Foia de Agricultură Practică, 1859 (Anul 2, nr. 7-10)
1859-09-01 / nr. 9
140 FOLAIE DE AGRICULTURĂ pe muncă viitorime hrana lor șia și pămăntu principiul tocmelei agentul vitelor lor, și a de bună voie lucrărețu de la pălaturile împărătești și presa Europei pănă la scriitori publici. Acesta este acela pe care și Stepa Dunărei din Brucsele lau reprodusu. Pentru a se face rescumpărarea boierescului sunt cinci sistemuri propuse: 1. Sistemul meu, acel făcutu în Zlatna la 1848 și cunoscut lui Nicu Bălcescu. 2. Sistemul lui Nicu Bălcescu. 3. Sistemul Dlui A. G. Golescu (negru. 4. Sistemul Dlui Boierescu, și 5. Sistemul anonimu, făcutu în iearne trecută. Espunerea acestor cinci sistemuri va deștepta critica și va da ocazie de a se afla sistemul celu mai nimeritu pentru a se face rescumpărarea boierescului, fără de a cășuna cea mai mică pagubă proprietarilor țerei. Ideia de rescumpărarea boierescului s'au lățitu prin combaterea ce iau făcutu răposatul Voivodu Grigorie Ghica, în memoaiul adresat la conferințele din Viena. D. R. Golescu au adoptat'o în scrierea sa. Domnul Boierescul asemene au adoptat'o. Însuși deputația țăranilor din Moldova au cerut official, în Divanul ad-los din 1857, rescumpărarea boierescului. Sistemul de despăgubire a înproprietărirei peranilor emisu în 1848 de I. Ionescu. 1. Pentru a consolida respectul la persoana omului trebuie ca munca să fie liberă. 2. Pentru a consolida respectul la proprietatea pămăntului trebuie aceasta să fie garantuitu în măna acelor ce nu posedează ca o socială. 3. Pentru a se realiza aceste duoe principiuri trebuie a se desface legătura silită dintre ca avuție cerei. 4. Pentru a se desaființa legătura silită dintre țerani și proprietari trebuie a se da țeranilor pămăntul neapăratu trebuitoriu pentru 5. Pentru a desrobi pămănturile țerănești de lucrul boierescului trebuie a se face despăgubire proprietarilor. 6. Cătimea de pămănt de datu cererile de față și a celor viitori este acea neapăratu trebuitoare numai pentru subsietința lor, și merge numai pănă la duoe treimi de moșie. Pănă aice puiturile de mai susu s'au desbătutu și s'au adoptatu de deputații țerani și proprietari, afară numai de aceetu al șesele, fiind că locotenenții au închisu desbaterile tocmai în oara cănd era să se voteză și acestu punctu. După aceea ar fi trebuitu a urma desbaterile și asupra puncturilor următore: T. Cu împroprietărirea țeranilor nu să țintește de a se dărăma cultura mare din țeară. Drept acea să pune în principu: Cultura mare Engleză pentru boieri, cultura mică franceză sau flamandă pentru țerani pe oricare moșie a țerei. Eșietința culturei mari este asigurată în nevoile țeranilor care avănduși numai pănea asigurată în împroprietărire vor căuta de îndestulatu trebuințele lor celelalte prin lucru cu bani și liberu în cămpiile esploatate de boieri.u. Așezarea pe fiecare moșie de unu numeru de locuitori în proporție cu întinderea ei și cu scopul care, adecă numai pănă la duce treimi să se întindă împroprietărirea și să refăie cultura mare pe a treia parte în absoluta și libera esploatare a proprietarilor. 9. Rărirea clacașilor înghesuiți la munte spre colonisarea moșiilor nelocuite din cămpie este necesarie și aceasta aduce și pentru împroprietărire folosul de a se face cu mai puține sacrificiuri. 10. Determinare calităței feliuritelor pămănturi și a prețului pentru cătimea ce trebuie a se lăsa spre chivernisala sătenilor într'o parte a moșiei și de la olaltă proprietate comunală stălpită și deosebită de acea a proprietarilor remasă la altă parte a moșiei. La ficsarea prețului pămăntului prin esperți, după împregiurările locale a fiecăreii moșii din fiecare giudețu, se va face abAceasta va forma statornici să rămăie alti produgeneral al esploatărei agri- o .