Foaia poporului, 1901 (Anul 9, nr. 1-52)
1901-09-15 / nr. 36
Fag. 428 FOAIA POPORULUI Nr. 36 pânză. Unul dintre ei acopere furnicarul cu sacul deschis, celalalt rîcăe cu lopata in furnicar, furnicile întră în sac, a cărui gură se leagă apoi. Fiind furnicile în sac, se pot ușor aduna ouăle din furnicari. Ouăle de furnică fiind foarte iritătoare, nu e bine să li se dee puilor prea multe deodată. Apa de beut să fie tot proaspătă. După 14 zile începem să amestecăm în nutreţul puilor grăunţe de grâu, după o lună le dăm din aluatul amintit odată pe zi, pe rând grâu le dăm de trei ori. După 2 luni le cresc cocoşilor celor tineri penele din coadă, care găinile cresc în timpul acesta, văzând cu ochii. In timpul acesta sunt toţi bolnăvicioşi. Trecând peste aceasta, puii părăsesc dacile şi pot fi nutriţi numai cu orz, ovăs şi hrişcă. In locurile cu vii multe li se pot da puilor de fasani şi drojdii de vin. Ei mănâncă bucuros şi morcovi. Băiată crudă şi ceapă mărunţită. (Va urma). Reghianul. Din traista cu poveţele. — întrebări şi răspunsuri. — întrebare: Vă rog să-mi comunicaţi în preţuita noastră »Foaia Poporului« un leac în contra negrilor la vite. Dobarca, în 30 Iulie 1901. Niculae Tonta, măsar. Respuns: Am căutat anume în »Veterinarul de casă«, de Cornea, după un astfel de leac, dar’ nu am aflat. Fiindcă anul trecut încă s’au pus mai multe întrebări cu privire la stîrpirea negrilor dela oameni și vite, în numărul 13 s'au dat mai multe răspunsuri, și anume: un abonent recomandă arderea negeilor cu iască aprinsă, al doilea recomandă scobirea negeilor cu un ac până curge sângele şi apoi presărarea acestora cu sare de lămâe, care al treilea recomandă spălatul negeilor şi apoi storsul de laptele cânelui pe ei. Pe lângă acestea noi îţi mai recomandăm şi regatul negrilor pe la rădăcină cu câteva fire de păr de cal şi strînsul acelora pe toată ziua până ce se usca şi cad. întrebare: Mă rog, ca să’mi sedee un sfat, cum se poate desvăţa de nărav o vacă, care dă cu piciorul la muls? Vaca e bună de lapte şi’mi pare rău să o vând, dar’ de acest nărav rău n’o pot desvăţa, deşi a fătat acum a patra oară. Bozoviciu, în 20 August 1901. Abonentul 4075. Respuns: »Năravul dela fire, n’are lecuire«, după cum zice şi un vechiu proverb românesc. Cu toate acestea poţi cerca, ca pe timpul mulsului să împedeci vaca, împedecatul îl poţi face cu unul din picioarele dinainte, şi anume: iai un ştreang ceva mai moale, cu care legi piciorul de dinainte pe deasupra unghiei şi apoi încovăindu-l îndărăt îl legi astfel deasupra genunchiului şi o laşi ca să stea numai pe trei picioare. In starea aceasta nu mai poate da cu piciorul şi pe încetul se desvaţă cu totul. Pânăcând vaca se dedă cu starea aceasta, economul trebue să stee puţin ca răzim lângă ea. însumi am văzut făcându-se împedecatul acesta la bivoliţe, cari nu voiau să lase laptele şi năravul le-a trecut după 2—3 zile. i. e. SFATURI. Pepeni şi lubeniţe pe iarnă. Pepenii şi lubeniţele cu coaie groasă, coaptătoamna târziu se rup cu cotoraş cu tot, se şterg bine cu o cârpă subţire şi se aşează intr’o ladă cu cenuşă cernută, astfel că pepenii să nu se atingă unul de altul. Deasupra lor vine apoi un strat gros de cenuşă şi la urmă punem acoperemântul. E de însemnat, că numai în pivniţă stau. în modul acesta se conservă pepenii şi lubeniţele până iarna târziu, fără să-şi schimbe gustul. Pachetarea poamelor. Ca să căpătăm preţuri bune pentru poamele, pe cari le trimitem in afară, trebue să fim cu deosebită băgare de seamă la pachetarea lor. Cele mai fine, îndeosebi pere cu coaja moale, să se pacheteze numai în lădiţe (până la 10 chigr. bruto), nu în coşuleţe. Poamele se învălue fiecare separat în hârtie de mătasă aşezându-se cât mai aproape unele de altele, ca să nu se scuture. Locurile dintre ele se astupă cu făşiuţe de hârtie, de care punem şi pe fund şi deasupra. Celelalalte poame se pacheteze în lădiţe sau butoiaşe (până la 50 chlgr.) în modul următor: Lădiţa se cuptuşeşte pe fund şi pe margini cu hârtie, poamele se aşază apoi frumos una lângă alta, formând pături. Să avem grije, ca coadele să nu vateme coaja lor. Aşezând astfel pătura după pătură, cea de de-asupra se treacă puţin peste dunga lădiţei. Scuturăm foarte încet lădiţa, pune apoi hârtie şi de asupra şi batem coperişul. Pachetate în felul acesta, pătura deasupra şi cea de desupt sufere puţin, dar celelalte stau bine şi ajung nevătămate la locul de destinaţie. Curăţirea petelor de unsoare din obiecte de piele se face cu o parte spirt de salmiac şi zece părţi de apă. Curăţirea sobelor de fer. Plăcile murdărite şi ruginite de la sobe (platane) se fac ca noue, dacă vărsăm pe ele, până sunt încă calde, apă de soda şi le spălăm apoi cu săpun de răşină. Câteva minute după aceea le frecăm bine cu nisip fin şi le mai spălăm încă odată cu sodă şi săpun. La urmă le periem, frecăm cu hârtie şi un petec de postav. Ştiri economice. Cursuri pentru funcţionari auxiliari de poştă şi telegraf, începând cu 15 octomvrie se vor deschide cursuri de şese luni pentru funcţionari auxiliari de poştă şi telegraf. Aceştia intrând în serviciul statului, se vor împărtăşi de salar de la 1000—1400 cor. şi bani de cuartir. Terminul deconcurs e 30 Sept. a. c., având a se înainta rugările prin primpretorul, real, primarul comunei urbane la direcţia poştelor şi telegr. în al cărei raion e comuna, în care locueşte potentul. La aceste cursuri se primesc: 1. în primul rînd suboficeri, prevăzuţi cu certificate, cari sânt îndreptăţiţi pentru de-a primi funcţiuni mai mici conf. §. 5. art. de lege II. din 1873. 2- Bărbaţi angajaţi ca magistrii poştali sau espeditori de poştă şi telegraf, cari au 4 clase gimn., reale ori civile. 3. Alţi bărbaţi, cari au aceeaşi pregătire şi au trecut etatea de 18 ani şi 4, neînsirj mnându-se destul de cei de sub 13 se primesc şi tineri cari au împlinit 16 ani, având aceeaşi pregătire. Pentru primire se mai cere încă să fie cetăţean ungar, să nu fi trecut peste 35 ani, să ştie perfect ungureşte, să aibă o vieaţă nepătată şi să fie sănătos. însuşirea din urmă se va dovedi cu un atestat medical. Ascultătorii cursului plătesc o taxă de 20 cor., de care sunt scutiţi subofițerii prevezuţi cu certificat. Starea semenaturilor. Cucuruzul, îndeosebi soiurile târzii, e frumos. In ţinuturile cu pământ năsipos s'a început culesul. Recolta va fi mulțumitoare, afară de locurile, unde s’au ivit gândaci. Recolta cartofilor e pe alocurea bună, pe alocurea, unde a fost secetă, slabă. Soiurile târzii s’au recules. Legumite au dat o bunicică recoltă. Soiurile de varză s’au dezvoltat bine, unde a plouat la timp. O tavă a fost aproape pretutindeni puţină. Viile stau binişor, pe alocurea bine, cu toate că peronospora şi putrezirea strugurilor a bântuit şi anul acesta. Mai rău e în Ardeal. Pomii vor da în cele mai multe locuri o recoltă slabă. Oprirea esportului de vite din Serbia. Din Budapesta ’i se comunică ziarului »Neue Freie Presse«, că la tîrgurile de vite din ultima săptămână n’au fost mai de loc vite din Sârbia. Din 2734 vite cornute numai nouă erau de provenienţă sârbă. Causa acestei lipse neobicînuite este măsura luată de guvernul sârbesc, care a opusîmpedecării parţiale de import decretată de guvernul ungar o împedecare complectă a vitelor din Sârbia în Ungaria. Acum 14 zile au fost scoase din piaţă 623 capete de vite sârbeşti, pentru că un bou a fost recunoscut ca tuberculos, în consecinţă ministrul agriculturii din Ungaria, dl Darányi a interzis, pe basa legii contra epizotiilor, importul de vite de provenienţă din districtul Belgradului, de unde s’a constatat că se aduseseră vitele bolnave. La această măsură, guvernul sârbesc a răspuns oprind cu totul esportul de vite cornute. Concursuri de maşini agricole în România, începând cu anul acesta, se vor organiza în fiecare an, la epocele potrivite, concursuri de maşini agricole la fermele model ale statului. Aceasta în scop ca cultivătorii noştri să poată alege maşinile agricole cele mai proprii şi mai bune. Oficiile poştale. Ministrul ing. de comerciu a făcut un proiect privitor la reforma oficiilor de postă. In acel proiect între altele se zice, că în fiecare comună unde se află cel puţin 300 suflete, se va înfiinţa un oficiu postal. Astfel numărul total al poştelor se va urca la 28.000.