Foaia noastră, 1973 (Anul 23, nr. 1-24)
1973-01-01 / nr. 1
Şedinţa Comisiei redacţionale O trăsătură pozitivă a colaborării Conform unei hotărîri acceptate la prima şedinţă de lucru din anul trecut a Comisiei redacţionale, la întrunirea din 16 decembrie a acestui colectiv obştesc redacţional, pe lîngă dezbaterea celor mai actuale probleme cu privire la îmbunătăţirea continuă a muncii de popularizare şi de redactare a „Foii noastre”, la ordinea de zi a figurat şi prezentarea a trei referate pe teme concrete ale muncii colectivului de redacţie. In prima fază a lucrărilor, membrii comisiei au acceptat în unanimitate propunerea, ca şedinţa următoare să fie lărgită numeric şi ca la aceasta să fie invitaţi toţi acei activişti culturali ai Uniunii, de la care se poate aştepta că vor contribui — prin corespondenţă voluntară — la amplificarea reţelei de informare a gazetei noastre. Astfel s-ar putea aştepta ca în cele ce urmează şi „Foaia noastră” să posede un colectiv organizat şi activ al corespondenţilor din localităţile populate de români, ceea ce ar ajuta în mod substanţial şi calitatea muncii redacţionale. Cu privire la popularizarea „Foii”, comisia redacţională a acceptat o propunere similară, doar termenul şedinţei lărgite — cu activişti dispuşi să ajute la majorarea numărului abonaţilor — să fie ţinută încă înaintea trecerii la apariţia săptămînală a „Foii noastre”, deci încă în primul semestru al anului 1973. Aceste încercări, fără îndoială, se pot caracteriza ca două iniţiative noi, ale căror utilitate rămîne să fie justificată de punerea în practică a iniţiativelor, dar şi mai mult de consecinţele şi randamentul muncii de viitor, realizat în conformitate cu necesităţile şi aşteptările din aceste două domenii de mare importanţă. Analiza propriu-zisă a muncii noastre de redactare a fost făcută în trei capitole. Trei membri ai comisiei redacţionale — angajîndu-se voluntar la o muncă destul de pretenţioasă — au studiat toate numerele „Foii noastre”, apărute în anul 1972, iar concluziile acestor cercetări au fost prezentate în faţa Comisiei redacţionale. în ordinea cronologică a prezentării, referatele au fost întocmite de Gheorghie Petruşan (evenimente politice), Petru Cîmpian (articole menite să prezinte viaţa oamenilor de la sate) şi Gheorghe Santău (rubrica culturală). Intrînd chiar în detalii, referenţii s-au străduit să demonstreze sîrguinţa şi eficacitatea gazetăritului în limba română, tot atunci trecînd în revistă şi neajunsurile din domeniile cercetate. Deşi, la rîndul lui, fiecare referent a accentuat subiectivitatea celor expuse — fiind vorba de păreri personale — totuşi aprecierile, sugestiile şi propunerile au fost dominate de trăsături obiective, de o certă bunăvoinţă şi sinceră dorinţă de a contribui în mod cît mai rodnic la ridicarea nivelului muncii redacţionale. Felul desfăşurării actualei şedinţe, atmosfera cordială a discuţiilor, dar şi mai mult entuziasmul de a ajuta, au împrumutat întregii consfătuiri o trăsătură povizită de lucru, care — sperăm — va domina şi faza viitoare a colaborării dintre Comisie şi colectivul redacţional. - ahn Gheorghe Marc, secretarul Uniunii deschizând şedinţa de lucru a Comisiei redacţionale Oaspeţi sovietici la Aletea La 13 decembrie Aletea a găzduit oaspeţi sovietici, în cinstea semicentenariului constituirii U.R.S.S., comitetul de partid local a organizat în această zi o şedinţă festivă a activiştilor de partid, la care a participat şi Viktor Pavlovici Bobrov, colaboratorul politic al secţiei de propagandă a Comitetului de partid din judeţul Ponza, în clişeu. Tovarăşul V. P. Bobrov rostind cuvîntarea festivă FOAIA NOASTRĂ I 3 na Zanka, în orăşelul pionierilor, care acumeste în curs de finisare, a avut loc o şedinţă a Prezidiului naţional al Uniunii pionierilor, pe a cărei ordine de zi a figurat acum, pentru prima dată, activitatea şi munca pionierească din unităţile şi organizaţiile pioniereşti de naţionalitate. Cu această ocazie au fost analizate acţiunile pioniereşti din două judeţe cu populaţie de naţionalitate: Bács-Kiskun şi Bichiş. Cu acest prilej s-a constatat cu satisfacţie, că nu mai există diferenţieri şi contradicţii între micii toboşari şi pionierii de naţionalităţi diferite, căci aceşti tineri nu mai cunosc spiritul şi politica de învrăjbire între naţionalităţi, ei fiind deja crescuţi şi educaţi în spiritul internaţionalismului şi a prieteniei între popoare. Raportul înaintat de judeţul Bács-Kiskun apreciază astfel în mod pozitiv învăţămîntul şi sistemul mixt de şcolarizare, cu şcoli cu secţii de naţionalităţi diferite, sistem care începe să fie aplicat tot mai des, ca de exemplu, la şcoala din Bătania, unde şcoala românească şi cea sîrbească funcţionează sub o singură direcţiune. Acelaşi lucru s-ar putea introduce şi în Bács-Kiskun, concentrînd sub o singură direcţiune şcolile sîrbeşti şi germane, contribuind astfel în măsură şi mai mare la asigurarea corpului didactic şi a condiţiilor materiale ale şcolilor. Cu privire la activitatea şi programele din unităţile pioniereşti de naţionalitate, acesta este în concordanţă şi în acord deplin cu activitatea din unităţile maghiare, la care se adaugă, în plus, acţiunile culturale sau cu caracter naţional. Pentru realizarea acestora, consiliile pioniereşti judeţene îşi dau concursul cel mai larg posibil, în Bichiş, în toate cele nouă şcoli cu limba de predare a naţionalităţilor există unităţi pioniereşti. Acestea, în majoritatea lor, şi-au ales numele după cîte un fruntaş cultural sau politic al naţionalităţii respective, ca de exemplu unităţile româneşti, care şi-au ales numele de „Nicolae Bălcescu” sau „George Coşbuc”. Planurile de activitate ale unităţilor de naţionalitate se desfăşoară ca în general la toate unităţile, dar îmbogăţite cu multe elemente şi acţiuni specifice, legate strîns de caracterul naţional. Astfel se organizează expoziţii permanente, colecţii şi mărturii legate de personalitatea a cărui nume o poartă unitatea. O acţiune cu caracter permanent o constituie îmbogăţirea vocabularului şi însuşirea cît mai temeinică a limbii materne, culegerea de date şi cunoştinţe istorice legate de naţionalitatea respectivă. De asemenea, pionierii de naţionalitate se străduiesc să cunoască date istorice, geografice, culturale şi politice cît mai bogate în legătură cu ţara vecină. Prin aceasta, pionierii de naţionalitate sînt mai multilaterali, mai variat informaţi, şi au cunoştinţe de limbă în plus. Aceste posibilităţi suplimentare au fost remarcate şi recomandate şi celorlalte unităţi, arătîndu-se că relaţiile care e început Promiţător la Zânka listă între oraşe prietene sau frăţeşti ar trebui şi mai bine valorificate şi generalizate, în măsura şi la nivelul la care acestea există bunăoară la Bekescsaba sau Tötkomlös. Pionierii din unităţile de naţionalitate iau parte activă şi la acţiunile organizate pe ţară, la diferite concursuri, sau întreceri în toate domeniile (cultural, sportiv sau profesional), dar în acest caz se ţine seama de limba maternă a pionierilor. Astfel, la Giula întrebările şi condiţiile unor concursuri au fost date chiar în limba română tot în română putînd fi trimise şi răspunsurile. Pentru pionierii slovaci s-a iniţiat în anul trecut chiar un concurs aparte, cu caracter naţional, acelaşi lucru se va organiza în anul şcolar curent şi pentru pionierii de naţionalitate română, activitate mult cultivată de unităţile pioniereşti de naţionalitate este cea a culegerii şi îngrijirii tradiţiilor folclorice, prin înjghebarea unor echipe de dansuri şi a unor formaţii artistice cu caracter folcloric de naţionalitate. Unităţile de pionieri româneşti şi-au prezentat producţiile folclorice şi în alte localităţi cu populaţie de naţionalitate (ca de pildă la Micherechi, Chitighaz sau Aletea). La fel, unităţile pioniereşti de naţionalitate română iau parte la concursurile şi activităţile culturale organizate de Uniunea Democratică a Românilor din Ungaria. Acţiuni bine organizate sînt şi cele de culegere de folclor şi material etnografic. Obiectele culese îmbogăţesc colţul-muzeu al şcolii sau sînt donate chiar unor muzee. Unităţile pioniereşti de naţionalitate organizează şi întîlniri prieteneşti, existînd legături bune şi permanente între ele (ex.: Micherechi—Chitighaz, Bekescsaba—Mezomegyer). In programul acestor întilniri intră competiţii sportive, concursuri culturale, întreceri profesionale. Conducătorii de unităţi şi de detaşamente iau, la fei, parte activă la acţiunile organizate la nivel judeţean sau naţional, iar cu ocazia unor festivităţi şi ei sînt răsplătiţi, ca şi ceilalţi, cu distincţii, diplome sau insigne. Cele arătate mai sus constituie doar frînturi din viaţa pionierească bogată şi multilaterală desfăşurată în unităţile pioniereşti de naţionalitate, dar numărul şi aspectele lor sînt mult mai variate. a întrunirea de la Zanka s-a stabilit, ca pe viitor să se organizeze întruniri cu comandanţii unităţilor pioniereşti de naţionalitate, la care aceştia să-şi spună părerea să relateze despre experienţele şi succesele obţinute în unităţile respective, în activităţile organizate şi pentru a se informa reciproc despre acţiunile şi posibilităţile încă nevalorificate, care aşteaptă să fie folosite. La fel se consideră necesar, ca în afara programului de activitate general, să mai existe unul, specific, legat direct de acţiunile cu caracter naţional. Uniunea naţională a organizaţiei de pionieri sprijină înfăptuirea acestui program „suplimentar”, acordînd concursul material şi moral, ajutînd la stabilirea unor legături şi relaţii permanente cu unităţi şi pionieri din ţările socialiste vecine. Un program special va fi elaborat pentru perioadele de vacanţă şi pentru acţiunile din cadrul taberelor de muncă sau de odihnă. Vor fi realizate şi întîlniri reuniuni şi carnavaluri pentru pionierii de naţionalitate. Acestea sînt planuri, care ajută tot mai mult activitatea pionierească desfăşurată pînă în prezent, activitate a cărei roade vor deveni — odată cu experienţa tot mai bogată şi cu iniţiativele tot mai numeroase — din ce în ce mai fructuoase, ajutînd la ridicarea nivelului în munca cu pionierii şi în special în activitatea unităţilor pioniereşti de naţionalitate. Tibor Fekete A apărut! A apărut! A apărut! Publicalul llcLtt'LL 1973 Editat de Uniunea Democratică a Românilor din Ungaria DIN CONŢINUT: ACTUALITĂŢI INTERNE ŞI EXTERNE • MOMENTE DIN VIAŢA NAŢIONALITĂŢII NOASTRE • CURIOZITĂŢI DIN LUMEA ŞTIINŢELOR #SFATURI PRACTICE PENTRU FEMEI •POVESTIRI, VERSURI, JOCURI ŞI UMOR PENTRU COPII Calendarul se poate procura la activiştii locali ai Uniunii