Foaia poporului, 1900 (Anul 8, nr. 2-52)
1900-07-22 / nr. 28
Pag. 326 FOAIA POPORULUI Nr. 28 să-’i fim mult mulţumitori, căci el a făcut cunoscute suferinţele noastre în lumea mare şi prin asta ne-a încurajat şi îndemnat la luptă pentru neam şi limbă. La Jubileul, cel-a sărbat vrednicul bărbat au luat parte şi Ardelenii din România, predându-i un frumos album, cu peste 6000 de iscălituri, ceea ce a surprins plăcut pe vrednicul bărbat Răspunzând la deputăţia, care şi-a predat albumul, bătrânul luptător a vorbit de noue planuri şi noue lupte, cari din nou vor arăta ţinerea laolaltă a popoarelor latine şi simpatia lor pentru Ardelenii prigoniţi şi neîndreptăţiţi. D-zeu să’l trăească la mulţi ani ! Jubileul şcoalelor din Braşov. Ani 50 s’au împlinit, de când s’au deschis în Braşov şcoalele române, ântâiu gimnasiul, apoi şcoalele comerciale şi reale. Ani 50 sânt, de când aceste şcoale au dat creştere naţională la generaţii de tineri, dintre cari mulţi au devenit cei mai însemnaţi fruntaşi ai noştri şi aprigi apărători ai drepturilor poporului român. Căpeteniile acestor şcoale au aflat de bine să pună la cale sărbătorirea datului de 50 ani, de la întemeiarea şcoalelor şi astfel săptămâna trecută s-au făcut la Braşov frumoase sărbări culturale. înainte de sărbări a fost o esposiţie de deosebite lucruri de ale şcoalelor şi a bisericilor din Braşov, apoi au urmat festivităţile înălţătoare de inimi. Sărbările aceste au fost adevărate sărbări naţionale, la cari au luat parte nu numai Românii braşoveni şi cei merşi acolo anume, ci toţi Românii din toate părţile, trimiţând telegrame şi scrisori de felicitare. Locul nu ne lasă, ca să scriem azi mai pe lung despre acest jubileu şi despre însemnătatea şcoalelor române din Braşov, dar’ vom scrie în numărul viitor. NELEEA DE PE CÂMPUL-PANII. Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel a fost zi de mare bucurie pentru Românii din frumoasa ţeară a Haţegului. In această zi s’a ţinut pe Cânpul-Panii o mare şi frumoasă Nedee la care au luat parte aleşi fruntaşi inteligenţi din Deva, Orăştie şi din depărtări — apoi ţărani din satele învecinate: Balomir, Vinerea, Jibot etc. Deşi vremea a fost urîtă, nedeea a reuşit destul de bine. Au fost jocuri frumoase purtate de domni şi ţărani; au fost cântări drăgălaşe glăsuite de vrednicele ţărance şi ţărani. Au fost petreceri adevărat româneşti. Nespus de mult î ţi se înviora inima când vedeai frăţia şi dragostea, ce stăpânea pe domni şi pe ţărani, — când vedeai ochii plini de iubire cum întâlneau domni şi ţărani, doamne cu gingaşe fete de sat Vrednicia mai mare pentru aceste sărbări care ştim, d-nă Elena P. Hossu- Longin, învelătorul din Balomir şi alţi fruntaşi, cari au lucrat şi au ostenit pentru buna reuşită a nedeei. Din Lume. Din China. O luptă grozavă, uriaşă se pregăteşte acum în China. E lupta tuturor statelor europene împotriva împărăţiei chineze. Acum se ştie hotărît, că în Peking (capitala împărăţiei chineze) au fost omorîţi trimişii statelor europene şi toţi străinii. Aceasta e cea mai însemnată întâmplare care se adevereşte. De altcum lupta între Chinezi şi trupele europene decurge într’una. Scopul Chinezilor este a ucide şi alunga pe toţi străinii din China. Telegramele sosite mai de curând, vestesc următoarele: Brumella, 16 Iulie n. Ministrul de ixterne a primit mai multe depeşe, în cari se confirmă măcelul din Peking. Numărul jertfelor e la 800. Prinţul Tuan a condus această operaţie. Parin, 16 Iulie n. Ziarele de aici remarcă faptul, că vice-regii chinezi încă şi alaltăieri se sileau a ascunde adevărul despre cele întâmplate în Peking. Ele sunt consternate, osândind în termini aspri acest atentat barbar.»Eclair« zice: Sângele celor 8—900 de victime cere răsbunare. Londra, 16 Iulie. Oficiul de esterne de aici a primit Vineri, săptămâna trecută știre autentică despre uciderea străinilor din Peking. Știrea a fost transmisă de guvernul din Peking, dar’ guvernul englez nu o publică oficios, până nu are confirmarea ei din partea vreunui organ al seu. Drumeţia, 16 Iulie n. Prinţul Tuan e cunoscut în cercurile militare de aici. A servit ca suboficer în armata belgică, în anii 1876—8. El a avut o educaţie europeană şi prietenilor sei a declarat în mai multe rînduri, că imperiul chinez trebue reformat după model european. Berlin, 16 Iulie n. Cercurile normative de aici n’au primit încă știre directă despre măcelul din Peking, care însă nu mai e tras la îndoială. Se crede, că oribilul fapt va întări și mai mult solidaritatea între puteri. Londra, 16 Iulie n. Chimes* a primit din Hongkong, cu datul de 13. c. următoarea ştire: Li-Hung-Ciang a îndrumat pe şeful însoţirii celor custindardul negru* să plece la Peking cu 50 mii de trupe. Paris, 16 Iulie n. Temps* publică o depeşă din Shanghai, în care se zice, că guvernatorii provinţelor Honan, Hupei şi Hunan au decis să fie cu ascultare la ordinele prinţului Tuan, ucizând creştinii şi devastând bisericile lor. Hamburg, 16 Iulie n. Din Citu se depeşează, că în Hung- Ciao, 30 mituri depărtare de la Nanking, au fost ucişi între mari cruzimi episcopul italian de acolo, mai mulţi preoţi şi câteva sute de catolici. Berlin, 16 Iulie n. Ambasada chineză de aici a fost avisată telegrafic de Li-Hung-Ciang, că el pleacă la Peking, trecând pe la Shanghai. Viena, 16 Iulie n. Austro-Ungaria mai trimite în apele chineze încrucişătorul Carol VI. şi torpilorul Aspern, pentru apărarea sudiţilor austro-ungari. Trupe terestre nu se vor trimite. Petersburg, 16 Iulie n. Ziarele anunţă, că pentru întărirea flotei ruseşti din golful Pecili au fost espedate de nou două încrucişătoare şi două vapoare pancelate, cari vor sosi acolo în luna Septemvrie, Petersburg, 17 Iulie n. Răscoala Boxerilor ia tot mai mare întindere. In Manciuria situaţia e critică, deoarece miliţia fraternisează cu Boxerii. Mişcarea e naţională şi guvernul nu li se împotriveşte. Din Clarkend se anunţă, cu datul de 11 i. c.: In Cubia, la graniţa vestică a Mongoliei, au isbucnit tulburări. Pentru apărarea consulului s’au trimis trupe. Londra, 17 Iulie n. în o depeşă din Shanghai a ziarului »Daily Express» se anunţă, că oraşul Shanghai e în mare pericol. Consulii au cerut dela guvernele lor trimiterea de vapoare pentru apărarea portului. Londra, 17 Iulie n. Ziarele de dimineaţa sunt informate, că atacul trupelor aliate asupra părţii de oraş chineze din Tien-Tin, n’a succes. Lupta a ţinut 9 ore şi s’a sfirşit cu retragerea aliaţilor; ei au 300 de morţi şi răniţi. Londra, 17 Iulie n. »Daily Ext e avisat din Shanghai, că Boxerii au hotărît să se îndrepte spre sud. In Niudivang e în prospect o luptă mai mare. Oficialii ruşi au transportat banii şi hârtiile de valoare în Porth- Arthur. SCRISORI. Adunarea „Asociaţiuneii“ in Orlat, Orlat, la 12 Iulie 1900. Fruntaşa noastră comună a avut aleasa bucurie să poată primi în sărbătoarea Sf. Apostoli Petru şi Pavel pe vrednicii noştri conducători şi luminători, care au venit ca în mijlocul nostru şi cu noi împreună să ţină adunarea generală a despărţământului Sălişte a celei dintâiu societăţi culturale. »Asociaţiunea pentru lit. şi cultura poporului român*. Cu mult alaiu şi cu mai multă dragoste în inimi am primit comitetul despărţământului , mergând apoi cu toţii în biserică să ascultăm sfânta slujbă. Părintele nostru iubit, dl D. Decei, după ce a isprăvit slujba ne-a vorbit părinteşte şi ne-a tălmăcit însemnătatea zilei de azi şi ne-a îndemnat să ascultăm sfaturile ce le vom auzi.