Foaia poporului, 1919 (Anul 27, nr. 1-47)
1919-01-14 / nr. 1
Apai l la fiecare Duminecă Cea mai veche foaie politică poporală înfiinţată la anul 1892 de partidul naţional român Sub conducerea unui comitet BREŢUL ABONAMENTULUI: Pe in an . . . ■ . . . . , 16 coroane Pe ♦ jumătate de an . . . 8 coroane Pe n pătrat de an ... . 4 coroane Abonamentele se fac la Administraţia Ioii. Redacţia şi Administraţia: Sibiiu, strada Măcelarilor Nr. 12 (lângă poştă) Telefon Nr. 146. Adresa telegrafică: „Foaia Poporului“. INSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI (strada Măcelarilor Nr. 12). Un şir petit prima dată 60 bani, a doua oară 50 bani, a treia oară 40 bani. Cu Anul nou care se începe, intrăm în o nouă viaţă. Unirea noastră cu România mare ne deschide noui căi, pe cari pornim de acum înainte. * Noi Românii din Transilvania, Bănat şi părţile româneşti din Ungaria, de acum încolo nu mai avem să ducem luptă aşa grea de împotrivire contra duşmanilor cari voiau să ne înghită şi să ne şteargă de pe faţa pământului. Prin unirea cu România această luptă se domoleşte foarte mult. In schimb însă, noi, neamul românesc, trebue se luăm lupta de gr,dir, economic, industrial , comercial; trebue să arătăm lumii de acum înainte, că suntem vrednici de o soarte mai bună; trebue să dovedim, că avem pricepere şi hărnicie, pe baza cărora ne vom ocupa un loc de frunte între naţiunile culte din lume. Astfel fiind, se gată cu vorbele. De acum încolo se încep faptele. Fiecare dintre noi, să vorbim mai puţin şi să facem mai mult. Să căutăm a ne întrece unii pe alţii în muncă cinstită, iar atunci într’adevăr vom avea „viitor de aur“. Dar în muncă cinstită să ne întrecem unii pe alţii, nu în ură şi răsbunări, nu în traiu uşor şi părtiniri slabe. Să nu „punem ţara la cale“ spre pildă numai prin cele cafenele (la oraşe) sau prin cârciume (la sate), ci să lucrăm din greu în cancelaria, prăvălia sau atelierul, unde ne avem ocupaţia zilnică , iar ţăranii noştri să lase cârciumele cu totul, de asemenea să se desveţe de jocul cărţilor şi alte lucruri slabe. In schimb să căutăm a prăsi nişte vite bune, a ne lucră bine moşia, ca astfel să înaintăm din zi în zi, prin ceea ce de sigur în scurtă vreme vom întrece pe vecinul sas sau—ar odată mai înstărit ca noi, ajunge însă, lui, de care numai prin muncă şi sârguinţă, iar nici decât prin trândăvie şi nepăsare. Propovăduirea acestor idei ne va fi credeul nostru de acum încolo mai mult decât orice. Vom scoate la iveală toate faptele bune şi vrednice de urmat. In acelaş timp vom atinge fără cruţare acolo, unde se pun piedeci înaintării, unde se va arăta nepăsare pentru interesele mari ale neamului sau unde vom vedea că se îndeasă nechemaţi şi nevrednici pentru cutare sau cutare post, prin ceea ce vin înapoi progresul. Fiecare la locul lui! Fiecare să fie considerat după vrednicia sa ! Consideraţii de prietenie şi nemoşag n’au ioc, vac.. respectTvineric, altei persoane mai narnice! Aceste idei călăuzitoare în toată lumea, ne place a crede, că se vor urmă şi la noi în toate, altcum în scurtă vreme s’ar porni o luptă, care cu forţa elementară va răsturnă tot ce nu e sănătos şi natural.. In dorul sufletului nostru pentru înaintare, ne vine a crede, că persoanele noastre sus ajunse, vor observă cea mai mare stricteţă în toate, cu astfel cu atât mai uşor să putem lucră cu toţii mână în mână, în dragoste şi bucurie unii faţă de alţii, fără ură şi patimă. Stăpâniţi de aceste idei curate, dorim tuturor cetitorilor foii noastre, la intrarea în al 27-lea an al existenţei ei, şi la ajungerea celor mai mari zile pentru neatu! nostru. An nou fericit! Cu Dumnezeu înainte! Mereu înainte ! împărţirea de pământ la ţărani. Foaia noastră spune titlul ei a cui este. E foaia care reprezintă interesele poporului de jos, de acum 26 de ani încoace, când bărbaţi luminaţi au dat fiinţă primului organ politic-poporal. Pe atunci în fruntea mişcării Românilor era câştigarea de drepturi politice naţionale : se pornise tocmai lupta cu Memorandul. Iar asupra unei cauze aşa mari trebuiau lămurite şi păturile de jos ale poporului. Aşa a luat fiinţă „Foaia Poporului“. Astăzi cauza Românilor din fosta Ungarie e lămurită şi încă într’un mod foarte norocos. De acum încolo toţi Românii vom forma un singur stat, o singură ţară. Se curmă deci în mare măsură lupta contra asupritorilor noştri politici de pe vremuri. Dar cu aceasta nu e destul. Un popor, ca şi o ţară, pe lângă drepturi politice trebue să aibe şi cele trebuincioase la ducerea unui traiu cinstit. Şi fiindcă noi Românii facem parte dintr’un stat aproape întreg agricol, locuitorii se ocupă în mare parte cu economiade câmp şi de vite, — nu mai încape îndoială, că trebue făcut totul, ce numai e cu putinţă, ca lucrătorii pământului şi crescătorii de vite să poată trăi în condiţii cât mai mulţumitoare. Această cerinţă a poporului nostru de jos e cu ,atât mai îndreptăţită acum, după ce ani de zile a suferit în cele şanţuri pentru apărarea ţării, în care unii n’au nimic... E deci mirare, dacă aceştia pretind, că ei încă se capete ceva pământ ? Socotind după simţul de adevărată dreptate şi umanitate, noi credem că nu ! Se naşte acum întrebarea : De unde şi cum să se împărţească pământ ţărănimii noastre, care nu are ? întrebarea aceasta e mare şi nici decât aşa uşor a răspunde la ea. In România mare, ca şi în fosta Ungarie, e recunoscut prin lege dreptul de proprietate. Acest drept e unul dintre cele mai de căpetenie legi ale statelor moderne. Acest drept a fost atacat acum un an numai în Rusia bolşevică, unde socialiştii radicali au cuprins toate moşiile mari, iar după aceea ţăranii au început a le împărţi între ei, care cum a ajuns şi s-a priceput. Unde a ajuns Rusia prin această reformă o vedem azi cu toţii. Din cel mai mare stat în Europa a ajuns împărţită în atâtea stătuleţe slabe şi nputincioase. Pilda Rusiei nu se poate deci urmă la noi sub nici o împrejurare. Sunt însă alte mijloace diferite, prin cari se va putea câştigă pământ i spre a fi împărţit ţărănimii. In direcţia aceasta s’a arătat puţin caleai şi prin cele hotărîte în marea adunare dela Alba-lia, unde s*a spus că se va lucră la desfiinţarea moşiimSVBmpptifmjouw II III IIII III *dZ6Z*