporite. Spun aceasta, pentru că nu trebuie să ne fie indiferent cu pămînt afectăm obținerii furajelor și la ce preț se ridică zona de nutrețuri. Cursanții, printre care Elena Gomonea, B. Iosif, vorbind despre hărnicia tovarășilor Maria Ritivoi, Florica Chioran, Ana Buholtz, Ion Achimaș și a altor cooperatori, au arătat că ridicarea eficienței pămîntului nu poate fi asigurată dacă nu se acordă toată atenția fertilizării. La Măureni, anul acesta au fost fertilizate culturile de toamnă cu 250 kg îngrășăminte chimice, iar pe 70 ha s-au împrăștiat 60 de tone gunoi grajd. Prioritate au de avut in această privință suprafețele destinate culturii cartofului. Dovedind cunoașterea ideilor cuprinse în documentele de partid, a indicațiilor prețioase date de secretarul general al partidului la recenta Consfătuire cu cadrele de conducere din agricultură, participanții la dezbateri au făcut și critici la adresa biroului organizației de bază, a consiliului de conducere al C. A .P. pentru că nu în toate împrejurările au știut să mobilizeze întreaga masă de cetățeni la acțiunile întreprinse de consiliul popular, de organizația de partid pentru redarea în circuitul agricol a noi suprafețe de teren sau la executarea la timp a lucrărilor. Privite și din acest punct de vedere, credem că dezbaterile au la obiect, secretarul fost de partid și președintele C.A.P. reținînd propuneri valoroase în legătură cu îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă, activității generale de educație, astfel încît toți cooperatorii să se simtă răspunzători față de felul cum este folosit pămîntul și dacă producțiile sînt pe măsura cerințelor actuale, a condițiilor create. o m XXV • Expoziția deschisă la Școala permanentă generală nr. 1 din Oțelu Roșu, întrunind, prin strădania elevilor, aspecte din istoria unității de pionieri din școală și închinată aniversării semicentenarului organizației, se îmbogățește mereu. De curînd au apărut aici noi fotografii înfățișînd aspecte din activitatea generațiilor anterioare de pionieri. (DANIELA STRATUL, clasa a VII-a B). • Pionierii din Secu participă cu hărnicie la înfrumusețarea comunei lor. Printre acțiuni au înscris și curățirea rigolelor din întreaga comună. • Explozia florală a primăverii a făcut ca parcurile din orașe și sate să se acopere de cele mai proaspete și neașteptate combinații cromatice. De declanșarea exploziei nu sunt străini nici pionierii din întregul județ care au în grijă însemnate suprafețe de spații verzi. Deci și în aceste zile purtătorii cravatelor roșii din Oțelu Roșu, Marga, Reșița, Caransebeș au putut fi întîlniți săpînd, trasînd ronduri, plantînd iarbă și întărind bordurile parcurilor. De la cei mai mici, din clasa I, pînă la „cei mari“, uteciști din clasa a VIII-a, cu toții au pus mina și în timp de două ore au reușit să curețe un hectar de izlaz. Printre elevii Școlii generale din Glimboca s-au distins în această acțiune brigăzile detașamentelor clasei a IV-a și a VI-a. (GHEORGHE TRUȚA, clasa a IV-a). în legătură cu reluarea cursurilor universitare după vacanță Ministerul Educației și Invățsimintului anunță că reluarea cursurilor universitare după vacanță se va face luni, 6 mai a.c. — C2O Ce știți despre GENERALIZAREA TREPTEI I DE LICEU? • BURSE Hotărîrea privind generalizarea primei trepte a învățămîntului liceal incepind cu anul școlar 1974/1975 stabilește și anumite măsuri cu privire la acordarea burselor și a altor forme de sprijinire materială a elevilor. Procentul bursierilor va fi mai mare în liceele de specialitate (36 la sută) decit în liceele real-umaniste (15 la sută), procent direct proporțional cu cuprinderea elevilor în aceste licee: 70 la sută în cele de specialitate și 30 la sută in cele de cultură generală. Se pot acorda de asemenea, semiburse. O parte din burse se pot folosi pentru acoperirea cheltuielilor de transport ale elevilor care locuiesc la peste 5 km dus-întors. Pe lângă acestea, întreprinderile pot acorda burse elevilor cere încheie un contract pe termen de 5 ani cu întreprinderea pectivă, contract ce intrăresîn vigoare după terminarea treptei I de liceu. Acești elevi își vor putea continua studiile liceale la formele de învățămînt seral și fără frecvență care se vor dezvolta. • CONCURS DE ADMITERE Dată fiind obligativitatea cuprinderii tuturor absolvenților claselor a VIII-a în prima treaptă de liceu, concursul de admitere a fost desființat. Totuși vor fi licee în care numărul elevilor care doresc să-i urmeze cursurile va depăși numărul locurilor. In asemenea situații se vor folosi testele de aptitudini (ce vor fi hotărîtoare în cazul unor licee cum sunt: cele de muzică sau arte plastice, de exemplu) și probe de verificare a cunoștințelor, la obiectele de profil studiate în școala generală. O importanță deosebită va câștiga în aceste condiții examenul medical care va avea și rolul de testare a condiției psiho-fizice pentru meseria aleasă. • CLASELE AFILIATE Pentru a înlesni rămînerea elevilor pe teritoriul comunei (orașului), ținînd seama de posibilitățile de transport în comun, de cazare în internate școlare, pe baza unui măr suficient de opțiuni nuale elevilor dintr-o localitate, pentru un anumit tip de liceu, se vor înființa pe lingă aceste licee, clase afiliate pe teritoriul localității respective (sau chiar în localitatea unde se află liceul). Clasele afiliate trebuie să dispună obligatoriu de o bază materială constînd în spații de școlarizare, laboratoare- ateliere școlare și cadre cu pregătire corespunzătoare, la fel ca și clasele din unitatea școlară pe lângă care sunt afiliate. în sprijinul orientării școlare și profesionale AZI VĂ PREZENTĂM INSTitUTUL DE SuBINGINERI Mai mulți elevi, din anii IV și V, ai liceelor din județul nostru, ne-au pus întrebări și ne-au cerut amănunte în legătură cu primul institut de invățămînt superior din Caraș-Severin — Institutul de subingineri din Reșița. Pentru a le înlesni cunoașterea lui, ne-am adresat tovarășului prof. dr. Nicolae Bogoevici, prorector al institutului, care a răspuns cu deosebită amabilitate întrebărilor adresate. — Stimate tovarășe prorector, am dori să ne spuneți citeva cuvinte in legătură cu secțiile institutului. — în anul universitar 1974/1975, vor funcționa în institutul nostru următoarele secții, pentru cursurile de zi : Tehnologia construcțiilor de mașini grele, Tehnologia sudării, Mașini și aparate electrice (electrotehnică), Pentru cursurile de zi durata studiilor va fi de trei ani. Pentru cursurile serale în institut vor exista aceleași secții cu durata studiilor de 4 ani. Pentru cursurile serale pe lângă întreprinderi, secțiile vor fi: Turnătorie (I.C.M. Reșița) și Deformații plastice și tratamente termice (C.S. Reșița). Acest ultim gen de cursuri cu durata de 4 ani presupune un angajament prin contract, care stipulează obligativitatea ca, după absolvire, subinginerul să muncească 5 ani în întreprinderea cu care a încheiat contractul. Absolvenții liceelor din această promoție se pot înscrie, după angajare, in această formă de invățămînt seral ? — Da, dar cu condiția să aibă o calificare in specialitatea respectivă. Deci ar putea să se înscrie doar absolvenții liceelor industriale, ceilalți puțind să o facă după calificare, în anul următor. — Vă rugăm să ne faceți cîteva precizări în legătură cu admiterea din anul acesta. — Concursul de admitere va începe în întreg învățămîntul superior tehnic, la toate formele (cursuri de zi, serale și fără frecvență) deci și în institutul de subingineri, la aceleași date ca și în 1973, adică vara la 10 iulie a.c., iar toamna la 5 septembrie a.c. Media minimă de admitere va fi 5. Probele de admitere pentru secțiile institutului de subingineri se vor desfășura numai sub formă scrisă la următoarele discipline : 1) algebră, geometrie plană și trigonometrie; 2) fizică (mecanică și electricitate) sau la alegere una din disciplinele tehnologice de specialitate (pentru Tehnologia sudării, de exemplu, în loc de fizică, proba se poate da din utilajul și tehnologia sudării, pentru Tehnologia construcțiilor de mașini grele din tehnologia construcțiilor de mașini, iar pentru Mașini aparate electrice din tehnologia fabricării mașininilor și aparatelor electrice). Programa analitică a materiei de concurs e cea precizată în broșura Admiterea în învățămîntul superior 1973. E de remarcat că anul acesta vom avea, pentru anul I, un număr mai mare de locuri. Să amintim, de asemenea, în legătură cu admiterea, că încă de la 1 februarie a.c. s-au organizat consultații pentru candidați, consultații ce au loc în fiecare duminică între orele 9 și 11 și vor continua pînă la data concursului. — Ce condiții materiale oferă Institutul de subingineri din Reșița studenților săi ? — Studenții de la cursurile de zi beneficiază de burse. Bursierilor li se asigură cazarea în cămin și masa la cantina studențească. Pentru buna desfășurare a procesului instructiv-educativ institutul dispune de 15 laboratoare (în care studenții execută lucrări practice la disciplinele tehnice generale și de specialitate) cum ar fi : laboratorul de electrotehnică și măsurători electrice, de rezistența materialelor, de organe de mașini și mecanisme etc. La unele discipline de specialitate lucrările se execută direct în laboratoarele și secțiile celor două mari uzine reșițene. Institutul dispune de asemenea, de o bibliotecă, deocamdată de 10 000 de volume, aflată în continuă creștere. — Ce se întimplă cu absolvenții Institutului de subingineri ? — Absolvenții sînt repartizați in producție după aceleași norme și reguli ... și oricare alți absolvenți ai institutelor de invățămînt superior tehnic din țară. După aprecierea noastră cele mai multe locuri pentru absolvenții Institutului din Reșița, vor fi în cele două întreprinderi I.C.M.R. și C.S.R., precum și în zonă, in ceea ce privește promovarea pe mai departe a tinerilor subingineri. Legea nr. 12, prevede clar posibilitatea ca ei să poată promova în toate funcțiile de conducere, inclusiv în aceea de director ! — Ce ne puteți spune în ceea ce privește perspectivele de dezvoltare ale institutului ? — încă de la începutul acestui an s-au fixat, de către conducerea de partid și de stat, cîteva saloane privind dezvoltarea învățămîntului superior în Reșița. Astfel s-a fixat, în vatra orașului, amplasamentul viitoarelor obiective destinate acestui scop. Incepind de la toamnă, studenții vor fi cazați într-un nou cămin aflat în construcție în Lunca Birzavei, avînd 312 locuri In 1975 va începe construcția unui nou cămin de 400 de locuri și a unei cantine ce va servi 800 mese pe zi. După cum ați putut constata, dragi elevi și viitori absolvenți ai liceelor, Institutul de subingineri, e pregătit să vă întîmpine cu porțile primitor deschise ! P.S. Pentru alte amănunte iată adresa Institutului de subingineri Reșița : Piața V.I. Lenin nr. 1, telefon 139 Ol. Rubrică redactată de Ana RAICA _L4 1