Foaia noastră, 1981 (Anul 31, nr. 1-52)

1981-01-04 / nr. 1

Zile giulane în Capitală Cercul prietenilor giulani la Budapesta încă cu doi ani în urmă bu­­dapestanii de origine giulană au hotărît să înfiinţeze un club pen­tru a întreţine şi a întări legătu­rile prieteneşti cu oraşul de baş­tină. Clubul a primit loc la se­diul Frontului Popular Patriotic al sectorului VI din Budapesta, unde a fost ales preşedintele şi comitetul de conducere al clubu­lui. Cea mai însemnată parte a ocupaţiilor se ţin în Capitală, dar unele se ţin şi la Giula. Dar oriunde s-ar ţine aceste întru­niri, accentul cade întotdeauna pe întărirea legăturilor reciproce, in mod sistematic. In ultimele sâptămîni din anul trecut s-au organizat în cadrul acestui club „Zile ale culturii giulane”, şir de manifestaţii culturale pe parcursul cărora au avut loc o serie de programe, despre care a fost informată şi opinia publică în cadrul unei conferinţe de presă. Cu prilejul acestei informări a vorbit despre rolul, însemnătatea şi planurile cercului dr. Lőrinc Takács, pre­şedintele Sfatului orăşenesc Giu­la, Lajos Dej, vicepreşedintele comitetului executiv al Sfatului orăşenesc, András Nădhăzi, di­rectorul Uzinelor de apă şi Ist­­van Havasi, directorul Teatrului de cetate din Giula. Privitor la dezvoltarea turis­mului s-a constatat că în ciuda îmbunătăţirii din ultimii ani, nici pînă in prezent nu e asigu­rată în suficientă măsură cazarea turiştilor sosiţi în oraş. Cit pri­veşte Băile termale, ultimii ani au adus o dezvoltare considera­bilă in acest sens, iar viitorul - printr-un nou bazin acoperit şi noi posibilităţi de agrement - va promite şi mai multe reali­zări. în următorul plan cincinal urmează să se construiască un nou bazin termal, un nou bazin de înot şi antrenament şi proba­bil că în 1983 se va termina şi construcţia noului bazin cu va­luri artificiale. De un mare interes s-a dove­dit a fi şi rezumatul informativ dat de directorul Teatrului de cetate. Istvăn Havasi a vorbit pe rînd despre programul Tea­trului de cetate din vara anului viitor, în repertoriul căruia vor intra două drame istorice şi o festivitate dedicată centenarului Bartók. Dar în programul şitu­lui cultural „Vară festivă” fi­gurează şi expoziţii fotografice, colective şi retrospective. De ase­menea şi corul „Erkel” va avea un program variat şi bogat. Întîlnirea a continuat printr-un spectacol festiv, la care a fost prezent şi dr. Ferenc Dallas, mi­nistru în pensie, fost primul pri­mar al oraşului şi acum preşe­dintele cercului. în cadrul programului şi-au dat concursul echipa de dansuri ,,Körös”, pianistul Lajos Kertesz, cintăreaţa Maria Liptăk şi tara­ful „Bekes-banda”, în foayerul teatrului a fost deschisă şi o ex­poziţie de artă plastică din crea­ţiile artiştilor giulani. Cintă Maria l­iptâk, acompaniată la pian de Lajos Kertesz Actuali şi foşti giulani la expoziţia deschisă la Budapesta Cite hotăriri „de bună voie” ale oamenilor in ultimele zile ale anului: „N-am să fumez” „N-o să mai beau” „Îmi voi trăi via­ţa numai pentru familie" etc. Parcă ziua de intîi ianuarie este cea mai potrivită clipă de a în­cepe o viaţă nouă cu conştiinţa în păcată. începutul de an este în general ca în povestea „Mai mă­­ninc una bună şi apoi incep o cură de slăbire de nu mă mai cunoaşte nici mama. . .” Şi mîine la fel, poimîine la fel, iar kilo­gramele rămin pe loc. Dar oare cu loteria nu e aceeaşi situaţie? ,,Pentru ultima dată îmi incerc norocul". An nou, bază economi­că nouă, viaţă nouă . . .­­ Intr-una din ultimele zile ale anului mi-am cumpărat cinci bi­lete de loterie, cu speranţa de investiţie mică şi folos mare. . . Am fost convins că mi-a sosit clipa cea mare. Nu ştiu de ce, dar parcă şi simţeam banii in bu­zunar . . . Aşadar am completat cele cite 3 numere şi mi-am văzut de treabă. Şi timpul a trecut. Orele 10, ultima vineri din an, tragere la loto: 5, îş, 21, 32, 64. Controlez biletele şi formidabil, am ciştigat! Ce bucurie, ce feri­cire! Pe un bilet de al meu exact aceleaşi numere: 1, îş, 21, 32, 64. Doar atunci am devenit mai atent la cei doi prieteni care discutau în tren, cînd la felicită­rile din partea celui care asculta i ghinion această mică întîmplare de „ne­crezut”, cel dinţii continuă: - Lasă, nu mă mai necăji şi tu! Cu ocupaţiile mele am uitat de bilete şi.. . ghinion! nu le-am expediat! Asta-i ghinion! - Dar eu cum am umblat? - continuă cel de lingă mine. Şi observind că ascult şi eu, ne po­vestea la amîndoi: - In duminica săptăminii des­pre care am auzit, ascult ştirile sportive şi rezultatele pronosport­ i. x. 2: .. . Iar pronosticul parcă l-ar fi citit crainicul de pe bule­tinul meu. Nici o îndoială, sunt milionar. Dar imediat parcă am avut o presimţire şi am bănuit ceva rău din purtarea soţiei. Om fără noroc ca mine! Buletinele de pronosport au rămas în servie­ta nevestei­­ cu cele 73—167 de re­zultate exacte. Ghinion ca al meu, mai rar. Ei, dar n-am di­vorţat, nici nu am bătut-o . .. Ghinion şi pace. Ascultînd cele două întîmplări de necrezut, mă gîndeam, ce ar fi dacă aş povesti şi eu una la fel de emoţionantă. Şi pe cînd meditam, înşiram deja povestea.­­ Ultima vineri a anului, tra­gere la loterie, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră: 5, 11, 21, 32, 64, mă adresez primului povesti­tor. - Duminecă seara, ştiri spor­tive .La pronosport: 1, x, 2, 2, . . . cum am auzit de la dumnea­voastră mă întorc spre cel de lingă mine. - Şi ai fi ciştigat cu amindouă, dar nu le-ai expediat - mă în­trerupe cel mai nerăbdător dintre dî­nşii, cu o uşoară neîncredere. - Numai in parte. - Şi pregă­­tindu-mă de coborîre continui: - Este adevărat că nu le-am expediat, insă, nu ştiu, mă cre­deţi, ori ba, eu nici aşa nu am ciştigat...” înainte de a coborî, din an­­treul trenului îl aud pe cel care şezuse lingă mine: „Tu crezi ce-a povestit ăsta? Al lui nici nu a fost ghinion ade­vărat ...” V. Martin Timişul în Ungaria La invitaţia Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria, deja pentru a 3-a oară ne vizitează ţara Ansamblul de cintece şi dansuri populare româneşti „Timişul” al Casei de cultură a Municipiului Timişoara. Ansamblul a luat fiinţă în anul 1968, din dorinţa de a aduce pe scenă folclorul românesc. Această formaţie cu renume şi prestigiu pe ţară şi mondial, chiar în anul înfiinţării şi-a efectuat primul tur­neu în Ungaria, tot la invitaţia U.D.R.U., ca apoi acesta să fie ur­mat de altul, care a avut loc în 1971 şi de cel actual. în repetate rînduri, ansamblul a reprezentat România la diferite festivaluri internaţionale, aşa ca de exemplu in 1977, la Festivalul ţărilor balcanice, organizat în R.S.R. Dar la palmaresul lor mai pu­tem adăuga şi altele: participarea la Festivalul „Florile Genevei” din Elveţia, „Festivalul internaţional din Hagenau, Festivalul mon­dial din Confolens, Franţa, la Festivalul internaţional din Korditsa, Grecia. Formaţia „Timişul” însă a dus vestea frumuseţii folclorului românesc şi în Olanda, Iugoslavia, Anglia şi Irak, în programul prezentat la Giula in seara zilei de 18 decembrie au figurat trei dansuri bănăţene, unul specific zonei de cîmpie, ca­racterizat prin paşi cumpăniţi şi muzică mai lentă, două dansuri de munte, tot bănăţene, la care şi costumaţia diferă, avînd colorit mai sobru, iar paşii sunt iuţi, repezi, muzica fiind plină de foc. Dar im­presii artistice asemănătoare le-au oferit publicului giulan şi cele­lalte numere ale programului, care au adus în scenă dansuri şi cin­tece ale celor mai reprezentative zone folclorice din România. Par­tea muzicală a fost reprezentată cu piese solistice de mare virtuozi­tate interpretativă mai ales a folclorului bănăţean. Coregrafia de înaltă factură artistică a fost semnată de maestrul coregraf Dumitru Emilian şi Toma Frenţescu, iar conducerea muzi­cală a lăudat priceperea şi talentul lui Lazăr Pomorişat. Frumoase - costumele, frumoase - bănătencele Scenă de ansamblu cu dansatori o

Next