Foaia Noastră, 1957 (Anul 1, nr. 21-24)
1957-11-01 / nr. 21
FOAIA HOASTRA Anul I. Nr. I. —Vineri, 1 noiembrie 1957. ORGANUL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA 8 pagini 60 fill. SPRE NOI IZBÂNZI... In urma eliberării, poporul muncilor din ţara noastră a înfăptuit mari realizări pe drumul construirii unei vicii noi şi libere. Sub conducerea clasei muncitoare s-a ridicat simţitor nivelul de trai al oamenilor muncii. Cu toată grija ce a purtat-o regimul de democraţie populară pentru satisfacerea nevoilor populaţiei, in cursul celor 13 ani trecuti, pe lingă grandioasele realizări, s-au strecurat şi greşeli simţitoare atît în conducere cit şi in viaţa practică de toate zilele, unii dintre conducătorii tării s-au îndepărtat de la linia dreaptă trasată de marxism-leninism, îndepartindu-se astfel şi de cauza dreaptă ca a proletariatului. Această îndepărtare de la normele leniniste, iar mai tîrziu nepăsarea faţă de îndreptarea radicală a greşelilor, a dus la creşterea nemulţumirilor chiar şi in rîndurile oamenilor muncii. Duşmanul de clasă precum şi elementele huliganice au crezut că a sosit momentul pentru a porni un atac deschis împotriva orînduirii socialiste, împotriva regimului democrat-popular din ţara noastră. Agenţii spioni din ţara, împreună cu reacţiunea, retrasă pînă acum, ajutaţi de imperialiştii apuseni, s-au pus imediat în mişcare, dezlănţuind atacul împotriva comuniştilor, a oamenilor progresişti şi împotriva legalităţii. Conducătorii trădători de la cîrma ţării în acele zile — grupul luimrt .Vug 1 — pe lingă că au sprijinit năzuinţele contrarevoluţionare, au încercat să rupă ţara noastră din lagărul socialist. La sfirşitul lunii octombrie a anului trecut țara ajunsese la marginea prăpastiei. A sosit ora cînd a trebuit să se decidă: ori se va construi şi mai departe socialismul, ori se va instaura din nou capitalismul şi se va continua teroarea fascistă. Cei mai buni fii ai poporului muncitor au hotărît atunci formarea noului guvern revoluţionar muncitoresc-ţărănesc, care la 1 noiembrie 1956 a început lichidarea bandelor contrarevoluţionare. Potrivit tratatelor în vigoare, guvernul nostru a apelat la ajutorul Uniunii Sovietice, care a fost gata ca în spiritul internaţionalismului proletar să îndeplinească a doua oară rolul de eliberator al ţării noastre. Ţara a scăpat de prăpastie şi încetul cu încetul s-au deschis orizonturile unei vieţi normale. Noul guvern al poporului avea de îndeplinit sarcini foarte mari. Guvernul sprijinit de popor, cu conducerea partidului Muncitoresc Socialist Ungar a înlăturat toate piedicile din calea reorganizării vieţii publice. Regimul nostru de democraţie populară s-a întărit şi se întăreşte zi de zi. Poporul muncitor sprijină tot mai hotărît politica guvernului muncitoresc- ţărănesc. Pentru majoritatea minorităţii naţionale române din ţară scopul adevărat al contrarevoluţionarilor s-a dezvăluit clar deja în primele zile. Lozincile naţionaliste, şoviniste, apoi tot mai iredentiste au însemnat oare propagarea frăţiei şi a prieteniei între popoare? Nicidecum! Noi am învăţat în cursul istoriei şi mai ales sub regimul horthyst ce înseamnă capitalismul pentru naţionalităţi! Noi nu mai vrem ca pentru faptul că suntem romîni să fim deosebiţi de ceilalţi cetăeni ai acestei ţări. Vrem să fim părtaşi ai vieţii libere pe care ne-a creat-o eliberarea. Să enumărăm numai cîteva realizări din viaţa noastră politico-culturală. In regimul democrat, aproape 1600 de copii şi tineri romîni învaţă anual în limba maternă, avînd şcoli generale, liceu şi şcoală pedagogică, înzestrate cu toate cele trebuincioase. A existat oare o Uniune pentru romîni care să se ocupe de problemele specifice ale romînilor din ţară? Oare s-au tipărit vreodată în ţara aceasta atîtea manuale şi cârţi în limba romînă, ca în zilele noastre? Cînd au avut romînii de aici un ziar al lor în limba maternă? Sîntem siguri că această enumerare sumară dovedeşte destul de elocvent grija regimului democrat popular pentru naţionalitatea romînă din Ungaria. Ne bucură faptul că azi lucrează împreună maghiari şi români în cea mai mare înţelegere. Pe oamenii Peste cîteva zile sărbătorim pentru a 40-a oară ziua naşterii Uniunii Sovietice — ziua de 7 Noiembrie. în această zi oamenii muncii din lumea întreagă simt o deosebită dragoste frăţească faţă de oraşul şi poporul care a înfăptuit marea Victorie a Iraniului. Mar ca Revoluţie din Octombrie a deschis acel drum nou pentru popoarele lumii, care duce spre libertatea şi pacea mult dorită şi spre socialism. în legătură cu această mare sărbătoare a omenirii muncitoare, am cerut cîteva informaţii de la tovarăşul Árpád Szakasits, unul dintre membrii comitetului general însărcinat cu pregătirea sărbătoririi lui 7 Noiembrie. — Comitetul a întocmit tezele sărbătorii, publicîndu-le intr-o ediţie festivă. Tezele accentuiază însemnătatea acestei zile mari, a drumului parcurs de Uniunea Sovietică de la Marea Revoluţie din Octombrie. Pe această cale Uniunea Sovietică a devenit astăzi ţara cea mai dezvoltată în lume, atît în ceea ce priveşte industria şi agricultura, cît şi forţa ei militară. Ne-am hotărît ca în presă şi literatură să asigurăm o comemorare distinctă acestei zile atît de importante în istoria omenirii. Atît presa cît şi literatura propriu zisă va acorda o atenţie deosebită înrîuririi revoluţiilor din 1905 şi 1907 asupra literaturii şi mişcării muncitoreşti din ţara noastră. E nespus de importantă pentru noi sublimera faptului, că aproape o sută de mii de patrioţi ai ţării noastre au luptat cu arma în mină pentru victoria sovietelor şi totodată pentru libertatea poporului muncitor maghiar, în seara zilei de 6 noiembrie va avea loc în Opera de stat muncii de naţionalitate romînă îi găsim atît în agricultură cît şi în industrie şi în general în viaţa publică a ţării, lucrînd fără osteneală în interesul poporului muncitor. Fiecărui cetăţean îi revine o sarcină foarte importantă: să lupte împotriva rămăşiţelor naţionalisteşoviniste, fie ele maghiare, ori române. Crearea atmosferei de sinceră prietenie este o condiţie necesară pentru munca paşnică. Oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, trebuie să se unească în Frontul Patriotic Popular care este menit să mobilizeze pe toţi cetăţenii cinstiţi la o participare activă în treburile ţării. Posibilităţile noastre de dezvoltare sunt foarte mari. Depinde de noi, cum ne folosim de ele, de la Budapesta o reprezentaţie de gală, cu care va începe sărbătorirea lui 7 Noiembrie. Programul festiv de la Operă se compune din două părţi: comentarul festiv al evenimentului şi programul artistic cu caracter internaţional. Program Ului aflJMIC V dlonjji UlUc iTrii”tece interpretate de coruri muncitoreşti şi tălmăcirea de către artişti emeriţi a scrierilor revoluţionare izvorîte din geniul şi însufleţirea celor mai de seamă poeţi şi scriitori ai poporului maghiar. Poporul nostru sărbătoreşte această zi cu aceeaşi înflăcărare şi dragoste sinceră ca şi celealte ţări libere ale lumii socialiste, avînd aceeaşi încredere în viitor ca şi popoarele Uniunii Sovietice, care au dovedit de atîtea ori prietenia lor faţă de micul nostru popor muncitor. Această simpatie adîncă şi simţămîntul de dragoste frăţească pe care-l împărtăşim faţă de eroismul înfăptuitorilor marii izbînzi a Revoluţiei Socialiste, se va oglindi în nenumăratele manifestări festive care vor avea loc în întreaga ţară. Pregătirile pentru sărbătorirea zilei de 7 Noiembrie exprimă fără îndoială sentimentul nostru de prietenie faţă de marea ţară a socialismului şi convingerea fermă a poporului maghiar, că Revoluţia din Octombrie a deschis calea spre progres şi libertate. Acestea sunt cuvintele pe care le-am notat cu ocazia vizitei făcute la tov. Árpád Szakasits. Din partea noastră dăm expresie simţămintelor naţionalităţilor din această ţară, simţăminte care se vor exprima şi în diferitele sărbătoriri ce vor avea loc în mijlocul populaţiei cu altă limbă maternă, dar cu aceleaşi năzuinţe în viitor. Ziua de 7 Noiembrie a însemnat pentru poporul muncitor maghiar, dar şi pentru romînii, slovacii şi celelalte naţionalităţi din ţară, eliberarea înfăptuită tot de poporul sovietic şi de lupta eroică a luptătorilor noştri spre sfirşitul celui de al doilea război mondial, purtat cu atîtea jertfe şi suferinţe grele, împotriva fascismului. în urma izbînzii solidarităţii şi puterii create pentru viitorul omenirii muncitoare de către eroii lui 7 Noiembrie, ştergem din inimile şi cugetul nostru urmele sîngeroase ale războiului, înlocuindu-le tot mai mult cu simţămintele de prietenie şi de înfrăţire între popoarele lumii, de orice grai ar fi ele. IN ÎNTÂMPINAREA LUI 7 NOIEMBRIE Declaraţia tov. Árpád Szakasits în legătură cu pregătirile sărbătorii în ţara noastră Să aruncăm o privire prin ţară, să vedem cum se pregăteşte poporul nostru muncitor pentru sărbătorirea zilei de 7 Noiembrie. Intre 31 octombrie şi 6 noiembrie are Ioc festivalul filmului sovietic. Printre altele va fi prezentat filmul „Garnizoana nemuritoare“. Filmul arată simţămintele eroilor revoluţionari care apărînd fortăreaţa de la Brest, au luptat pînă la capăt, cu toate că nu mai puteau spera în izbîndă. Pentru iubitorii de muzică posturile de radio, precum şi diferitele concerte, oferă un program bogat, întocmit din operele celebre ale compozitorilor şi artiştilor clasici şi contemporani ai popoarelor din U. R. S. S. Pentru prietenii cărţii între 2 şi 9 noiembrie se va organiza săptămîna cărţii sovietice. în cadrul acestei săptămîni vom întîlni nenumărate opere care pînă acum n-au fost editate. Printre altele va apare o lucrare deosebit de interesantă: „Unguri în Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie“, în fiecare fabrică, în oraşe, comune sau la sate, peste tot, ziua de 7 Noiembrie se sărbătoreşte în mod deosebit. Se vor organiza diferite manifestări culturale, cu participarea ostaşilor sovietici şi maghiari. Vor fi invitaţi luptătorii veterani ai mişcării muncitoreşti, care ca părtaşi ai luptelor revoluţionare, vor putea povesti multe amintiri personale despre frămîntările eroice ale muncitorimii în acele zile. * Ca încheiere să-l ascultăm ce spune veteranul Imre Kovács, al cărui nume modest nu-l găsim în cărţile de istorie dar care, împreună cu tovarăşii lui, a făcut şi el un fragment de istorie. Vorbeşte cu un zîmbet domol in colţul buzelor, aducîndu-şi aminte de zile demult trecute, dar vii încă în amintirea lui: „Am căpătat o puşcă, îmbrăcăminte şi un cal. Din ceva postav roşu mi-am cusut pe şapcă o stea roşie. Aşa mă făcui „husar roşu" la Omsk. M-am bătut prin Siberia, lingă lacul Baical, la Ircuţe. Acolo porunceau încă „domnişorii iuncări“ de la şcoala de cădeţi. Dar apoi atacul nostru înverşunat i-a scos din poziţiile lor şi au fugit ca vai de ei, de mîncau pămîntul. Am luat-o şi noi mai departe, spre Cita. în drum am eliberat mai multe lagăre şi le-am dat drumul oamenilor. La urma urmelor am ajuns prizonieri la japonezi, însă după scurt timp am fugit şi m-am întors la Moscova. Acolo am fost la o adunare, unde l-am auzit pe Lenin vorbind. Nu vă pot descrie însufleţirea oamenilor ascultînd cuvîntarea simplă şi înţeleaptă a lui Lenin. Sînt fericit că l-am putut auzi pe Lenin şi că am luptat cu arma în mînă pentru victoria din 1917.