Foaia noastră, 1981 (Anul 31, nr. 1-52)
1981-01-04 / nr. 1
Zile giulane în Capitală Cercul prietenilor giulani la Budapesta încă cu doi ani în urmă budapestanii de origine giulană au hotărît să înfiinţeze un club pentru a întreţine şi a întări legăturile prieteneşti cu oraşul de baştină. Clubul a primit loc la sediul Frontului Popular Patriotic al sectorului VI din Budapesta, unde a fost ales preşedintele şi comitetul de conducere al clubului. Cea mai însemnată parte a ocupaţiilor se ţin în Capitală, dar unele se ţin şi la Giula. Dar oriunde s-ar ţine aceste întruniri, accentul cade întotdeauna pe întărirea legăturilor reciproce, in mod sistematic. In ultimele sâptămîni din anul trecut s-au organizat în cadrul acestui club „Zile ale culturii giulane”, şir de manifestaţii culturale pe parcursul cărora au avut loc o serie de programe, despre care a fost informată şi opinia publică în cadrul unei conferinţe de presă. Cu prilejul acestei informări a vorbit despre rolul, însemnătatea şi planurile cercului dr. Lőrinc Takács, preşedintele Sfatului orăşenesc Giula, Lajos Dej, vicepreşedintele comitetului executiv al Sfatului orăşenesc, András Nădhăzi, directorul Uzinelor de apă şi Istvan Havasi, directorul Teatrului de cetate din Giula. Privitor la dezvoltarea turismului s-a constatat că în ciuda îmbunătăţirii din ultimii ani, nici pînă in prezent nu e asigurată în suficientă măsură cazarea turiştilor sosiţi în oraş. Cit priveşte Băile termale, ultimii ani au adus o dezvoltare considerabilă in acest sens, iar viitorul - printr-un nou bazin acoperit şi noi posibilităţi de agrement - va promite şi mai multe realizări. în următorul plan cincinal urmează să se construiască un nou bazin termal, un nou bazin de înot şi antrenament şi probabil că în 1983 se va termina şi construcţia noului bazin cu valuri artificiale. De un mare interes s-a dovedit a fi şi rezumatul informativ dat de directorul Teatrului de cetate. Istvăn Havasi a vorbit pe rînd despre programul Teatrului de cetate din vara anului viitor, în repertoriul căruia vor intra două drame istorice şi o festivitate dedicată centenarului Bartók. Dar în programul şitului cultural „Vară festivă” figurează şi expoziţii fotografice, colective şi retrospective. De asemenea şi corul „Erkel” va avea un program variat şi bogat. Întîlnirea a continuat printr-un spectacol festiv, la care a fost prezent şi dr. Ferenc Dallas, ministru în pensie, fost primul primar al oraşului şi acum preşedintele cercului. în cadrul programului şi-au dat concursul echipa de dansuri ,,Körös”, pianistul Lajos Kertesz, cintăreaţa Maria Liptăk şi taraful „Bekes-banda”, în foayerul teatrului a fost deschisă şi o expoziţie de artă plastică din creaţiile artiştilor giulani. Cintă Maria liptâk, acompaniată la pian de Lajos Kertesz Actuali şi foşti giulani la expoziţia deschisă la Budapesta Cite hotăriri „de bună voie” ale oamenilor in ultimele zile ale anului: „N-am să fumez” „N-o să mai beau” „Îmi voi trăi viaţa numai pentru familie" etc. Parcă ziua de intîi ianuarie este cea mai potrivită clipă de a începe o viaţă nouă cu conştiinţa în păcată. începutul de an este în general ca în povestea „Mai măninc una bună şi apoi incep o cură de slăbire de nu mă mai cunoaşte nici mama. . .” Şi mîine la fel, poimîine la fel, iar kilogramele rămin pe loc. Dar oare cu loteria nu e aceeaşi situaţie? ,,Pentru ultima dată îmi incerc norocul". An nou, bază economică nouă, viaţă nouă . . . Intr-una din ultimele zile ale anului mi-am cumpărat cinci bilete de loterie, cu speranţa de investiţie mică şi folos mare. . . Am fost convins că mi-a sosit clipa cea mare. Nu ştiu de ce, dar parcă şi simţeam banii in buzunar . . . Aşadar am completat cele cite 3 numere şi mi-am văzut de treabă. Şi timpul a trecut. Orele 10, ultima vineri din an, tragere la loto: 5, îş, 21, 32, 64. Controlez biletele şi formidabil, am ciştigat! Ce bucurie, ce fericire! Pe un bilet de al meu exact aceleaşi numere: 1, îş, 21, 32, 64. Doar atunci am devenit mai atent la cei doi prieteni care discutau în tren, cînd la felicitările din partea celui care asculta i ghinion această mică întîmplare de „necrezut”, cel dinţii continuă: - Lasă, nu mă mai necăji şi tu! Cu ocupaţiile mele am uitat de bilete şi.. . ghinion! nu le-am expediat! Asta-i ghinion! - Dar eu cum am umblat? - continuă cel de lingă mine. Şi observind că ascult şi eu, ne povestea la amîndoi: - In duminica săptăminii despre care am auzit, ascult ştirile sportive şi rezultatele pronosport i. x. 2: .. . Iar pronosticul parcă l-ar fi citit crainicul de pe buletinul meu. Nici o îndoială, sunt milionar. Dar imediat parcă am avut o presimţire şi am bănuit ceva rău din purtarea soţiei. Om fără noroc ca mine! Buletinele de pronosport au rămas în servieta nevestei cu cele 73—167 de rezultate exacte. Ghinion ca al meu, mai rar. Ei, dar n-am divorţat, nici nu am bătut-o . .. Ghinion şi pace. Ascultînd cele două întîmplări de necrezut, mă gîndeam, ce ar fi dacă aş povesti şi eu una la fel de emoţionantă. Şi pe cînd meditam, înşiram deja povestea. Ultima vineri a anului, tragere la loterie, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră: 5, 11, 21, 32, 64, mă adresez primului povestitor. - Duminecă seara, ştiri sportive .La pronosport: 1, x, 2, 2, . . . cum am auzit de la dumneavoastră mă întorc spre cel de lingă mine. - Şi ai fi ciştigat cu amindouă, dar nu le-ai expediat - mă întrerupe cel mai nerăbdător dintre dînşii, cu o uşoară neîncredere. - Numai in parte. - Şi pregătindu-mă de coborîre continui: - Este adevărat că nu le-am expediat, insă, nu ştiu, mă credeţi, ori ba, eu nici aşa nu am ciştigat...” înainte de a coborî, din antreul trenului îl aud pe cel care şezuse lingă mine: „Tu crezi ce-a povestit ăsta? Al lui nici nu a fost ghinion adevărat ...” V. Martin Timişul în Ungaria La invitaţia Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria, deja pentru a 3-a oară ne vizitează ţara Ansamblul de cintece şi dansuri populare româneşti „Timişul” al Casei de cultură a Municipiului Timişoara. Ansamblul a luat fiinţă în anul 1968, din dorinţa de a aduce pe scenă folclorul românesc. Această formaţie cu renume şi prestigiu pe ţară şi mondial, chiar în anul înfiinţării şi-a efectuat primul turneu în Ungaria, tot la invitaţia U.D.R.U., ca apoi acesta să fie urmat de altul, care a avut loc în 1971 şi de cel actual. în repetate rînduri, ansamblul a reprezentat România la diferite festivaluri internaţionale, aşa ca de exemplu in 1977, la Festivalul ţărilor balcanice, organizat în R.S.R. Dar la palmaresul lor mai putem adăuga şi altele: participarea la Festivalul „Florile Genevei” din Elveţia, „Festivalul internaţional din Hagenau, Festivalul mondial din Confolens, Franţa, la Festivalul internaţional din Korditsa, Grecia. Formaţia „Timişul” însă a dus vestea frumuseţii folclorului românesc şi în Olanda, Iugoslavia, Anglia şi Irak, în programul prezentat la Giula in seara zilei de 18 decembrie au figurat trei dansuri bănăţene, unul specific zonei de cîmpie, caracterizat prin paşi cumpăniţi şi muzică mai lentă, două dansuri de munte, tot bănăţene, la care şi costumaţia diferă, avînd colorit mai sobru, iar paşii sunt iuţi, repezi, muzica fiind plină de foc. Dar impresii artistice asemănătoare le-au oferit publicului giulan şi celelalte numere ale programului, care au adus în scenă dansuri şi cintece ale celor mai reprezentative zone folclorice din România. Partea muzicală a fost reprezentată cu piese solistice de mare virtuozitate interpretativă mai ales a folclorului bănăţean. Coregrafia de înaltă factură artistică a fost semnată de maestrul coregraf Dumitru Emilian şi Toma Frenţescu, iar conducerea muzicală a lăudat priceperea şi talentul lui Lazăr Pomorişat. Frumoase - costumele, frumoase - bănătencele Scenă de ansamblu cu dansatori o