Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-05-05 / nr. 35
da vece, un teas șid-Pașa Muta se așeza pe nopoli cu data divan cu picioare de la 4 Maiu închide a ce supune hotărărei soartei, o trimete spre nospi Moca amețitoare, numai asta ear Fuind Efendi ministru ochii, din ciubuc niște lunți suluri de fum de care poate astădzi pe Măngăel. Ce Ch numit mare vizir. Ne mai mi încrucite a la Constantianunță în Capitaliea M. Ilise însoa soarbe noi înțălepții apusani batem capul Top' „ea- Nuvelele cele mai noue de à căte a ne face Alit Snu ședitații despre împresurarea Europei de cătră Rosiea, despre echilibrul unui Minister Otoman de reformă, despre cele patru puncturi de garanție, despre restatornicirea Poloniei &&. Ce ne agată cuvintele cele mai spirituoase asupra chestiilor politice, deacă ne toată dziua naște ceva nou, de care lumea încrezitoare ce aruță cu înfocarea de un talizman nezmintit, care are a ne feri de fumile revrelului și să ne acufunde în somnul cel dulce a păcei? Deacă sau curmau toate temeiurile pro și contra, deacă toate inimile Europei se cutremurau, deacă mintea nu putea găsi nici un drum, practicabil, carile cu sigurătate să ne poată scoate din deacă toate de onorul, puterea, banii și relaberantul cvestiei Orientale, s'au espus în pericol căte se aprețuesc omul politic, numite militar; cu toate aceste căbd toate plutesc solidă nici idee de pace nici acea de rezbel, în aer, și nu vra să fie o formă căt de sănged și copilăresc să cuvine a se arăta fiecare cuvănt a unei debarații, a convorbirei, a cercetărei, asupra acestuiea sau acelui punct de garanție ! Crestiea Mărei Negre încă tot nu s'au înlăturat, și eacă Gazeta să aruncă ca o doică flămăndă asupra unei noi împacări ca la oara repreîntai vine restul orientației să ce poată arăta publicului toată a ei săruătăciune, nicirea Poloniei, frumoasă îmbucătură! cam dar foarte ademeni- Nu, nu le-am mistuit, încruntată și svănțată, Oare toate, să o gustăm? Bucatele cele vechi încă lămurit dzicănd, din cele patru puncte ni-au rămas Nu, să ne mai întră- N'au venit încă timîncă sult în stomac, și să năm așteptăm. pul, în care să putem cu seriozitate vorbi despre restatornicirea Poloniei, și deacă ar veni vr'o dineoară acel timp, apoi ne se pare Kb mult nu Ce va vorbi, ce Ce va opera, s'au scos din ministeriu, că Lama, ce ce aută pănă aria intereselor streine. Lord Stratford Crimeeaclii s'au întors din Turciei. Mehmed-Ali-Pașa cumnatul Sultanului s'au rechemat din egzil. Podea. De la Kelzingaer (in Finlandica) din 16 Apreciaț, că Imperatorul Alecsandru ii de marii Vaci Constantin si Nicolae, Ba cu marina și cu întăririle Finlandei, sosi în ace poliție după căteva dzile se decizice călare scop a inspecta toată marinel. A de sigur că are să se îndoească activitatea în lucrurile întreprinse pe la mai mare puncturi, spre a complecta întăriturile. În general de cănd Marele Duce Constantin s'au însărcinat aste lucrări au luat o însămnătoare întindere; și dacă toate se vor îndeplini după planul marelui Duce, apoi fiecare casă de a Provinciei se va prefate în cazarmă sau fortereță. După un nou semnar de la Can flerepcesor, aflăm că puterea Rosieană ce alcătuesc din 639 batalioane, 582 ecradioane și 1,816 tunuri, din care 637,000 sodați sunt de infanterie, 95,000 de cavalerie și 42,000 de artilerie, peste tot 784,000 soldați, afară de rezervă, de care fiecare regiment de infan 2terie numără căte 2 batalioane, adecă rezerva peste tot 192 batalioane complecte și sine organizate. Pe leagă aceste se mai află nevoe ui sotnii de Cazaci, care la timp de se pot sui la 70, căte de 800 soldați fiecare. Din armita de Caucaz care se alcătuia din 30,000 soldați, două divizii de infanterie și o brigadă de dragoni, s'au retras în cursul verei trecute, cu care s'au complectat armata Europeană. 2 Mai, transportarea mărfurilor de la După scrisori de la Curlanda din aflăm Kb Riga spre marginile Prusiei au reînceput Legrătorii intrebuințați la fortificațiile gurul șase de L’ira și la redutele înnalțate în astei politii, au a se mai agiutare cu unii țarani adunați de prin părțile din întredispime. Trupele ce formează garnizona Curlandiei, s'au mai înputernicit cu proaspete detașamente ce așază tabera în astă provinție. Raportul Doctorului Mandt asupra boalei mimoriei M. E. Imperatorului Rusiei Nicolai I. M. C. Imperatorul NICOLAI suferea de mult de maturi. Amețele și dese dureri de capii erau principalele simptome, cu tote că mai înspune acte dureri ce mai răm mice mai micșură, încăt M. C. ce credea mult mai bine în sanatate. De vre o masedzile M. S suferea din cauza unei pătrunzătoare rășteli, de gripă, care domnea mai preste toți pe aste. Doctorii sei nu'l putu apleca de a lua niște mai serioase. Dus in fiecare dimineață, dură de 20 roade, M. C. ași continuă lucrările sale fără întrerumpere, cu atăta mai mult KB starea sa generală nu era tulburată Sămbătă în 5 (17) Fevruarie M S. au avut în timpul poptei oarecare greutate la resuflare, și pe care însuși o numea înădușea îngrijiri lua lă. Claminarea cei ce făcu cu instrumente descoLr g de activitate a tirpe în partea din sus a plămănilor din stănga cu toate că se nces cu adeveratul cuib a gripei ar fi in partea din moe à nr săpuilor din deaura, și nera se cunoscu deplin prin subărcăit din lăuntru, ne care clacestui tișip pare odată însușit, €.ăl auzea. îÎn cursul nici o simptomt de friguri, și nu 5 osuarie puleul încă tot era deplin liniște, bani era pre puțin încarcată, și loru gălbie de la rădăcină pănă la mizaoou. S'au întrebuit cel mai serioasă luare aminte la istu semn, mai întăi fiind KB, partea însemnată a plășmenilor remasă pănă atuncea cu totul libere, și în urmă din cauza unei particularități speliale, constatănd în aceea că vițetul ressullărei, chiar și nu cropea de deplină sanatate, era pre slab și absea se audiea, asta era cu totul de contra cu structura, cea largă a peptului, îngrijirile acelei dzile, zicca parte deasupra a plămănilor din dre ce respira mai ușor; greutățile reși împedecă ami face exercițiile sale ki putu, eu flărei mai perică, nu ne M S, de totdeauna în mi dear ocupăndu- se merări de. Totuși MS nu eși din casă, și pe lăngă doctoriile trebuincioasă 'i s s'au mai însemnat o aspră dietă pe care au și păzito. În 5 di 6 Fevrenpie, răul se putea ru vnca cu totul înlăturat, însă tușa tot cons au aplecat pe M. S. de ninsa. Mai în urmă a părăsi dușul. Este de observat KB camara unde ce culca Imperatorul era foarte nefavorabilă pentru grip?, căci ea ce lili ua ne cănd a frigul era afară de la 19-22 grade reamiur, în camară nu era nici odată mai cald decăt de la 11-13 grade. Se apropie de intrat în săptămăna întăia a postului mare, și cu toate stăruințile M. S. au ramae statornic hotărărei de ami face datoriile religioaeb în ace întăi săptămănă, s'au schimbat diera ce cu toate acestea, mele neprin urmare cu totul pănă atuncea o păzisă, S înduplecăndu-se la rugămințile contenite nu eși din casă în 7 și S fevruarie; însă, la 9 fevruarie simțindu-se de tot bine, au hoterăt a merge la manejă spre a vizita niște trupe nose. Spre a împedeca ne M. S. de a nu eși ne frigul ne urma atuncea pe la noi, și spre a Aura pe căt ce putea mai mult îngrijirile și luarea aminte am npoase sara în 7 Fevruarie de a œuconselierul privat Doctorul Ramhald și cu consilierul de stat Doctorul Carel. În vizitare am făcut ML S. că de la Viena, de Red- S El continua a deși la o călapta casă, cu grele iabinet. ColȚ a Palatului, trei mari fereste, din ele sufla mai ne'ncetat VĂATUL ce consultaB i s'au ajutat de un coave o cuprindere mică diintre care asupra unica Diminea À îndată. După rul Șașil de la părintele său s'au dat nine strai trimise și ne care trebuel numai decăt să le îmbrate ce îndreptă împreună cu ofiterii Roeseni spre muntele unde ce afla CLE înbăngapărintele Un muntelan ținela asupra papular de Mapizisai bătrănului Șamilah mare cortel închie, Fape il apara de arșipa soarelui. Șeful Circneienilor este un om ba de 47 anni, de o figură forte esprede o frumuseți rară, încălțăminte galbine și un turban alb. Când trăiui o sărute, după care văîmbrăcomindul ăl sărătă părsind lacrimi din scărtiotorii sei oki Apoi întorcăndupă e arută că amiciție pe ofițerii Rosieni, și a mulțerii în optimele echiparonului Nicolai, despre îngrijirile ce el vin pentru trobrulșamil, an vogăm top-oantă povintele tari sau propriile sale găndiri „Acuma mă încre în sinteritatea Rosienilor.” Cu dince că el ce temea foarte mult, ba nu și ne finul său. Astă întrevedere are o mare însemnătate: LEE de la 1839 nici un rosiean nu au putut să ce au schimbat îmbrămintea șii cu fratele său baci-Moxamei,tănăle color dar și cu maniere îndatoritoare. astă întălnire fiiul pars o împrăcăminte ce au pome măna pe care tănărul de dănsul. El purta de color la neroie, el hi întinsă ăi ce măr cumva Podemir să pânălească, doas ce au prechimbat prizonierii, și să'i răpească vanii ce au dat spre rescumparare și poate vini padă pe Șașil. Ipad Fa Bexebur * |