Foaia poporului, 1900 (Anul 8, nr. 2-52)
1900-07-29 / nr. 29
Pag. 338 FOAIA POPORULUI Nr. 29 totului se predă spre examinare acestei comisiuni în persoanele dlor Vasile Podoabă, Dr. Pop, Dr. Aurel Novac, Dr. Emil Gerasim, Dr. Vasile Preda. Se cetește raportul cassarului Petru Petrescu (absent) în înțelesul căruia societatea la sfîrșitul anului trecut număra o avere de 254.209 coroane 36 bani, la cari adăogându-se plusul din anul trecut, societatea la venirea sa în Abrud dispune de o avere de 271.811 coroane 74 bani. Se alege o comisiune de 5 membri, pentru examinarea raportului cassarului, în persoanele dlor: Iuliu M. Montani, Mih. Andreica, adv. Petroviciu, Dr. Chirtop, Dim. Goia. Se alege o comisiune de 5 membri, cari în înţelesul §lui 4 din statutele societăţii vor câştiga membri fondatori, ordinari şi ajutători pentru societate, în persoanele dlor: Romul Furdui, Petru Popoviciu, Ariton M. Popa, Aurelian Danciu, Iosif Gomboş. Sfîrşindu-se lucrările aceste se cetesc telegramele sosite din toate părţile locuite de Români, apoi Dr. Valeriu Branisce ceteşte o frumoasă disertaţie (vorbire) despre arta dramatică (teatrală). Cu aceste şedinţa I. s’a încheiat Şedinţa II. Luni s’a ţinut a doua şedinţă, înainte de începerea ei însă s’a slujit parastas în biserica gr.-cat pentru odihna sufletelor răposaţilor membri ai societăţii, apoi s’a deschis la orele 11 şedinţa. Comisiile alese în şedinţa I. îşi fac darea de seamă. Astfel comisia pentru încassări de bani arată că a adunat ca taxă de membri peste 4000 de coroane, ceea ce face cinste deosebită dărniciei vrednicilor soţi şi pornirii lor de jertfă pe altarul naţional-cultural. Şi ia apoi la cunoştinţă raportul cassarului, despre averea societăţii, precum şi a comitetului, şi în şirul discuţiilor comitetul promite a folosi o parte din încassări pentru scopuri culturale artistice. Sfîrşindu-se astfel toate lucrările, preşidentul Vulcan încheie şedinţa cu o frumoasă şi pătrunzătoare vorbire, mulţumind soţilor şi luându-şi rămas bun dela munţi, »cari aţi dat naştere celui mai sfânt martir al neamului, cari aţi fost cuib de însufleţire ş şi naţionalism«.... Astfel a decurs adunarea şi frumoasele sărbări, cari fac cinste Muntenilor, car’ societatea de teatru a primit nou imbold şi noue puteri pentru înaintare. Conferenţa interparlamentară, convocată anul acesta la Paris, îşi va începe şedinţele Marţi, 31 iulie. Ziarele maghiare ne spun, că grupul maghiar va fi representat de data aceasta prin şeptezeci de deputaţi şi membri ai casei magnaţilor, carişi-au dat cuventul că vor merge la Paris. Cale bună, şi oamenii să nu-şi uite acasă pintenii şi pipele, sculele cu cari pot se facă mare ispravă la Paris. Cursurile administrative. Ministrul de interne a trimis municipiilor interesate îndrumări, cu privire la înfiinţarea cursurilor administrative, şi la începerea lor. Sunt primiţi ca ascultători tineri cari au absolvat şese clase gimnaziale, reale sau civile, ori apoi şcoale comerciale sau militare, dacă, după terminarea acestor studii au stat cel puţin un an în vre-o cancelarie notarială, ca adjuncţi, scriitori sau practicanţi , au purtare bună morală şi posed limba statului în vorbire şi scriere. Se mai cere şi învoirea părinţilor sau al epitropului că didactrul va fi plătit punctual şi că vor fi achitate şi celelalte spese. Cei ce vreau să fie primiţi în curs au să-şi înainteze petiţiunile până la 5 Septemvrie. Rugările întrate după acest termin nu vor fi luate în consideraţie. Ca loc al adunării viitoare se hotăreşte Şimleul din Sălagiu, unde societatea a fost Invitată. — D-zeu să nu-’l ţină la mulţi ani! Da de chiar D-zeu ni-’l trimite încoace. Aşa se tângue în satul Rîpeni Câmpean Samsoneasă, în uşa uliţei — pe care tot satul o ţinea de o muiere de treabă — dar’ năcăjită — cu nepoată-sa de soră Susana, muierea lui Bucur Vartolomeu, când preotul lor cel de toţi cinstit chiar pe dinaintea lor vrea să treacă. — »Laude se Isus Christos«, — zise deodată muierile cătră preot, care primindu-le salutarea creştinească le mulţumeşte cu »In veci Amin«, şi voeşte a-’şi continua drumul mai departe, dar’ când vede pe Dochiţa aprinsă la obraz şi ochii de plâns ca pumnii, se opreşte şi se întoarce cătră Dochiţa: Dar’ ce-’i cu tine, Dochiţă, de iarăşi te văd cu ochii plini de lacrămi? — Zău mare năcaz mă paşte, domnule părinte. — i-a fost răspunsul, şi a început a-mi povesti toate năcazurile căsii din nesocoteala bărbatului seu, şi cele întâmplate acuma cu dînsa. (Va urma). Mână în mână. Călăuziţi de dragostea ce o avem pentru fraţii noştri neguţători şi meseriaşi, aşternutu-ne-am pe lucru, pentru ca sprijin preţios să putem da celor ce vedem că poartă pe inimă a neamului înaintare. Bucuria noastră mare este, văzând că neguţătorii şi meseriaşii noştri ne înţeleg şi grăbesc să se înşirue cu încredere sub steagul muncii comune, muncii întovărăşite. în urma articolului nostru publicat la loc de frunte în anul trecut al »Foii Poporului«, mai mulţi neguţători şi meseriaşi ne-au scris deja, rugându-ne să le mijlocim prin cancelaria ce se va alcătui cumpărarea şi vinderea favorabilă a feluritelor mărfuri şi producte. Cei cari s’au pus să formeze cancelaria de mijlocire — după cât ştim s’au şi pus în legătură cu mai mulţi fabricanţi şi mari întreprinzători — dela cari în curând vor ave datele trebuincioase. E rîndul neguţătorilor şi al producătorilor (meseriaşii şi plugarii) noştri ca acum să se pună în legătură cu noi, spunându-ne mai cu deamănuntul de ce fel de mărfuri lipsă au şi pe lângă ce condiţii cred că le pot procura. Producătorii noştri apoi asemenea să ne înştiinţeze că ce fel de producte au de vânzare şi pe lângă ce condiţii ar fi învoiţi să le vândă. Ca mai bine să fim înţeleşi, spunem înainte, că numita cancelarie , alcătuită odată, va mijloci procurarea tuturor mărfurilor trebuincioase unui neguţător mic sau mare; va mijloci apoi vinderea diferitelor producte ca: grâu, poame, ouă, galiţe, unelte şi alte. Se înţelege însă că isbânda acestei întreprinderi în primul rînd atîrnă dela producătorii şi neguţătorii noştri — căci doar prin ei şi pentru ei se face. In interesul bine priceput rugăm dar pe iubiţii noştri producători şi neguţători să se pună cu noi în legătură, să ne scrie ce au de cumpărat şi ce au de vândut. Noi vom îngriji ca toate dorinţele celor ce ne scriu să fie cum se cade împlinite din partea cancelariei ce se alcătueşte. La lucru dar’! Silvestru Moldovan. Vasile C. Osvadă. Noul guvern român. In România săptămâna aceasta foştii miniştri conservatori au abzis şi fusionând (împreunându-se) partidul junimist cu conservatorii, s-a format un nou minister, alcătuit din conservatori şi junimişti, în frunte cu Petru P. Carp. Iată numele noilor miniştri: Petru P. Carp, prim-ministru şi ministru de finanţe. Titu Maiorescu, ministru de justiţie. Alexandru Marghiloman, min. afacerilor străine. General Iacob Lahovari, min. de răsboiu. Constantin Olănescu, min. de interne. * Ioan C. Grădişteanu, min. lucrărilor publice. Constantin C. Arion, min. cultelor şi instrucţiunii publice. Nicolae Filipescu, min. agriculturii, industriei, comerciului şi domeniilor. Dăm la fiecare din ei şi datele mai însemnate din vieaţă : P. P. Carp. Noul preşedinte al consiliului s’a născut la 1837, în Iaşi. A făcut studiile sale în Berlin şi la universitatea din Romna, întors în ţeară a luat parte la evenimentele cari au adus căderea principelui Cuza, apoi dela 1867 până la 1869 a redactat ziarul »Ţeara« dimpreună cu N. Blaremberg şi Al. Pascal, întemeietorul societăţii literare ,Junimea« din Iaşi dimpreună cu T. Maiorescu, I. Negruzzi, Th. Rosetti, etc., a fondat cunoscuta revistă literară »Convorbiri literare». La 30 Aprilie 1870 a intrat ca ministru de ixterne în cabinetul Costake Epureanu până la 18 Decemvrie același an. La 1876 întră în cabinetul Lascar Catargiu ca ministru al cultelor de la 30 Ianuarie 1876 până la 4 Aprilie acelaşi an. A format mai târziu grupul politic junimist fondând »România Liberă« devenită mai târziu » Constituţionalul«. In ministerul pur junimist format la 1888 a luat portofoliul externelor dela 23 Martie până la 29 Martie 1889, în noul guvern compus în 1891 de L. Catargiu, zis marele guvern, dl P. Carp a luat ministerul domeniilor la 18 Decemvrie, pe care îl deţinu până la 3 Octomvrie 1895, când s’a retras cu întregul guvern, T. Maiorescu. Noul ministru de justiţie s’a născut în Craiova, la Februarie 1839. A făcut studiile în Theresianum (Viena) şi le-a terminat la Berlin şi Paris. întors în ţeară, a fost numit la 1862 procuror pe lângă trib. Ilfov, apoi în Decemvrie acelaşi an profesor de filosofie la universitatea din Iaşi al cărei prim rector a fost ales.