Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-08-07 / nr. 60

- 136 - este legată cu apusul prin interesuri comerciale cărora este da­­toare­a ei îndămănare și ființă, fără vătămarea acestoru prin­­cipii vitale n'ar putea rămănea neactivă în mezul acestui zboru generalu, și noi nu putem ferici cu atăta mai multu lB începutul speculanți ce de fratele lui acestei întreprinderi nu derează de la străinii la sa boeru compatriotu D. Nicolai Roșca Codreanu, gheorghie, binefăcătorului ocoalelor naționale, cărora s'au bănuit mo­­șia sa Vălenii- Proectul de a întroduce în Moldova vase de vapor pre r­urile Prutu și Siret pentru transportarea productelor cerea­­le și a sării, dans­ele s'au disbătut în serniile Divanului G­ene­­ral, au căpătat luminata întărire a Prea D. Domnu , protecto­­rul tuturori întreprinderilor păntitoare a produce folosul pa­­triei. Buletinul oficial publică hrisovul Domnescu a privilegiu­­„Pentru navigația prutu­­ri privu­­lui din care împărtășimu urmatoarile: lui și a Siretului se încuviințează D. Roșca Codreanu legiu de 36 ani, din care 3 pentru înființarea întreprinderei le, fiind îndatorit de a pune doă vase de vapor pe unul din acele Fiecare vas de încărcate de m­uri încă și pe alte ce ar pute fi plutitoare, vaporu va remorca (va trage) un număr de cărlace la 200 păn la 400 lire. Cu disvoltarea negonului, D. Roșca va spori numărul vapoarelor mi cu proprietarii pentru de adăpost, D. antreprenorul se va învoi malurilor. De la gura Siretului păn la Galați, aceste vase se vor escorta de un guardian a carantinei, deacă guvernul va avea un loc îndămănat dric Aa scelea de Galați. Ba da antreprenorului un local Vapoarile vor purta ban­­pentru așezarea cantorei și a magaziei, dieta perei, guvernul va orăndui uniformele de au a purta capita­­nii acelor vase și marinarii, aceștiea vor fi scutiți de ori­ce dabi­­lă publică, iar de ap­oi din numărul dabilarilor, antreprenorul va În cazu căni el va respunde la Vistirie pentru dănșii banii cuveniți, antreprenorul n'ar înființa navigația ne aceste doă r­uri, perde privilegiul de iapă carile s'ar da la acei ce ar cere, și a­­tunce D. Roșca Codreanu n'avea nici un cuvănt a cere vr'o discă­­unare pentru cheltuelile ce ar face. Iestu privilegiu este datu în conformitatea dispoziției Art. rău din Reglementul Organic, atingătoriu de plutirea și după cuprinderea pozei Consulatului împărătesc a Rusiei din 16 Sep 1844 între cele ce ce atingu de navigația prutului, mi­­cavalerul Konstantin Mavrocordat, după D. Logofătul o scurtă pătimire, au răposat în vărstă de 79 ani, în 19 Isaie , moșia sa Cristeștii, unde s'au înmormănt. Răposatul, nepot a prin­­țului Alecs, Ioan Mavrocordat, ce au domnit în Moldova în 1785, au fost priimit aice o creșere aleasă dupre sistemul de atunce, în limpele Elină și Franțeză și o cunoșință adăncă a clasicilor mi a Berii filosofii. Caracterul seu și iubirea pentru studii, BA pă­­nesu mai Tot­deauna depărtat de funcții, hărăzind numai o deosebi­­tă îngrijire romului edoulilor publice, pentru a cărora organiza­­re încă de la început au consubrat. El lasă la ai săi doi fii mi la număroasă familie suvenirul duioșiei și a îngrijirei, iar com­­patrioților a unei cinstiri recunoscute. Je­­­­­ auxquels elle doit sa prospéritéet son existence, ne pouvait, sans rgă­­indise pour son avenir, rester passive en présence de cet sel. Le premier pas vient d'etre fait dons cette voie, nous en feliciter d'autant et nous bien à ragd Moldave Mr Nicolas Rochca-Codreano, frère de Georges, faiteur des écoles publiques, Mr Rochca un privilège de 36 ans ; dans le cours res années les travaux nécéssaires doivent être terminés ; bateaux qu'il jugerait puis l'embouchure du Sireth posséde à chacune de ces de celte entreprise L'entrepreneur ouvrira la navigation par deux deux rivières, plus tard il en stabliga aussi sur les autres rivières qui seront accessibles à la navi- gation. Chacun de ces bateaux remorquera un nombre de barques du port de 200 à 400 kilos, à mesure que le commerce prendra un développement plus grand, Mr Rochca augmentera le nombre des ba­­teaph à vapeur, et celui des barques, l'entrepreneur Sarrangera à l'amiable avec les propriétaires riverains au sujet compagnés sogdega autant qu'il uiers seront dgaient des debarcadères à propos d'établir sur differens points des rivages. De­­ces batimens seront ac­­le Gouvernement disponibles! à l'echelle de Galatz, il lui en ac­­à Ja construction d’un magasin et d'un comptoir. Ces bateaux porteront le pavillon Moldave: cegnement réglera l'uniforme des capitaines et des matelote; tionées, Mr Rochca perdra Le Gou­­ces deg­­arragtien­­à la Ves­­tiarie le montant de leur capilation. Si dons les trois premiéres an­­nées, la navigation susmen­­le privilège, dont le Gouvernement pourra disposer en faveur d’un autre entgergerepg, sans que Mr Rochca ait droit à une indemnité été accordé d’a­­ont aussi eu lieu ses funèrailles. Le vènèrable défunt, qui etait petit fi's du prince Alexandre lean Mangosoglate, kospodar de Moldavie en 1785, avait reçu dans le système de Son caractère des emplois; ce n’est qu'à l'instruction publique qu'il avait consacrè ses soins, en sooregant à la première organisation de celte branche importante, * 4 [d'une loyauté à toute épreuve. fils loin et à ses nombreux alliés le son­­venir de sa celui à cărlacelor. Spre a avea sa­­niecai riche d'avenir, Le projet qu'il sur le Pruth tion de S. A. communiquons teaph à près ganique, sie, en date du Mr céder à a présenté, près avoir été discuté par à vapeur sur des terrains et sonfogment Il laisse à le Pruth et à vapeur sur au conteuu à le Logothète l’âge l'époque, réunissant et une étude plus que l'initiative de cette est due non point à des étrangers mais n'est pas ouverte sur les deux rivières la connaissance des langues hellénique et le Sireth pour aux d'établir quelles il legua 8. proteécteur de tout ce les conditions suivantes : du pays. Le Bulletin officiel publie qui la Chrysobule la realisation Ce privilège le Sireth, sera necessaire de 79 ans, quelconque. ses deux tendresse et de de Pour jusqu'a Galatz, sollicituce, à la le Gouvernement des 158 du Réglement ses compatriotes, par un gardien de la quarantaine ; ehemrts de tout impôt; dans le cas la classe des contribuables, l'entrepreneur les principes généraux posés par l'article le pays une éducation soignée, le Si a où ils rarega élan univer- 12 Sept. 1844, concernant la uavigation du Pruth. et Chevalier Constantin Mangosogdate vient de dé­­approfondie des classiques et de l’ancienne Philosophie. et son amour pour l'étude le tenaient constamment sa devons entreprise, et française sa terre la navisation par bateaux le transport des céreales a pour but et du le Divan Général, “vient d'obtenir 19 Juillet dans sa terre Kristesty­­sel. si un Bo­­le bien­­Valeng. à vapeur la sans­­a­­la prospérité trois rghemie­­y relative, dont nous la navigation des ba­­accorde selon Or­­ note du Consulat I- de Rus­­où și a începutului acelui ax XVIII, sănt oglinda Acesti cronicari țerilor noastre, într'o epocă de mai mult de una sută ani, Ei Ro­­mani, ne arată ce era acei puțini Romăni carii în coruperea și de­­generațiea generală ce păstraseră nepătați, și învălindu'și capul după îndelungate lunte și amăgiri, plăngea asupra căderei cerii s­au a moșiei, cum zicea ei în espresiva lor limbă. Cine nu se lămpeșe uimit, cănd închipuindu ni ticălo­asa stare a Moldovei în cele de pe urm­ă doă serile, citese aceste cuvinte nu chiar prefa­­ța cropicei lui Miron Kocrin ? fostau în găndul meu, invite cetitoriule, să fac letopisipul pe­­rei neacr­e Moldovei den dgescăle coatul ei sex dintăiu, pvarele au suspinuri, mi la acest fel de trebur­e, iară noi p­ri­­pămăntălăi ecrisoare, rend slovod mi fără Ba­curi vim cumplite vreși, și cumpănă mare voretru mi Dot! a) Kepsi Romăn în acăria inimă mai are înpă un mic altar, ochii nu ce umplu de lacrimi, cănd au­­unui nou re­­de pre Neculce, pon Ierimie plăngăna asupra soartei a Moldovei, ce­rusalim, și egrigănd: ,, Ox­ ox­ ox! Sărană maps 16) Bezi­rom. mai rămle omu trăitor cu atăte spur­ Moldova; și păciuni de obiceiuri­le ce trag pănă astăzi în tine, din vreme în vreme tot s'au mai adaoc spurcatele obiceiuri !”­­n cel mai Biografia cronicarilor, carii de au păstrat capitalul istoria pasională, este dor pentru prepuos a unui popor, Romăni un­ul din studiile cele mai importante, cercăm astăzi de à o­cație în scurte crime, și datele Această Din biografie ne li sescu ne­în­­nenopouipe însă mai cu chiar și pentru aceste materialele totul. Cele mai bune ispoare mi­nor scrie vieapa cronicarilor Moldovei sănt însuși scrierile lor, pen­­tru că de­și prin o modestie, care astăzi o găsim foarte pag, la tutorii contimpurani, ei s'au păzit de a vorbi de sineși, totuși băr­­bați însemnați, prin nașere și talent chiemați de a lui parte, la toate întămplările mari a perii lor, ei și fără de pcea lor, des­­criind aceste întămplări. 14 ARTOPI pricipali au fost n­evoiți, să arăte și însuși f­aptele lor. I. Cel mai vechiu cronicar cunoscut a Moldovei este Vornicul Grigori Urechi, zic­em cunoscut, pentru că însuși el mărturi­­s, 2­iese că înaintea sa au fost alți cronicari carii s'au ocupat cu istoria­ perii, lăsănd deosebite ispoade de cronice. Unele din acee­ fost de Traian împăratul, lui. Ce sosiră asupra de secrisoare, pologră ci de grije mi spzicem și începătura Legtopiseți­­cumplite aceste premi­­i de acum, de patria Tom II pagina 249. în fine, de mare mirare este, zile mi gpingurele pentru a nu stămi I­­nay 244,

Next