Foaia noastră, 1982 (Anul 32, nr. 1-53)

1982-01-01 / nr. 1

Cu oaspeţi din R.S. România — turneu de mare succes „Doina Arieşului” aplaudată pretutindeni In activitatea politico-cultura­­lă a Uniunii Democratice a Ro­mânilor din Ungaria, încă din primii ani de după constituirea sa, tradiţionalele turnee cultu­rale au jucat şi joacă un rol foarte important. Cu prilejul acestor seriale de spectacole, ce­le mai bine pregătite formaţii artistice româneşti se prezintă in faţa publicului nostru cu programuri cultural-folclorice alcătuite d­in marea lor majo­ritate,­­ din comoara tradiţiilor populare ale neamului nostru de pe aceste meleaguri. Aceas­tă îndrăgită şi spectaculoasă formă de păstrare şi propagare a valorilor noastre culturale, actualmente este în curs de dez­voltare, unele turnee ale anului fiind rezervate unor formaţii de prestigiu internaţional, aduse din ţara vecină şi prietenă, R.S. Ro­mânia. Cu tendinţa de a îmbo­găţi tradiţia cu un asemenea ele­ment nou, recentul turneu al Uniunii noastre a fost organizat şi ţinut cu participarea excelen­tului Ansamblu de cîntece şi dan­suri populare „Doina Arieşu­lui". Sosiţi din Cîmpia­ Turzii (ju­deţul Cluj), o­aspeţii români şi­­au început şirul spectacolelor cu un plauzabil succes în faţa pub­licului giulan la 16 dec. a.c. în ordinea lor cronologică au ur­mat apoi Bătania, Apateu, Chi­­tighaz şi Micherechi. Ansamblul folcloric „Doina Arieşului” constituie unul din cunoscutele grupuri de amatori, care cu multă dragoste şi pa­siune se preocupă de valorifi­carea creaţiei populare locale al­cătuită din tineri ţărani, învă­ţători, funcţionari, elevi, care îşi consacră timpul lor liber pasiu­nii pentru cîntec şi joc, echipa a realizat un turneu cu specta­cole de o aleasă ţinută artistică, în fiecare localitate vizitată ,bu­­curîndu-se de aprecierile elo­gioase ale însufleţitului public. Depăşind zona folclorică de baştină, repertoriul abordat de către orchestra dirijată de Ioan Găbor, soliştii vocali Simion Moldovan, Zoltan Vereş, Fogel Ecaterina-Simon, Dumitru So­­pon, şi formaţia de dansuri ins­truită de Ion Mihăşan a prezen­tat un minunat mozaic color şi pitoresc tezaur folcloric româ­nesc. De la melodiile populare ardeleneşti pînă la cele olteneş­ti, de la dansul de codru din Oaş pînă la suita de dansuri de pe Valea Arieşului specta­colul prezentat de Ansamblul folcloric „Doina Arieşului” a oferit spectatorilor noştri cîteva reprezentative elemente ale uni­versului sonor şi coreografic ro­mânesc. De cel mai mare succes de public, nu intîmplător, s-au bu­curat doi artişti invitaţi, virtuo­sul instrumentist Dumitru Făr­­caş, şi mult îndrăgitul Dumitru Sopon, ambii prelungindu-şi du­rata evoluţiei scenice forţaţi fiind de aplauzele frenetice ale publicului care a manifestat o fierbinte dragoste de tot ce li s-a mntat. Aşadar, solii culturii popula­re româneşti, Ansamblul folclo­ric „Doina Arieşului” a petrecut in ţară la noi cinci zile, obţi­­nînd — chiar şi în acest scurt interval de timp, — o serie de succese care, poate, vor rămîne neuitate şi pentru ei, căci pentru iubitorii de creaţie populară din localităţile româneşti vizitate mai mult ca sigur. -ah- Dans frenetic din Oaş Dans maghiar de pe meleagurile Arieşului Premiera „Sîmbăta briliantelor” la Budapesta Pe scena din Józsefváros a Teatrului Popular s-a prezentat, la data de 4 decembrie igȘi, comedia lui Miklós Munkăcsy: „Sîmbăta, bri­liantelor”. Protagonista piesei a fost Hilda Gobbi, iar regizorul Marton Karinthy. In clișeu: Aspect din scenă­­ cu Hilda Gobbi şi Gabi Jobb­a. (MT­I-fot­o: Imre Benkö) rpreUMire şi cugetări deLtirt tu defrimit Dacă tolerezi greşelile priete­nului, ţi le însuşeşti (Latin). Făceţi-vă prieteni care să fie gata a vă critica (Franţa). încruntarea unui prieten este mai bună decît zimbetul unui prost (Anglia). A admira nedreptatea priete­nului înseamnă a comite tu în­suţi o nedreptate (Germania). Piatra cu care te loveşte prie­tenul e cel mai dulce măr (Af­rica Neagră). Dacă prietenul tău e în peri­col, salvează-l întîi şi apoi cear­­tă-l pentru imprudenţa lui (In­dia). Prietenia care încetează de a mai exista n-a fost niciodată adevărată (Latin). Focul cu apa nu se pot îm­­prienteni (România). o Adunarea generală a scriitorilor La începutul lunii decembrie a.c., la sediul Comitetului de par­tid din cartierul XIII din Budapesta, a avut loc adunarea generală anuală a scriitorilor. In prezidiu au ocupat loc printre alţii şi Miklós Ovári, secretar al Com­itetului Central al P.M.S.U., György Aczel, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, membru­ al Biroului Politic, Imre Pozsgai, ministrul culturii, precum şi alţi conducătorii ai vieţii culturale. După cuvîntarea de deschidere a lui Tibor Cseres, membru al Secretariatului Uniunii scriitorilor, a luat cuvîntul Imre Dobozi, pre­şedintele Uniunii scriitorilor maghiari, care a completat darea de seamă. In clişeu: Imre Pozsgai adresindu-se participanţilor. (MTI-foto: Zoltan Palya) Din nou s-a deschis teatrul „Katona Joisef” La începutul lunii decembrie şi-a redeschis porţile teatrul „Jo­­zsef Katona” din Capitală.. Primii spectatorii au fost muncitorii care au luat parte le reconstruirea teatrului. La deschiderea festivă teatrul a prezentat opera lui Jokai Mor „Pe căruţa lui Thălia” in regizarea lui Găbor Zsămbeki.

Next