Foaia poporului, 1900 (Anul 8, nr. 2-52)

1900-07-29 / nr. 29

Pag. 338 FOAIA POPORULUI Nr. 29 totului se predă spre examinare acestei comisiuni în persoanele dlor Vasile Po­doabă, Dr. Pop, Dr. Aurel Novac, Dr. Emil Gerasim, Dr. Vasile Preda. Se cetește raportul cassarului Petru­ Petrescu (absent) în înțelesul căruia so­cietatea la sfîrșitul anului trecut număra o avere de 254.209 coroane 36 bani, la cari adăogându-se plusul din anul tre­cut, societatea la venirea sa în Abrud dispune de o avere de 271.811 coroane 74 bani. Se alege o comisiune de 5 membri, pentru examinarea raportului cassarului, în persoanele dlor: Iuliu M. Montani, Mih. Andreica, adv. Petroviciu, Dr. Chirtop, Dim. Goia. Se alege o comisiune de 5 membri, cari în înţelesul §­lui 4 din statutele so­cietăţii vor câştiga membri fondatori, ordinari şi ajutători pentru societate, în persoanele dlor: Romul Furdui, Petru Popoviciu, Ariton M. Popa, Aurelian Danciu, Iosif Gomboş. Sfîrşindu-se lucrările aceste se ce­tesc telegramele sosite din toate părţile locuite de Români, apoi Dr. Valeriu Bra­­nisce ceteşte o frumoasă disertaţie (vor­bire) despre arta dramatică (teatrală). Cu aceste şedinţa I. s’a încheiat Şedinţa II. Luni s’a ţinut a doua şedinţă, în­ainte de începerea ei însă s’a slujit pa­rastas în biserica gr.-cat pentru odihna sufletelor răposaţilor membri ai socie­tăţii, apoi s’a deschis la orele 11 şe­dinţa. Comisiile alese în şedinţa I. îşi fac darea de seamă. Astfel comisia pentru încassări de bani arată că a adunat ca taxă de membri peste 4000 de coroane, ceea­ ce face cinste deosebită dărniciei vrednicilor soţi şi pornirii lor de jertfă pe altarul naţional-cultural. Şi ia apoi la cunoştinţă raportul cassarului, despre averea societăţii, pre­cum şi a comitetului, şi în şirul discu­ţiilor comitetul promite a folosi o parte din încassări pentru scopuri culturale artistice. Sfîrşindu-se astfel toate lucrările, preşidentul Vulcan încheie şedinţa cu o frumoasă şi pătrunzătoare vorbire, mul­ţumind soţilor şi luându-­şi rămas bun dela munţi, »cari aţi dat naştere celui mai sfânt martir al neamului, cari aţi fost cuib de însufleţire ş şi naţionalism«.... Astfel a decurs adunarea şi fru­moasele sărbări, cari fac cinste Munte­nilor, car’ societatea de teatru a primit nou imbold şi noue puteri pentru în­aintare. Conferenţa interparlamen­tară, convocată anul acesta la Paris, îşi va începe şedinţele Marţi, 31 iulie­­. Ziarele maghiare ne spun, că gru­pul maghiar va fi representat de data aceasta prin şeptezeci de deputaţi şi membri ai casei magnaţilor, cari­­şi-au dat cuventul că vor merge la Paris. Cale bună, şi oamenii să nu-­şi uite acasă pintenii şi­­ pipele, sculele cu cari pot se facă mare ispravă la Paris. Cursurile administrative. Mi­nistrul de interne a trimis municipiilor interesate îndrumări, cu privire la în­fiinţarea cursurilor administrative, şi la începerea lor. Sunt primiţi ca ascul­tători tineri cari au absolvat şese clase gimnaziale, reale sau civile, ori apoi şcoale comerciale sau militare, dacă, după terminarea acestor studii au stat cel puţin un an în vre-o cancelarie no­tarială, ca adjuncţi, scriitori sau practi­canţi , au purtare bună morală şi posed limba statului în vorbire şi scriere. Se mai cere şi învoirea părinţilor sau al epitropului că didactrul va fi plătit punctual şi că vor fi achitate şi celelalte spese. Cei­ ce vreau să fie pri­miţi în curs au să-­şi înainteze petiţiu­­nile până la 5 Septemvrie. Rugările întrate după acest termin nu vor fi luate în consideraţie. Ca loc al adunării viitoare se ho­­tăreşte Şimleul din Sălagiu, unde so­cietatea a fost Invitată. — D-zeu să nu-’l ţină la mulţi ani! Da de chiar D-zeu ni-’l trimite încoace. Aşa se tângue în satul Rîpeni Câm­pean Samsoneasă, în uşa uliţei — pe care tot satul o ţinea de o muiere de treabă — dar’ năcăjită — cu nepoată-sa de soră Susana, muierea lui Bucur Var­­tolomeu, când preotul lor cel de toţi cinstit chiar pe dinaintea lor vrea să treacă. — »Laude se Isus Christos«, — zise deodată muierile cătră preot, care primin­­du-le salutarea creştinească le mulţume­şte cu »In veci Amin«, şi voeşte a-’şi continua drumul mai departe, dar’ când vede pe Dochiţa aprinsă la obraz şi ochii de plâns ca pumnii, se opreşte şi se întoarce cătră Dochiţa: Dar’ ce-’i cu tine, Dochiţă, de iarăşi te văd cu ochii plini de lacrămi? — Zău mare năcaz mă paşte, domnule părinte. — i-a fost răspunsul, şi a început a-mi povesti toate năcazurile căsii din nesocoteal­a bărbatului seu, şi cele întâm­plate acuma cu dînsa. (Va urma). Mână în mână. Călăuziţi de dragostea ce o avem pentru fraţii noştri neguţători şi mese­riaşi, aşternutu-ne-am pe lucru, pentru­ ca sprijin preţios să putem da celor­ ce vedem că poartă pe inimă a neamului înaintare. Bucuria noastră mare este, văzând că neguţătorii şi meseriaşii noştri ne înţeleg şi grăbesc să se înşirue cu în­credere sub steagul muncii comune, muncii întovărăşite. în urma articolului nostru publicat la loc de frunte în anul trecut al »Foii Poporului«, mai mulţi neguţători şi me­seriaşi ne-au scris deja, rugându-ne să le mijlocim prin cancelaria ce se va al­cătui cumpărarea şi vinderea favorabilă a feluritelor mărfuri şi producte. Cei cari s’au pus să formeze can­celaria de mijlocire — după cât ştim s’au şi pus în legătură cu mai mulţi fa­bricanţi şi mari întreprinzători — dela cari în curând vor ave datele trebuin­cioase. E rîndul neguţătorilor şi al pro­ducătorilor (meseriaşii şi plugarii) noştri ca acum să se pună în legătură cu noi, spunându-ne mai cu deamănuntul de ce fel de mărfuri lipsă au şi pe lângă ce condiţii cred că le pot procura. Producătorii noştri apoi asemenea să ne înştiinţeze că ce fel de producte au de vânzare şi pe lângă ce condiţii ar fi învoiţi să le vândă. Ca mai bine să fim înţeleşi, spunem înainte, că nu­mita cancelarie , alcătuită odată, va mijloci procurarea tuturor mărfurilor trebuincioase unui neguţător mic sau mare; va mijloci apoi vinderea diferi­telor producte ca: grâu, poame, ouă, gal­iţe, unelte şi alte. Se înţelege însă că isbânda acestei întreprinderi în primul rînd atîrnă dela producătorii şi neguţătorii noştri — căci doar­ prin ei şi pentru ei se face. In interesul bine priceput rugăm dar­ pe iubiţii noştri producători şi ne­guţători să se pună cu noi în legătură, să ne scrie ce au de cumpărat şi ce au de vândut. Noi vom îngriji ca toate do­rinţele celor­ ce ne scriu să fie cum se cade împlinite din partea cancelariei ce se alcătueşte. La lucru dar’! Silvestru Moldovan. Vasile C. Osvadă. Noul guvern român. In România săptămâna aceasta fo­ştii miniştri conservatori au abzis şi fu­­sionând (împreunându-se) partidul juni­mist cu conservatorii, s-a format un nou minister, alcătuit din conservatori şi junimişti, în frunte cu Petru P. Carp. Iată numele noilor miniştri: Petru P. Carp, prim-ministru şi ministru de finanţe. Ti­tu Maiorescu, ministru de ju­stiţie. Alexandru Marghiloman, min. afa­cerilor străine. General Iacob Lahovari, min. de răsboiu. Constantin Olănescu, min. de in­terne. * Ioan C. Grădişteanu, min. lucrări­lor publice. Constantin C. Arion, min. cultelor şi instrucţiunii publice. Nicolae Filipescu, min. agriculturii, industriei, comerciului şi domeniilor. Dăm la fiecare din ei şi datele mai însemnate din vieaţă : P. P. Carp. Noul preşedinte al consiliului s’a născut la 1837, în Iaşi. A făcut studiile sale în Berlin şi la universitatea din Romna, întors în ţeară a luat parte la eveni­mentele cari au adus căderea principe­lui Cuza, apoi dela 1867 până la 1869 a redactat ziarul »Ţeara« dimpreună cu N. Blaremberg şi Al. Pascal, întemeietorul societăţii literare ,J­u­­nimea« din Iaşi dimpreună cu T. Ma­iorescu, I. Negruzzi, Th. Rosetti, etc., a fondat cunoscuta revistă literară »Con­vorbiri literare». La 30 Aprilie 1870 a intrat ca mi­nistru de ixterne în cabinetul Costake Epureanu până la 18 Decemvrie același an. La 1876 întră în cabinetul Lascar Catargiu ca ministru al cultelor de la 30 Ianuarie 1876 până la 4 Aprilie ace­laşi an. A format mai târziu grupul politic junimist fondând »România Liberă« devenită mai târziu » Constituţionalul«. In ministerul pur junimist format la 1888 a luat portofoliul externelor dela 23 Martie până la 29 Martie 1889, în noul guvern compus în 1891 de L. Ca­targiu, zis marele guvern, dl P. Carp a luat ministerul domeniilor la 18 Decem­vrie, pe care îl deţinu până la 3 Octom­­vrie 1895, când s’a retras cu întregul guvern, T. Maiorescu. Noul ministru de justiţie s’a născut în Craiova, la Februarie 1839. A făcut studiile în Theresianum (Viena) şi le-a terminat la Berlin şi Paris. întors în ţeară, a fost numit la 1862 procuror pe lângă trib. Ilfov, apoi în Decemvrie acelaşi an profesor de filo­sofie la universitatea din Iaşi al cărei prim rector a fost ales.

Next