Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)
1853-05-04 / nr. 35
IR - Disansx general au reînceput în sămbăta trecută lucrările sale, prin revizia Seriilor Visteriei. Drept exemplu de lungă pieapă a locuitori ior Moldovei, cităm ne piganii de curănd emancipați de Visterie și anime : Ion pleș, Ka felaru de 90 ani, Safta Curbătoarea de 100, și Ilie Bănanu cărămidaru, de 120 ani, — 293 © Evrie— Turcia. Într'o corespondență de la Constantinopoli din 4 Aprilie cătră Gazeta de Trieste, ce cetesc următoarele Jurnalul semi-oficial de Constantinopoli, prezice cele mai bine făcătoare urmări pentru țară din instituirea bancei cei noue, a căriea capital se compune din 700,000 păngi sau 350 milioane lei, în acții de căte 100 lipre sterling fiecarea. Toți vor pute să facă parte în trănsa. Contractul s'au subscris de cătră toți miniștrii și de marele Vezir. Terminul s'au statornicit provizoriue pe 15 ani, și tributul Egipetului servește de siguranție. Banca se va dirigui de către 12 membri. Beșlicii precum și moneda veche, ce va retrage din circulație și moneda de hărtie ce acum circulează, se va înlocui prin viiletile bancei. De către timpu ce manifestează o anticitate extraordinară prin arsenalurile capitaliei. Rădicarea gloatelor s'au decretat, transporturi de arme se așteaptă de prin țările străine și cele mai de căpitenie locuri întărite, ce vor pune în stare de apărare. Vasul rosian de vapor „Detunătoriul” pe carele au sosit ambasorul . Prințul Menjion la Constantinopole, au purces în 18 Aprilie la Odesa. De la Constantinopoli raportează din 18 April, că; nici jurnale, nici scrisori particulare nu adeverează auzirile răspăndite, despre pre o peripiștire în Constantinopole, despre o măcelare a Hristianilor la Brusa, și despre pornirea vaselor rușiene de vapor spre Ghemlec, ce este portul Brusei, pentru apărarea Hristianilor, ci numai la Ghemlec au urmat o ceartă cu bătăi între Tărci și Raele, care au cauzat încărcarea raporterilor. Între altele, toate ent liniștite și numai misiea Prințului Menjhon ocupă atenția obștească, ci ce crede, că ea ce sa închie în liniște. D. de la Căr, noul ambasador franțez, tot personalul case și de ofițerii franțez,, Baron‘ ac mere în 13 anpalatul imperial, și au înfățoșat M. Case Sălganului preditivele case, Nămitul pas sosind înaintea seraiului au slobozit salreînsoțit de ambasadei pasălui IPPAAG. le ovicinvite, care îndată sau răspuns din bateria așă- Așchengrea au țănut de la 11 oare Prezentația c'nceptă lăngă dimineață pănă la 2 după amenzări, făcut de cătră minicipiu intereselor streine Rifat Pașa. Ambaendorul franțez, au rostit sentimentele de amiciție a guvernului săi, an coare M. Ca Săltonel au răspuns conform ce relațiile amicale, ce atăt de îndelung timp urmează între ambele stpaturi Relațiile între fii. Poartă și între Persia ce încredințează à aci cele mai amicale. Sanul au ordonata ce pănlica, că între „ambele păreri mari măselmane” există cea mai cordială amiciție, și că pentru a să pistra preastă,, apronie ferile” Ahmed Velic Bleondi său — fe Divan-Général a recommencé Samedi dernier ses travaux ordinaires par la revision du compte-rendu de la Vestiarie. —Comme exemples de longévité des habitans de la Moldavie, uous cilons quelques uns des Egyptiens, qui viennent d'ește affranchis par la Vestiarie, et nommément : Jean Plechca forgeron agé de 90 ans, Saphta Courboutoe agée, de 100, et Elie Banano briquetier, agé de 120 ans. — 7833 3 Eee - liciul reprezentanților puterilor streine, desființarea blocadei, ce se ordonase la ocazia tulburărilor din Montenegro. Gur. de Constantinopole din 14 April publică memorandul în acest obiect, în care Montenegrul este numit „unul din staturile Înaltei Porți.” Trupele regulate, ce compun garnizonul Albaniei, sau redus la 9500 ostași. Grahovanii prinși, încă nu s'au eliberat de cătră Omer Pașa. Rossia. Despre arestuirea și punerea sub mărtor generali rosieni însemnați, împărtășimu urmăjudecată a mai toarele din Pămalul de S. Petersburg: „Prin un ordin de zi Imperial din 9 Fevr. 1853, generalul de invazierie Ușacof 1, fostul prezident a comitetului de invalizi, și membrii acelui comitetul: Admiralul Colzacof, generalii de infanterie Manderstiern 1 și Argeneralii-leiginanți de Grabe 1 și Sase, s'au pentru că prin a lor statului o daună fost pus sub giudecată militară, neîngrijire sui nepăsare au cășunat simțitoare; tot odată s'au fost rănduit Kn astă cauză, CB ce cerceteze sub prezidența marșalului prințu de Varșava, contele d'Erivan, de un tribunal militar compus din admiralii și din generalii an-șefi, chemați întru aceasta din Înalta voință. Tribunalul militaru generalii, după ce au luat în vedere răspunsurile generalilor înculpați, și toate împregiurările acestei cauze, au recunoscut: À Că, consiliarul Moise Politcovschi, fostul director a canțeleriei comitetului ajutorat de casierul și de amplocații mai înalți a secției de contabilitate a acestei canțelerii, au ferosit o somă peste un milion ruble argint, din fondojul comitetului. Deși ferosirea somelor au început înaintea ansasi 1812, ne cănd generalii încuropați nu erac încă membri a comitetului, luănd aminte că ea au urmat sub a lor adminicrație, ei nu potu fi dizsercinați de răspunderea la care 'i supune legea, pentru lipsa înțelepciunei și pe îngrijirea ce au avut, întră paza regulilor prescrise pentru reviziea și adeverirea sumelor comitetului. Că cel mai cumpabil (vinovat) din toți este generalul de infanterie Uniacov, pentru că fiind el șepte ani prezident a comitetului, deacă ar fi ținut Așapea aminte, la care il îndatorea jurămăntul și încrederea Împăratului, el avea toate mijloacele și înlesnirile de a pătrunde maprua trebilor, de a descoperi abuzurile și a le împedeca de a să dezvăli la puntul la care au ajuns. Pe cănd generalul Ușacov, nu numai că au disprețuit observațiile cei ce făceau despre nerănduiala ce era în contabilitatea comitetului; ci încă, întreb Ca pe mărginită încredere în Politcopochi, în mai multe pendipi înscris au adeneori că revizie a sumelor deplinu au răpăne la toate condițiile de întregimea capetelor încredințate comitetului. [Ea spina.] La Biena ce porbea cu psigurare în 15 (27) Aprilie, de pe lăngăM Săor Regele Bavariei și Relege Oron al Greciei, parocine la înceirea cei întăi săptămăni a la Austria. Construnțiea admirabilă lui apcenaace ce zilește în merge atăt de repele, încăt zidirea Ba fi și vara an 1856. Coma hotărătă pentru astă Docu era mai întăi de trei milioani și jumătate, acuma însă, ea au trecut peste șase șilcoapne și ce va rădica pănă la coma de 7 coc 8 milioane butoi, și Biena denumir amsa cadop estraordinar a Gerciei lângă Șihul pei Mire, la cărtea Austriei, spre a face o pizitămi Xagi-Mipza-Axmed-Xan, șarse d'afer persian lăngă D. Poartă. Bancul por ce na deschide la 1 Iunie, aë început a ce în pațina din circulație și agio nentre asp mult pe scăpăr. Înalta Poartă au anansat oranii de vărtie | |