Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-07-22 / nr. 57
- 226 - 1 | șit, s'au trimis rate telegrafice, duce viitoarele din Franțiea ce au rămas în peară de electrile, soțite s'au de cu puțin stăngă . Aceste mai mulți lupte veghele apade prisos cu misie a armiei de a reprofranțeze, carii după la întroducerea telegrafelor mai nainte, armiea priimisă un sosit Orație Verne, cească unite unguri, date Austriei de cătră liniei de aparaturi, săntu înamploiați. Aice la valurile lui Traian, perderile cauzate de insurecție esbutig 1. Poartă. Engleze figurau formănd un daghreotipist. JURNALUL de CONSTANTINOPOLI zice că, I. Poartă ar găndi cu seriozitate, a cere de la Greciea o descrăunare fiile turceși, care după acea fole, s'ar rădica la mai multe milioane fiorini. Se asigură că, Prințul Napoleon ar fi să întrebuințăze în armiea turcau să fie îndepărtați. O depeșă telegrafică, dă noutăți de la Constantinopoli pănă la 3 Iulie, după care, unu transport însămnător Franțeze, purcesăse din Varna. Duca Cambrige, Constantinopoli. De la Bucureți ce scrie din 28 Iunie că, după noutățile vrednice de credință, trupele Franțeze și alăture cu trupele Turcești, în acea mai mare napte de prin pozitiile țermului drept a Dunărei. Noutățile de la Șumla, ce agjung pănă la 1 iulie, sosit la aceasta sau anunță că, trupele alieate au Pravadi și la Șumla și prin pus în comunicație cu aripa dreaptă a trupelor tăbărite pe înălțimile poliției din urmă. Între Rasova și Cernavoda, încă de la 28 Iulie erau postate aripa trupele Turco-Egiptene, locul lor altor trupe agutătoare. Din 4 Iulie se scrie de la Șumla că, trupele Engleze în număr de 16 șii inși, (între carii întră cele 4 baterii giment de cavalerie, ) au părăsit Devna înaintat spre Bulgaria, spre a lasa Astăzi, toți comandanții diviziilor, șefii statului major și comandanții anșeri a trupelor Anglo-Franceze, au sosit în general cvartira lui Omer-Pașa. Noutățile de la Vidin din Gulie, lar Turcii îndreptară corpusuri care Tortucai miportează Kir, însămnătoare Rasova, după către ape, spre a protegui Silistrica de întămplările unui nou arab. Duca Cambrige, după cum arată o deîn 2 la spre a confera cu D. Bruc, internunțiul Austriei. Ei au trecut în revii, în ace dimineață înpreună cu Suspeșă telegrafică, se re'nturnasă Constantinopoli, AVTA de VEZER și alte jurnale, ad pra rotărei Wirgembergului în conferenție autorul, au dorit ca Confedrațiea germană să rănite cu stricteță neutră în interesele și cu derate. GAZETA de LIUBEC din 6 Isaie, au primit noutatea telegrafică, că 8 vapoar de rezbel Engleze, ambarcau la privirea îndepărtărei de la marginile Serbiei a armiilor ambelor puteri rezbeluitoare, se prescrie senatorilor ce s'au fost trimes prin deosebitele ținuturi, în calitate de comandanți militari, să se reîntoarne de la posturile lor din Belgrad. Germaniea. BERZENHAL, cu data Hamburg 5 Iulie. a D. Hodges, șarje d'a fermi general consul a Anglia în cunoștiințare ei, prin carea aduce la cunoștința supușilor britani, petrecători în politiile auteatice și pe teritoriul lor, avizul jurisconsulților Englezi, dupre care, orice supus a Reginei Victoriea se va de înprumutul Rosiean, se va înpărtăși învinovăți de înalta trădare. GAZETA NAȘIONALĂ, dupre o corespondenție anunță că, Senatul Hamburghez au repocat oprirea încheierei nuoului înprumut Rosiean, însă, cu toate aceste, înprumutul tot iu ce înțeresc, trupele Franțeze decrinare pentru EXO NAȚIONAL HEPMAN, apars de 4 Constanța că, S. S. Papa ap fi adpecat Guvernului mare ducal de Baden, o notă, spre a protesta în contra călcărei privelegiile bisericești și spre a sprijini purtarea arhiepiscopului de Friburg, în ce se atinge de proprietățile bisericei Catolice. Astt moutate însă, merită încă a se adeveri. Prăștirea. NUOUA GAZETĂ de PRUSIER, face următoarele reflecții asupra manierei cu care s'au purtat rezbelul pănă acuma, de cătră cele două puteri occidentale: „Cănd consultăm istorica mi vedem, cu odinioară Franțiea și Angliea cu toate incurcăturile și greutățile ce și rădicau una alteia, șieau să desbarle trupe și ce poarte cum ce cade un rezbel cu tot dreptul ne vine să întrebăm, în fața incungurăturilor ce se manifestează astăzi în rezbelul în contra Russiei și a îngrijirei ce o întrebuințază, spre a ce feri de orice lovire care ar pute să ne amenințe despre vreo parte, cu tot dreptul zicem, putem să întrebăm, dacă nu cumva un loc de a privi acest rezbel ka ne obiectul lor principal, cele două puteri nu găndesc mai curănd să'și păstreze neatinse puterile lor, pentru a doua fază a evenimentelor, cănd ele vor trebui să se certe cu arma în mănă de la descrăunările ne care, ce cred îndrituite a le aștepta pentru chituelile lor? „la o asemene închiere venim cu atăta mai ușor, cu căt șim că, puterile Occidentale ne'ncetat strămtoresc ne Aerstriep pentru trebuîn provințg uruințile și un rede trupe Galipoli spre se înturnasă la mi publică neadevărată noutatea dată de cătră G. din năuntru a D. Azica Nenadovici, carile s'au prezentat în locul întăiului ministru serbiean D. Simioi, ue ce afla bolnav. D. Nenadovici, judecăndusă după espresiea fisionoșiei sale, se părea a nu fi pre mulțămit de audienție. Austriea, au cerut de la guvernul Serbiean, a conteni înarmările diezercițiile de toată ziua a miliției; însă, nimica nu arată însă, cum k- s'ar găndi la priimirea acestei cereri. În 6 iulie, trimisul Angliei D. Westmorland, au dat cabinetului Vienei o notă, prin care sespune motivurile blocărei gurilor Duptrei. Secretarul privat a Regelui Greciei, D. Wenland, au sosit la Viena. Numărul din 14 iulie a Gazetei de Viena, cu data din acea zi, cuprinde tratatul defensiv și ofenziv încheiet în 10 Anpiaie, între Austriea și Prusiea, cu arghicolul adăogit, precum și convențiea dintre Austriea și Turiiea, atingătoare de Principatele Dunărene, și încheiet în 14 Iunie . Aceste documente s'au pariiniat de Imperatorul Austriei, cel întăi la 28 Aprile, și cel de pe urmă la 30 Iunie. JURNALUL PRESA, pr a ministrului dinnăuntru Serbiean, adresat șefilor de ținuturi, prin care, în Boiadgi-Chei, lăngă Constantinopoli, de la Bamberg, tanul o brigadă otomană și 20 tunuri ar. MONITORUL WIRTEMBERGER, declară |tilerie, ce s'au unit cu disigrența. În 4, au repurtes spre Varna Ascipia. GAZETA de BRESLAU zice: în 3 iulie, Feldțarg maistru baron Hes și Arhiduca Albert au sosit la Semlin, unde, s'au priimit de cătră consulii Angliei, Franției și Prusiei, de caimacanul fortereței Belgrad, mu mai la urmă de ministru Serbiei comunică o circulaprinderea actului federal, pe principiul că, adecă, rezbelul nu poate declara decăt în viag cănd, marginile germaniei vor fi atăcate sau amenințate; urmează unatac, clarațtenzul „Virtembergul, Orientului, nici amenințare, la Bambek, crede că ar trebui să ce ce se opricin Wirtembergul unească cu de așa dup, fiind că nu de mnirei cu ea. De acum vor duce în de căt în sen cele alte staturi conte înainte, porgurile toate vasele cenosiene, ce 80] prinde fără nici o deosăbire, zice des senzul Moderbur Balti e