Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)
1853-09-17 / nr. 74
re M. s. Impăratul și Impărătesea au sciim ne e gribone nadine pregătită. Doas alergarea de cai au piz var MM L., fregata „Regina Ortenzia,” și pe la 5 pere s'au înternat la palatul Municipal. ce Capa as fost în fasa teatrului bal, e'au dat de cătră municipalitate în onorul MM. Sale. Muzeul otelului de monede din Paris au priimit de curănd prin mijlocirea consulului franțez din Sangahai, o colecție foarte interesantă de monede chineze, de 1700 ani înaintea D-lui Hristos. sănt cea mai mare parte de aramă, avănd la mijloc o bordin care una este cu data Aceste monede timnul ploos, au asistat la tă rătundă, spre a se pute înșira pe găetane ca salbă. M. Ca Impăratul și Împărăteasa au sosit în 10 Sept. sara la Sen-Clu. Tot în acea zi, deși era manevrele cele mari de la Satori cel puțin 50,000 de Parisieni. Manevrele era să se 'ncheie după amează-zi cu reprezentație a unei formale bătălii și ocuparea cetăței de Sen-Germeniei, giurnalul imperial, încheie un articol despre modificațiile propuse de Turciea la proiectul de înpăceluire de la Viena cu următoarea observație: „Acum putem zice mai mult decăt ori cănd, că cvestiea Orientală se reduce la o chestie de procedură. Mai nainte se amenința prerumperea resbelului pentru o notă, ear acum Din norocire însă pacea lumei nu Noi știm, că, precum numai pentru un cuvănt, ce poate sfărma de asemene stănii, în Constantinopole, așa mi în S. Petersburg există o partidă pentru pace, și aceasta este cea mai numeroasă și mai puternică, că ea se compune din toată lumea, și are în partea sa guvernurile care voesc a exista, și popoarele, care voesc a viețui prin civilizație, precum și orănduiala și propășirea.” In 9 Septemvrie, Parisul se părea transformat în London, căci, în exil ce vedea macar un soldat, și acum ajunsese ca și Londonul a se păzi singur. Însă, și mai toți locuitorii ce spre Satu și Vesinet, ne vom mărgini a da aice numai o mică prescurtare din acel spetacol, ce au totori și asaltați, s'au ținut în tot cursul noptei posturi inaintite ne de amăndouă marginile fluviului Seinei, ear puntea Pecera cu îmrijire bevers de cătră artilerie a garnizonului din Sen-termen. fle la 9 oare, încetănd o mică ploae, se dădu semnalul cu baterea dobelor, iar publicul ce ale trace de la Paris mi de prin satele învecinate, au început a se îndesui pe înălțimi; încăt la 10 oare, mai mult de 50.000 spetatori acopereau minunata terasă a S. termen, de unde se vedeau au dar ordinul a se începe atacul, cănd aprisenia detuminunată. Garnizona căpa lua puntea Pec, asupra căreia gheneralul Dubreton își concentrase vaseul, comandantul de regiment de infanterie și căteva vechi a trupelor atac. Căci, în timp ce un tunuri făceau o larmă înfiorătoare la ambarcaderul părăsit de Pec, ca prin aceea să se dea de lucru inimicului, numai în 35 minute pre frumoasă punte pe vase, vizavi peste toată lărgimea se dură de vechiul S. termen, Seinei, și acea punte, proteguită de o artilere puternică, au lăsat să treacă centrul infanteriei Franțeze pe țermul opus. Armiea asaltată, atăcănduse tot deodată și din partea dreaptă de cavaleriea ce sosea a Parisului, ear din stănga de infanterie, pe drumul au trebuit să se retragă pe înățimele de S. Jermen, pănă unde s'au alungat cu sabiea în măni. Apoi doar o lungă apărare au învine din toate părțile mi au luat S. termenul. Incheinluse operațiile, amăndoue armile ș'au dat măna prin înbrățoșarea șefilor, marșalului Magnan, în trăească Împeratorul” iar apoi toți au defilat pe dinaintea mezul uribil uzul urărilor mii de opipensiferer Asupra modificațiilor făcute de Poartă în proiectul de la Viena, Asambleaua Națională se esprimă astreais între altele: „Diplomatica niciodată nu EA părăsi lune au întreprins'o și au urmărit'o cu atăta ghibăcie și stăruință; ea va face pe Disan să simtă rot pericolul la care se va espune stăruind asupra schimbărilor, pe care nimineni ce așepta să vadă că le cere. Tarmeul de la vedem că observează „cum că Redacție a proiectului Viena s'au priimit de cătră guvernul Gosiei numai în privirea încrederei ce are în alieații săi” Așadar, neapărat și cele 4 puteri ar avea tot dreptul să fie sigure că și I. Poartă, arătănd către ele aceeași politeță, se va lepăda de cererea acelor schimbări, care singure numai mai înpedrecă îngă, Ka a sări, săi purtesesc de dimineață Ka să Lăsănd de-oparte descrierea rezbel ce avea grecești A) Șatu în trăsuri, să urmeze privească în Delta (insulă în forma literei ținut în picioare și Vesmnet, pe apă și Stoluri întregi provinciali și străini se îndrumase în 10, s'au însămnat tot Parisul, pe în marșa trupelor spre Satu, din tabăra drumu ceste, acel spetacol după multe pregătiri Astreliu, armiea ce de la micul se insens în asalde Parizieni, pe jos căde la Saturi de fer. Cu toate aoperațiilor complicate abie era despărțită : Magnan toate operațiile, năcar finețările crarea înpăci trei toate puterile, au fost cu Tocmai la 11 din S. termen, crezind ghibăcie amăgită oare, 'i Marșalul ce angajază cu o putere și o energie ce de gheneralul le en -profesien ca, este moralileșe îndatorit a face parte de societaprezentat, prin unul sau mai mulți membri, după mahalaoa și pomilație a ei. Această comisie trepuează ce use în relapie, cu toade de apropiere a holerei, fiecare societate au numit un comitet de pegere, pentru ca să observeze drumul voalei, mi să avizeze la mijloacele d'a opri nachepea el. După preo căteva ocazie, aceste douăsprezece comitete, care reprezentau cele douăsprezece mairies, ca [UNK] cpartale ale parisului, hotărără înființarea unei comisii sanitare centrale, unde fiecare arondisment să fie re ras dé faire partie de la société médicale scientiliqie de lirron lisse meni, sur la circonscription du quel il habite. A la condition expresse, toutefois, d'apporter à sou tour, à ce centre d'emulation, son tribut d'observations parliques. Ces sociétés se réditissent-en temps ordinaire, une fois par semaine et à différents jours; miais, dés que Garratition d'une épidémie est annoncée, elles se réunissent tous les jours, pour recevoir de chaque membre, le résultat de ses observations, els célui dés autres sociètés, qui le transmeltent par voie de délégations De celte manière, rien n'échappe au corps médical; en quelques heures il peut connaftre, et l'invasion d'une maladie, et le traitement qui. convient le mieux de lui opposer. Pour le bien de l'humanité, il serait à désirer que, dans toutes les localités où il y a plusieurs ces messieurs formassent des sociétés semblables. Dès les premiers indices de l'approche du choléra, chaque socièté nn la marche de la maladie, etaviser un comité desurveillance pourobserver aux moyens de conjurer ses ravages. Après quelques séances, ces douze comités, qui représentaient Paris, décidèrent la formation d'une comuission sanitaire centrale, où chaque arroudissement serait représenté par un ou plusieurs membres, suivant le quartier et sa rogralation, Cette commission, devait etablir e s relations avec toutes les localités où v- Pentre médecins, les douze mairies, ou arrondissements le fléau cholérique de existait, - ! tea medicală țșiendrică a spartului unde locuesc, sub singara contipie însă, d'a aduce mi el la acest centru de emulație, trivatual observațiilor case practice Aceste societăți, obișnuit ce adan o-dată ne săptimănă, și'n zile diferente. Dar, îndată ce ce anunță secarea pre unei epidemii, ce adunu în toate zilele, penips Ka să se 'nppărtășească de rezultatul observațiilor fiecăruea membru, și de acel al celor-lalte societăți, care le zpanomir de chipul acesta, nimic nu scapă de sub pererea lorși inviărea prin delegații pului medikas; în pupinea ceasuri ex poate cupoase nervoase, mi Tparapea care ce conine mai sine ai opune, binele omenirei apei de ciopit, ka pretutindene snde săni mai mulți mediul, să ce formeze asemene societăți. De la cele pintăi sem | - ---