Foaia noastră, 1973 (Anul 23, nr. 1-24)

1973-01-01 / nr. 1

Şedinţa Comisiei redacţionale O trăsătură pozitivă a colaborării Conform unei hotărîri acceptate la prima şedinţă de lucru din anul trecut a Comisiei redacţionale, la întrunirea din 16 decembrie a a­­cestui colectiv obştesc redacţional, pe lîngă dezbaterea celor mai ac­tuale probleme cu privire la îm­bunătăţirea continuă a muncii de popularizare şi de redactare a „Foii noastre”, la ordinea de zi a figurat şi prezentarea a trei referate pe teme concrete ale muncii colectivului de redacţie. In prima fază a lucrărilor, membrii comisiei au acceptat în unanimitate propunerea, ca şe­dinţa următoare să fie lărgită nu­meric şi ca la aceasta să fie in­vitaţi toţi acei activişti culturali ai Uniunii, de la care se poate aştepta că vor contribui — prin corespondenţă voluntară — la am­plificarea reţelei de informare a gazetei noastre. Astfel s-ar putea aştepta ca în cele ce urmează şi „Foaia noastră” să posede un co­lectiv organizat şi activ al cores­pondenţilor din localităţile popu­late de români, ceea ce ar ajuta în mod substanţial şi calitatea muncii redacţionale. Cu privire la popularizarea „Foii”, comisia redacţională a acceptat o propunere similară, doar termenul şedinţei lărgite — cu activişti dis­puşi să ajute la majorarea numă­rului abonaţilor — să fie ţinută încă înaintea trecerii la apariţia săptămînală a „Foii noastre”, deci încă în primul semestru al anului 1973. Aceste încercări, fără îndoială, se pot caracteriza ca două iniţia­tive noi, ale căror utilitate rămîne să fie justificată de punerea în practică a iniţiativelor, dar şi mai mult de consecinţele şi randamen­tul muncii de viitor, realizat în conformitate cu necesităţile şi aşteptările din aceste două dome­nii de mare importanţă. Analiza propriu-zisă a muncii noastre de redactare a fost făcută în trei capitole. Trei membri ai comisiei redacţionale — anga­­jîndu-se voluntar la o muncă des­tul de pretenţioasă — au studiat toate numerele „Foii noastre”, apărute în anul 1972, iar conclu­ziile acestor cercetări au fost pre­zentate în faţa Comisiei redacţio­nale. în ordinea cronologică a pre­zentării, referatele au fost întoc­mite de Gheorghie Petruşan (eve­nimente politice), Petru Cîmpian (articole menite să prezinte viaţa oamenilor de la sate) şi Gheorghe Santău (rubrica culturală). Intrînd chiar în detalii, referenţii s-au străduit să demonstreze sîrguinţa şi eficacitatea gazetăritului în limba română, tot atunci trecînd în revistă şi neajunsurile din do­meniile cercetate. Deşi, la rîndul lui, fiecare referent a accentuat subiectivitatea celor expuse — fiind vorba de păreri personale — totuşi aprecierile, sugestiile şi pro­punerile au fost dominate de tră­sături obiective, de o certă bună­voinţă şi sinceră dorinţă de a con­tribui în mod cît mai rodnic la ridicarea nivelului muncii redac­ţionale. Felul desfăşurării actualei şe­dinţe, atmosfera cordială a dis­cuţiilor, dar şi mai mult entuzias­mul de a ajuta, au împrumutat întregii consfătuiri o trăsătură po­­vizită de lucru, care — sperăm — va domina şi faza viitoare a colaborării dintre Comisie şi co­lectivul redacţional. - ah­n Gheorghe Marc, secretarul Uniunii deschizând şedinţa de lucru a Comisiei redacţionale Oaspeţi sovietici la Aletea La 13 decembrie Aletea a găzduit oaspeţi sovietici, în cinstea semicentenariului constituirii U.R.S.S., comitetul de partid local a organizat în această zi o şedinţă festivă a activiştilor de partid, la care a participat şi Viktor Pavlovici Bobrov, colaboratorul politic al secţiei de propagandă a Comitetului de partid din judeţul Ponza, în clişeu. Tovarăşul V. P. Bobrov rostind cuvîntarea festivă FOAIA NOASTRĂ I­ 3­ n­a Zanka, în orăşelul pio­­nierilor, care acum­­este în curs de finisare, a avut loc o şedinţă a Prezidiului naţional al Uniunii pionierilor, pe a cărei ordine de zi a figurat acum, pen­tru prima dată, activitatea şi munca pionierească din unită­ţile şi organizaţiile pioniereşti de naţionalitate. Cu această o­­cazie au fost analizate acţiunile pioniereşti din două judeţe cu populaţie de naţionalitate: Bács-Kiskun şi Bichiş. Cu acest prilej s-a constatat cu satisfac­ţie, că nu mai există diferenţieri şi contradicţii între m­icii tobo­şari şi pionierii de naţionalităţi diferite, căci aceşti tineri nu mai cunosc spiritul şi politica de învrăjbire între naţionali­tăţi, ei fiind deja cres­cuţi şi e­­ducaţi în spiritul internaţiona­lismului şi a prieteniei între po­poare. Raportul înaintat de judeţul Bács-Kiskun apreciază astfel în mod pozitiv învăţămîntul şi sis­temul mixt de şcolarizare, cu şcoli cu secţii de naţionalităţi diferite, sistem care începe să fie aplicat tot mai des, ca de exemplu, la şcoala din Bătania, unde şcoala românească şi cea sîrbească funcţionează sub o singură direcţiune. Acelaşi lu­cru s-ar putea introduce şi în Bács-Kiskun, concentrînd sub o singură direcţiune şcolile sîr­­beşti şi germane, contribuind astfel în măsură şi mai mare la asigurarea corpului d­idactic şi a condiţiilor materiale ale şco­lilor. Cu privire la activitatea şi programele din unităţile pionie­reşti de naţionalitate, acesta es­te în concordanţă şi în acord de­plin cu activitatea din unităţile maghiare, la care se adaugă, în plus, acţiunile culturale sau cu caracter naţional. Pentru reali­zarea acestora, consiliile pionie­reşti judeţene îşi dau concursul cel mai larg posibil, în Bichiş, în toate cele nouă şcoli cu limba de predare a na­ţionalităţilor există unităţi pio­niereşti. Acestea, în majoritatea lor, şi-au ales numele după cîte un fruntaş cultural sau politic al naţionalităţii respective, ca de exemplu unităţile româneşti, care şi-au ales numele de „Ni­colae Bălcescu” sau „George Coşbuc”. P­lanurile de activitate ale unităţilor de naţionali­tate se desfăşoară ca în general la toate unităţile, dar îmbogă­ţite cu multe elemente şi ac­ţiuni specifice, legate strîns de caracterul naţional. Astfel se or­ganizează expoziţii permanente, colecţii şi mărturii legate de personalitatea a cărui nume o poartă unitatea. O acţiune cu caracter permanent o constituie îmbogăţirea vocabularului şi însuşirea cît mai temeinică a limbii materne, culegerea de da­te şi cunoştinţe istorice legate de naţionalitatea respectivă. De asemenea, pionierii de naţiona­litate se străduiesc să cunoască date istorice, geografice, cultu­rale şi politice cît mai bogate în legătură cu ţara vecină. Prin aceasta, pionierii de naţionali­tate sînt mai multilaterali, mai variat informaţi, şi au cunoş­tinţe de limbă în plus. Aceste posibilităţi suplimen­tare au fost remarcate şi reco­mandate şi celorlalte unităţi, a­­rătîndu-se că relaţiile care e­ început Promiţător la Zânka listă între oraşe prietene sau frăţeşti ar trebui şi mai bine valorificate şi generalizate, în măsura şi la nivelul la care a­­cestea există bunăoară la Be­­kescsaba sau Tötkomlös. Pionierii din unităţile de na­ţionalitate iau parte activă şi la acţiunile organizate pe ţară, la diferite concursuri, sau între­ceri în toate domeniile (cultural, sportiv sau profesional), dar în acest caz se ţine seama de lim­ba maternă a pionierilor. Ast­fel, la Giula întrebările şi con­diţiile unor concursuri au fost date chiar în limba română tot în română putînd fi trimise şi răspunsurile. Pentru pionierii slovaci s-a iniţiat în anul tre­cut chiar un concurs aparte, cu caracter naţional, acelaşi lucru se va organiza în anul şcolar curent şi pentru pionierii de na­ţionalitate română, activitate mult cultiva­­tă de unităţile pionie­reşti de naţionalitate este cea a culegerii şi îngrijirii tradiţii­lor folclorice, prin înjghebarea unor echipe de dansuri şi a u­­nor formaţii artistice cu carac­ter folcloric de naţionalitate. U­­nităţile de pionieri româneşti şi-au prezentat producţiile fol­clorice şi în alte localităţi cu po­pulaţie de naţionalitate (ca de pildă la Micherechi, Chitighaz sau Aletea). La fel, unităţile pioniereşti de naţionalitate ro­mână iau parte la concursurile şi activităţile culturale organi­zate de Uniunea Democratică a Românilor din Ungaria. Acţiuni bine organizate sînt şi cele de culegere de folclor şi material etnografic. Obiectele culese îmbogăţesc colţul-muzeu al şcolii sau sînt donate chiar unor muzee. Unităţile pioniereşti de naţio­nalitate organizează şi întîlniri prieteneşti, existînd legături bu­ne şi permanente între ele (ex.: Micherechi—Chitighaz, Bekes­­csaba—Mezomegyer). In pro­gramul acestor întilniri intră competiţii sportive, concursuri culturale, întreceri profesionale. Conducătorii de unităţi şi de detaşamente iau, la fei, parte activă la acţiunile organizate la nivel judeţean sau naţional, iar cu ocazia unor festivităţi şi ei sînt răsplătiţi, ca şi ceilalţi, cu distincţii, diplome sau insigne. Cele arătate mai sus consti­tuie doar frînturi din viaţa pio­nierească bogată şi multilatera­lă desfăşurată în unităţile pio­niereşti de naţionalitate, dar nu­mărul şi aspectele lor sînt mult mai variate. a întrunirea de la Zanka s-a stabilit, ca pe viitor să se organizeze întruniri cu comandanţii unităţilor pionie­reşti de naţionalitate, la care a­­ceştia să-şi spună părerea să re­lateze despre experienţele şi succesele obţinute în unităţile respective, în activităţile orga­nizate şi pentru a se informa re­ciproc despre acţiunile şi posi­bilităţile încă nevalorificate, ca­re aşteaptă să fie folosite. La fel se consideră necesar, ca în afara programului de activitate general, să mai existe unul, spe­cific, legat direct de acţiunile cu caracter naţional. Uniunea na­ţională a organizaţiei de pio­nieri sprijină înfăptuirea aces­tui program „suplimentar”, a­­cordînd concursul material şi moral, ajutînd la stabilirea u­­nor legături şi relaţii perma­nente cu unităţi şi pionieri din ţările socialiste vecine. Un pro­gram special va fi elaborat pen­tru perioadele de vacanţă şi pentru acţiunile din cadrul ta­berelor de muncă sau de odih­nă. Vor fi realizate şi întîlniri reuniuni şi carnavaluri pentru pionierii de naţionalitate. Acestea sînt planuri, care a­­jută tot mai mult activitatea pionierească desfăşurată pînă în prezent, activitate a cărei roade vor deveni — odată cu expe­rienţa tot mai bogată şi cu ini­ţiativele tot mai numeroase — din ce în ce mai fructuoase, ajutînd la ridicarea nivelului în munca cu pionierii şi în special în activitatea unităţilor pionie­reşti de naţionalitate. Tibor Fekete A apărut! A apărut! A apărut! Pub­lical­ul llcLtt'LL 1973 Editat de Uniunea Democratică a Românilor din Ungaria DIN CONŢINUT: ACTUALITĂŢI INTERNE ŞI EXTERNE • MO­MENTE DIN VIAŢA NAŢIONALITĂŢII NOASTRE • CURIOZITĂŢI DIN LUMEA ŞTIINŢELOR #SFATURI PRACTICE PENTRU FEMEI •POVES­TIRI, VERSURI, JOCURI ŞI UMOR PENTRU COPII Calendarul se poate procura la activiştii locali ai Uniunii

Next