Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)

1854-07-22 / nr. 57

- 226 - 1 |­ șit, s'au trimis rate telegrafice, duce viitoarele din Franțiea ce au rămas în peară de electrile, soțite s'au de cu puțin stăngă . Aceste mai mulți lupte veghele apa­­de prisos cu misie a armiei de a repro­­franțeze, carii după la întroducerea telegrafelor mai nainte, armiea priimisă un sosit Orație Verne, cească unite unguri, date Austriei de cătră liniei de aparaturi, săntu în­­amploiați. Aice la valurile lui Traian, perderile cauzate de insurecție esbutig 1. Poartă. Engleze figurau formănd un daghreotipist. JURNALUL de CONSTANTINOPOLI zice că, I. Poartă ar găndi cu seriozitate, a cere de la Greciea o descrăunare fiile turceși, care după acea fole, s'ar rădica la mai multe milioane fiorini. Se asigură că, Prințul Napoleon ar fi să întrebuințăze în armiea tur­­cau să fie îndepărtați. O depeșă telegrafică, dă n­outăți de la Constantinopoli pănă la 3 Iulie, după ca­­re, unu transport însămnător Franțeze, purcesăse din Varna. Duca Cambrige, Constantinopoli. De la Bucureți ce scrie din 28 Iunie că, după n­outățile vrednice de credință, tru­­pele Franțeze și ală­­ture cu trupele Turcești, în acea mai mare napte de prin pozitiile țermului drept a Dunărei. N­outățile de la Șumla, ce agjung pănă la 1 iulie, sosit la aceasta s­au anunță că, trupele alieate au Pravadi și la Șumla și prin pus în comunicație cu aripa dreaptă a trupelor tăbărite pe înălțimile poliției din urmă. Între Rasova și Cer­­navoda, încă de la 28 Iulie erau postate aripa trupele Turco-Egiptene, locul lor altor trupe agutătoare. Din 4 Iulie se scrie de la Șumla că, trupele Engleze în număr de 16 șii inși, (între carii întră cele 4 baterii giment de cavalerie, ) au părăsit Devna înaintat spre Bulgari­a, spre a lasa As­­tăzi, toți comandanții diviziilor, șefii sta­tului major și comandanții anșeri a tru­­pelor Anglo-Franceze, au sosit în general cvartira lui Omer-Pașa­. N­outățile de la Vidin din G­ulie, lar Turcii îndreptară corpusuri care Tortucai mi­portează Kir, însămnătoare Rasova, după căt­re ape, spre a protegui Silis­­trica de întămplările unui n­ou arab. Duca Cambrige, după cum arată o de­­în 2 la spre a confera cu D. Bruc, internunțiul Austriei. Ei au trecut în revii, în ace dimineață înpreună cu Sus­­peșă telegrafică, se re'nturnasă Constantinopoli, AVTA de VEZER și alte ju­rnale, ad­ pra rotărei Wirgembergului în conferenție autorul, au dorit ca Confed­rațiea ger­mană să rănite cu stricteță neutră în in­teresele și cu derate. GAZETA de LIUBEC din 6 Isaie, au pri­mit n­outatea telegrafică, că 8 vapoar de rezbel Engleze, ambarcau la privirea îndepărtărei de la marginile Ser­­biei a armiilor ambelor puteri rezbeluitoa­re, se prescrie senatorilor ce s'au fost trimes prin deosebitele ținuturi, în cali­­tate de comandanți militari, să se reîn­­toarne de la posturile lor din Belgrad. Germaniea. BERZENHAL­, cu data Hamburg 5 Iulie. a D. Hodges, șarje d'a fer­mi general consul a Angli­­a în cunoștiințare ei, prin carea aduce la cunoștința supuși­lor britani, petrecători în politiile au­­teatice și pe teritoriul lor, avizul juris­­consulților Englezi, dupre care, ori­ce su­­pus a Reginei Victoriea se va de înprumutul Rosiean, se va înpărtăși învinovăți de înalta trădare. GAZETA NAȘIONALĂ, dupre o cores­­pondenție anunță că, Senatul Hamburghez au repocat oprirea încheierei nuoului înpru­­mut Rosiean, însă, cu toate aceste, în­­prumutul tot iu ce înțeresc, trupele Franțeze decrinare pentru EXO NAȚIONAL HEPMAN, apars de 4 Constanța că, S. S. Papa ap fi adpecat Gu­vernului mare ducal de Baden, o notă, spre a protesta în contra călcărei privelegiile bisericești și spre a sprijini purtarea ar­­hiepiscopului de Friburg, în ce se atinge de proprietățile bisericei Catolice. Astt m­outate însă, merită încă a se adeveri. Prăștirea. NUOUA GAZETĂ de PRUSIER, face ur­­mătoarele reflecții asupra manierei cu ca­re s'au purtat rezbelul pănă acuma, de că­tră cele două puteri occidentale: „Cănd consultăm istorica mi vedem, cu o­dinioară Franțiea și Angliea cu toate incurcăturile și greutățile ce­ și rădicau u­­na alteia, șieau să desbarle trupe și ce poarte cum ce cade un rezbel cu tot drep­­tul ne vine să înt­rebăm, în fața incungu­­răturilor ce se manifestează astăzi în rez­­belul în contra Russiei și a îngrijirei ce o întrebuințază, spre a ce feri de ori­ce lo­vire care ar pute să ne amenințe despre vre­o parte, cu tot dreptul zicem, putem să întrebăm, d­acă nu cumva un loc de a privi acest rezbel ka ne obiectul lor principal, cele două puteri nu găndesc mai curănd să'și păstreze neatinse pute­­rile lor, pentru a doua fază a evenimen­­telor, cănd ele vor trebui să se certe cu arma în mănă de la descrăunările ne care, ce cred îndrituite a le aștepta pentru chi­­tuelile lor? „la o asemene închiere venim cu atăta mai ușor, cu căt șim că, puterile Occi­­dentale ne'ncetat strămtoresc ne Aerstriep pentru trebu­­în provin­­țg uruințile și un re­­de trupe Galipoli spre se înturnasă la mi publică neadevărată n­outatea dată de cătră G. din năuntru a D. Azica Nenadovici, carile s'au prezentat în locul întăiului ministru ser­­biean D. Simioi, ue ce afla bolnav. D. Nenadovici, judecăndusă după espresiea fi­­sionoșiei sale, se părea a nu fi pre mul­țămit de audienție. Austriea, au cerut de la guvernul Serbiean, a conteni înarmări­le di­ezercițiile de toată ziua a miliției; însă, nimica nu arată însă, cum k- s'ar găn­­di la priimirea acestei cereri. În 6 iulie, trimisul Angliei D. Westmor­­land, au dat cabinetului Vienei o notă, prin care s­espune motivurile blocărei gurilor Du­­ptrei. Secretarul privat a Regelui Greciei, D. Wenland, au sosit la Viena. Numărul din 14 iulie a Gazetei de Vie­­na, cu data din acea zi, cuprinde tratatul defensiv și ofenziv încheiet în 10 Anpiaie, între Austriea și Prusiea, cu arghicolul a­­dăogit, precum și convențiea d­intre Aus­­triea și Turiiea, atingătoare de Principa­­tele Dunărene, și încheiet în 14 Iunie . Ace­­ste documente s'au pariiniat de Imperato­­rul Austriei, cel întăi la 28 Aprile, și cel de pe urmă la 30 Iunie. JURNALUL PRESA, pr a ministrului din­năuntru Serbiean, a­­dresat șefilor de ținuturi, prin care, în Boiadgi-Chei, lăngă Constantinopoli, de la Bamberg, tanul o brigadă otomană și 20 tunuri ar. MONITORUL WIRTEMBERGER, declară |­tilerie, ce s'au unit cu disigren­ța. În 4, au repurtes spre Varna Ascipi­a. GAZETA de BRESLAU zice: în 3 iulie, Feldțarg maistru baron Hes și Arhiduca Al­­bert au sosit la Semlin, unde, s'au priimit de cătră consulii­ Angliei, Franției și Pru­­siei, de caimacanul fortereței Belgrad, mu mai la urmă de ministru Serbiei comunică o circula­­prinderea actului federal, pe principiul că, adecă, rezbelul nu poate declara de­căt în viag cănd, margi­nile germaniei vor fi atăcate sau amenin­țate; urmează un­­atac, clarațten­zul „Virtembergul, Orientului, nici amenințare, la Bambek­, crede că ar trebui să ce ce se opricin Wirtembergul unească cu de așa dup, fiind că nu de mnirei cu ea. De acum vor duce în de căt în sen cele alte staturi conte înainte, porgurile toate vasele ce­nosiene, ce 80] prinde fără nici o deosăbire, zice des senzul Mo­derbur Balti e

Next