Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-05-05 / nr. 35

da vece, un teas șid-Pașa Mut­a se așeza pe nopoli cu data divan cu picioare de la 4 Maiu închide a ce supune hotărărei soartei, o trimete spre nospi Moca amețitoare, numai asta ear Fuind Efendi ministru ochii, din ciubuc niște lunți suluri de fum de care poate astădzi pe M­ăngăel. Ce Ch numit mare vizir. Ne mai mi încrucite­ a la Constanti­­anunță în Capitaliea M. Il­ise înso­­a soarbe noi înțălepții apusani batem capul T­o­p' „­e­a- Nuvelele cele mai noue de à căte a ne face Ali­­t Snu ședitații despre împresurarea Europei de cătră Rosiea, despre echilibrul unui Minister Otoman de reformă, despre cele patru punc­­turi de garanție, despre restatornicirea Po­­loniei &&. Ce ne agată cuvintele cele mai spirituoase asupra chestiilor politice, deacă ne toată dziua naște ceva nou, de care lu­­mea încrezitoare ce aruță cu înfocare­­a de un talizman nezmintit, care are a ne feri de fum­ile revrelului și să ne acufunde în som­­nul cel dulce a păcei? Deacă s­au curmau toate temeiurile pro și contra, deacă toate inimile Europei se cutremurau, deacă min­­tea nu putea găsi nici un drum, practicabil, carile cu sigurătate să ne poată scoate din deacă toate de onorul, puterea, banii și re­­laberantul cvestiei Orientale, s'au espus în pericol căte se aprețuesc omul politic, numite militar; cu toate aceste căbd toate plutesc solidă nici idee de pace nici acea de rezbel, în aer, și nu vra să fie o formă căt de sănged și copilăresc să cuvine a se arăta fie­care cuvănt a unei debarații, a convorbirei, a cercetărei, asupra acestuiea s­au acelui punct de garanție ! Crestiea Mă­­rei Negre încă tot nu s'au înlăturat, și ea­­că Gazeta să aruncă ca o d­oică flămăndă asupra unei noi împacări ca la oara repre­­în­tai vine restul or­­ientației să ce poată arăta publicului to­ată a ei săruătăciune, nicirea Poloniei, frumoasă îmbucătură! cam dar foarte ademeni- Nu, nu le-am mistuit, încruntată și svănțată, Oare toate, să o gustăm? Bucatele cele vechi încă lămurit dzicănd, din cele patru puncte ni-au rămas Nu, să ne mai întră- N'au venit încă tim­­încă sult în stomac, și să năm așteptăm. pul, în care să putem cu seriozitate vorbi despre restatornicirea Poloniei, și deacă ar veni vr'o dineoară acel timp, apoi ne se pa­­re Kb mult nu Ce va vorbi, ce Ce va opera, s'au scos din ministeriu, că Lama, ce ce aută pănă aria intereselor streine. Lord Stratford Crimeea­clii s'au întors din Turciei. Mehmed-Ali-Pașa cumnatul Sultanului s'au rechemat din egzil. Pod­ea. De la Kelzingaer (in Finlandica) din 16 Apr­eciaț, că Imperatorul Alecsandru ii de marii Vaci Constantin si Nicolae, Ba cu marina și cu întăririle Finlandei, sosi în ace poliție după căteva dzile se de­­cizice călare scop a inspecta toată mar­inel. A de sigur că are să se îndoească activitatea în lucrurile întreprinse pe la mai mare puncturi, spre a complecta întăriturile. În general de cănd Marele Duce Constantin s'au însărcinat aste lucrări au luat o însămnătoare întindere; și dacă toate se vor îndeplini după planul ma­­relui Duce, apoi fie­care casă de a Provin­­ciei se va prefate în cazarmă s­au fortereță. După un nou semnar de la Can­ flerepcesor, aflăm­ că puterea Rosieană ce alcătuesc din 639 batalioane, 582 ecradioane și 1,816 tu­­nuri, din care 637,000 sodați sunt de infan­­terie, 95,000 de cavalerie și 42,000 de ar­­tilerie, peste tot 784,000 soldați, afară de rezervă, de care fie­care regiment de infan­ 2­terie numără căte 2 batalioane, adecă rezer­­va peste tot 192 batalioane complecte și sine organizate. Pe leagă aceste se mai află nevoe ui sotnii de Cazaci, care la timp de se pot sui la 70, căte de 800 soldați fie­­care. Din armita de Caucaz care se alcătuia din 30,000 soldați, două divizii de infanterie și o brigadă de dragoni, s'au retras în cur­sul verei trecute, cu care s'au complectat ar­­mata Europeană. 2 Mai, transportarea mărfurilor de la După scrisori de la Curlanda din aflăm Kb Riga spre marginile Prusiei au reînceput Legrătorii intrebuințați la fortificațiile gurul șase de L’ira și la redutele înnalțate în astei politii, au a se mai agiutare cu unii țarani adunați de prin părțile din între­­dispime. Trupele ce formează garnizona Curlandiei, s'au mai înputernicit cu proas­­pete detașamente ce așază tabera în astă provinție. Raportul Doctorului Mandt asupra boalei mi­moriei M. E. Imperatoru­­­­lui Rusiei Nicolai I. M. C. Imperatorul NICOLAI suferea de mult de maturi. Amețele și dese dureri de capii erau principalele simptome, cu tote că mai în­spune acte dureri ce mai răm­ mice mai mic­­șură, încăt M. C. ce credea mult mai bine în sanatate. De vre o mase­dzile M. S su­­ferea din cauza unei pătrunzătoare rășteli, de gripă, care domnea mai preste toți pe aste. Doctorii sei nu'l putu apleca de a lua niște mai serioase. Dus in fie­care dimineață, dură de 20 roade, M. C. ași continuă lucrările sale fără în­­trerumpere, cu atăta mai mult KB starea sa generală nu era tulburată Sămbătă în 5 (17) Fevruarie M S. au avut în timpul pop­­tei oare­care greutate la resuflare, și pe care însuși o numea înădușea îngrijiri lua lă. Cla­­minarea ce­i ce făcu cu instrumente desco­­Lr g de activitate a tir­­pe în partea din­ sus a plămănilor din stănga cu toate că se nces cu adeveratul cuib a gripei ar fi in partea din moe à nr săpuilor din d­eaura, și nera se cunoscu de­­plin prin su­bărcăit din lăuntru, ne care cl­­acestui tișip pa­re odată însuși­t, €.­ăl auzea. îÎn cursul nici o simptomt de friguri, și nu 5 osu­a­rie puleul încă tot era deplin liniște, ba­ni era pre puțin încarcată, și loru gălbie de la rădăcină pănă la mizaoou. S'au întrebuit cel mai serioasă luare aminte la istu semn­, mai întăi fiind KB, partea în­­semnată a plășmenilor remasă pănă atuncea cu totul libere, și în urmă din cauza unei particularități speliale, constatănd în aceea că vițetul ressullărei, chiar și nu cropea de deplină sanatate, era pre slab și absea se au­­diea, asta era cu totul de contra cu stru­ctura, cea largă a peptului, îngrijirile acelei dzile, zicca parte de­asupra a plămănilor din dre­ ce respira mai ușor; greutățile re­­și împedecă ami face exercițiile sale ki putu, eu flărei mai perică, nu ne M S, de tot­de­a­una în mi d­ear ocupăndu- se merări de. Totuși M­S nu eși din casă, și pe lăngă doctoriile tre­­buincioasă 'i s s'au mai însemnat o aspră dietă pe care au și păzito. În 5 di 6 Fevr­enpie, răul se putea ru vn­ca cu totul înlăturat, însă tușa tot con­­s­ au aplecat pe M. S. de ninsa. Mai în urmă a părăsi dușul. Este de observat KB camara unde ce culca Imperatorul era foarte nefa­­vorabilă pentru grip?­, căci ea ce lili ua ne cănd a frigul era afară de la 19-22 grade reamiur, în camară nu era nici odată mai cald decăt de la 11-13 grade. Se apropie de intrat în săptămăna întăia a postului mare, și cu toate stăruințile M. S. au ramae statornic hotărărei de ami face datoriile religioaeb în ace întăi săptămănă, s'au schimbat diera ce cu toate aceste­a, mele ne­­prin urmare cu totul pănă atuncea o păzisă, S înduplecăndu-se la rugămințile contenite nu eși din casă în 7 și S fevru­­arie; însă, la 9 fevruarie simțindu-se de­ tot bine, au hoterăt a merge la manejă spre a vizita niște trupe nose. Spre a împe­­deca ne M. S. de a nu eși ne frigul ne urma­ atuncea pe la noi, și spre a Aura pe căt ce putea mai mult îngrijirile și luarea amin­­te am npoase sara în 7 Fevruarie de a œu­­conselierul privat Doctorul Ram­hald și cu consilierul de stat Doc­­torul Care­l. În vizita­re am făcut ML S. că de­ la Viena, de Red- S El continua a deși la o căl­­apta casă, cu grele iabinet. ColȚ a Palatului, trei mari fereste, din ele sufla mai ne'ncetat VĂATUL ce consult­aB­­ i s'au ajutat de un co­­­ave o cuprindere mică­­ diintre care asupra unica Diminea­­­ À îndată. După rul Șașil de la părintele său s'au dat nine strai trimise și ne care trebuel numai de­căt să le îmbrate ce îndreptă împreună cu ofiterii Roeseni spre muntele unde ce afla CLE înbănga­­părintele Un muntelan ținela asupra papu­­lar de Mapizi­­sai bătrănului Șamil­ah mare cortel închie, Fape il apara de arșipa soarelui. Șeful Circneienilor este un om ba de 47 anni, de o figură fo­rte espre­­de o frum­useți rară, încălțăminte galbine și un turban alb.­­ Când tră­iui o sărute, după care vă­­îmbrăcomindul ăl sărătă părsind la­­crimi din scărtiotorii sei oki Apoi întorcăndu­­pă e arută că amiciție pe ofițerii Rosieni, și a mulțerii în optimele echi­paronului Nico­­lai, despre îngrijirile ce el vin pentru trobrul­­șamil, an vogăm­ top-o­antă povintele tari sau propriile sale găndiri „Acuma mă încre în sinteritate­a Rosienilor.” Cu dince că el ce temea foarte mult, ba nu și ne finul său. Astă întrevedere are o mare însemnătate: LEE de la 1839 nici un rosiean nu au putut să ce au schimbat îmbrămintea șii cu fratele său baci-Moxamei,­­tănă­­le color d­ar și cu maniere îndatoritoare. astă întălnire fiiul pars o împrăcăminte ce au pom­e măna pe care tănărul de dănsul. El purta de color la neroie, el hi întinsă ăi ce măr­ cumva Pod­emir să pânăleasc­ă, doas ce au pre­­­chimbat prizonierii, și să'i răpească vanii ce au d­at spre rescu­mparare și poate vini padă pe Șașil. Ipad Fa Be­x­ebu­r * |

Next