Gazeta de Sud, octombrie 1995 (Anul 1, nr. 170-195)

1995-10-02 / nr. 170

h- 170 / luni, 2 octombrie 1995 Poli: Conferința Județeană a PNȚCD O conducere întinerită Sîmbătă, 30 septembrie, în cadrul Filialei Dolj a PNȚCD au avut loc alegeri generale. Pentru 30 de locuri din Comitetul Județean și-au depus candidatura 47 de persoane. Comitetul Jude­țean este completat cu 13 delegați de drept. Comitetul Județean a ales noul Birou Executiv. Președintele filialei Dolj este prof.univ.dr. Florin Bogdan. Vicepreședinți: Mihai Ioniță (care este și președintele organizației județene de tineret), Paula Suceveanu și Silviu Ionescu. Secretar: Ion Cornea. Cu o conducere întinerită, Organizația Județeană a PNȚCD este pregătită pentru alegerile locale și generale de anul viitor. • Florin ȚANOVICI Poli: Conferința de presă a Partidului România Mare Creșe și grădinițe la Poiana Brașov Comunicatul președintelui PRM, C.V. Tudor Duminică, 1 octombrie, a avut loc conferința de presă a Partidului România Mare - filiala Dolj, în deschiderea conferinței de presă, președintele filialei Dolj a PRM, Vasile Cîrjaliu, a dat citire comunicatului susținut de Corneliu Vadim Tudor, președintele PRM, la conferința de presă a PRM ce a avut loc vineri 29 septembrie în București. în acest comunicat, C.V. Tudor consideră că președin­tele Ion Iliescu este „plaza rea a poporului român, [...­] acel Păcală pe care ni l-au dat rușii ca pedeapsă pentru actul de mîndrie națională din august 1968“. Președintele PRM de­clară că, după alegerile din 1996, PRM va confisca toate vilele de la Snagov, Poiana Brașov, de pe Litoral și le va transforma în creșe și grădinițe pentru copii, în case de odihnă pentru bătrîni. „PRM își declară solidaritatea față de studenții care nu au spații de cazare“ - se mai arată în comunicat. „Studenții români trebuie să aibă întîietate la cazare față de studenții străini. Trebuie să ferim tineretul român de mizeria tranziției înspre niciunde și nicăieri“ Hotăririle plenarei C.N. al PRM Vasile Cîrjaliu, președintele filialei Dolj a PRM a prezentat, în continuarea conferinței de presă, hotărîrile Plenarei Consiliului Național al PRM din 16 septembrie. Printre aceste hotărîri se numără: hotărîrea privind desem­narea lui C.V. Tudor pentru candidatura la președinție, hotă­rîrea privind convocarea Congresului al lll-lea al PRM în februarie 1996, hotărîrea privind înființarea la nivel central, în cadrul PRM, a unui departament privind combaterea jafului și anarhiei. Conferința de presă a continuat cu răspunsurile date de prezidiu la întrebările invitaților. în ceea ce privește even­tualitatea unui candidat al PRM pentru funcția de primar al Craiovei, președintele Vasile Cîrjaliu a declarat: „Avem în vedere propunerea unui candidat al PRM pentru funcția de primar al Craiovei. Nu știm încă cine va fi, dar vom avea sigur un candidat". întrebat dacă PRM are reprezentanți în structura de conducere a administrației locale, președintele filialei Dolj a PRM a răspuns: „Nu avem decît un consilier ales în 1992. Dar acesta este mai mult al viceprimarului Șuvaina decît al nostru. Nu am semnat nici un protocol la nivel de județ privind administrația locală pentru că nu am fost întrebați! Și, oricum, nu acceptăm să avem reprezentanți în consilii de adminstrație sau adunări generale ale salariaților. Acești reprezentanți luau astfel niște bani nemunciți. Pentru in­demnizația lor trebuiau concediați 10 muncitori“. • Relu GEORGESCU ACTUALITATE GAZETA de SUD Mehedinți: Convenția județeană a PL ’93 Intre stabilizarea doctrinară si febra electorală Desfășurată sîmbătă, 30 septembrie, în prezența unor membri marcanți ai conducerii partidului (Daniela Crăsnaru, Dinu Patriciu, Ludovic Orban), Convenția de reconstituire a Filialei Mehedinți a Partidului Liberal '93 a constituit un prilej de dezbateri, în centrul cărora s-au situat încercările de clarificare doctrinară și de stabilire a strategiei electorale, încă din start și fără prea multe probleme, Dinu Patriciu trece la crima ședinței ... fiindcă organele de conducere ale filialei nu fuseseră alese și corabia, abia lansată la apă, nu trebuia să plutească în derivă. Prilej cît se poate de nimerit pentru liderul liberal de a face o informare, doctă pînă la pedanterie, asupra sistemului de conducere în PL '93, sistem „care asigură o reală democrație internă de partid", la baza căreia stă „principiul autonomiei filialelor județene“. Mai aflăm că puterea executivă în partid este Comitetul Director, iar cea legislativă - Consiliul Național, că mai există o Curte de Conciliere și Arbitraj (fără acordul căreia nu se pot face excluderi din partid), un Birou al Senatului partidului (care poate cenzura hotărîrile Comitetului Director), instituția liderilor etc. Un raport succint și realist în graba de a trece la alegeri, liderul partidului era cît pe­ aci să uite a-i da cuvîntul profesorului Sergiu Anasta­sescu pentru prezentarea raportului Comitetului de organi­zare. Scăparea trece aproape neobservată. în acest raport s-a menționat decizia conducerii partidului, din 29 mai 1995, privind demiterea fostei conduceri a filialei, care „n-a acționat în sensul politicii partidului, blocîndu-i timp de a­­proape doi ani activitatea în Mehedinți, cu consecințe grave pentru viitorul său electoral“. Comitetul de organizare a fost preocupat să alcătuiască „o echipă tînără", care „să poată lucra efectiv“. Au fost înființate organizații „solide" în Dro­­beta Turnu Severin, Orșova, Vînju Mare, Pătulele (comuna bunicilor lui Dinu Patriciu), Vînători, Gîrla Mare, Cujmir și nuclee „consistente“ la Strehaia, Baia de Aramă și în mai multe comune. „Noi gîndim - a spus Sergiu Anastasescu - că trebuie să punem un accent marcat pe aspectul doctrinar. Nu vrem să facem o politică tributară oportunismului, nu facem o politică pentru 1996, ci pentru viitor. Nu ne intere­sează ce se va întîmpla la anul". O poziție realistă, după opinia noastră. Numai ea avea să trezească spiritul critic al lui Dinu Patriciu care, apreciind că „Mehedințiul este un județ rămas în urma altora" în sensul penetrării PL '93 în conștiința electoratului, trece la punctul următor al ordinei Alegerea Prezidiului județean ... Cu o remarcă nu lipsită de miez electoral: „Un par­tid liberal trebuie să fie un partid de oameni eficienți și motivați, în stare să organizeze întîlniri electorale în toate localitățile județului. Alegerile pentru Prezidiul județean se desfășoară aplicîndu-se principiul autopropunerii. Se propun în funcții și sînt aleși, în unanimitate sau quasi-unanimitate, de cei 52 de participanți, următorii: prof. Sergiu Anastasescu (președinte), prof. Ileana Andreeanu (vicepreședinte poli­tic), tehnician proiectant Mariana Hoancă (vicepreședinte organizatoric), ec. Nicolae Bobia (vicepreședinte economic), inginer Cristinel Popescu (director executiv), profesor Elena Cantemir și inginer Carmen Pleșca (membri supleanți). Scurta istorie a unui lung expoeeu sau Dinu Patriciu și „complexul erecției continue" A urmat un lung expozeu al liderului Dinu Patriciu, care s-a vrut o scurtă istorie a PL '93, de la despărțirea de PNL și pînă în prezent. De greșelile politice comise în 1990 și 1991 de PNL nu se face vinovat, a precizat Dinu Patriciu, Radu Cîmpeanu, ci un grup de „oameni respectabili" rămași la „nivelul concepțiilor din tinerețe". Coagularea mișcării liberale­­ s-a considerat atunci de cuviință - trebuie să se facă nu în jurul unor personalități, ci în jurul unor idei. PL '93 a încercat mai multe alianțe politice, în ideea de a con­stitui un pol puternic al mișcării liberale, de a se defini mai exact ca mișcare politică. După desprinderea de Convenția Democratică, PL '93 a cunoscut, în viziunea lui Dinu Patriciu, „un proces de creștere". Acesta va face ca succesul în alegeri să fie considerabil. Cu condiția unei „unități inteligente a Opoziției" și a susținerii „unui candidat credibil și nu a unei mascote". „Lipsit de personalitate", Emil Constantinescu nu este creditat de Dinu Patriciu cu nici o șansă la „prezidențiale". PL '93 intenționează să candideze pe liste proprii, sub deviza „Proprietate - Ordine - Dreptate", în toate circumscripțiile electorale, mizînd pe minimum 15% din electorat. Reiterînd, cu o ușor sesizabilă voluptate, o apreciere a lui Ion Cristoiu despre PL '93 („un partid în stare de erecție continuă"), Dinu Patriciu s-a lansat într-o serie de diatribe la adresa actualei Puteri, multe dintre a­­cestea duse pînă la marginea invectivei (Nicolae Văcăroiu „un fost contabil la George Păunescu, știrb și bețiv, dat afară pentru incompetență de Petre Roman și uns prim­­ministru de Iliescu", Guvernul - o adunătură de „incapabili și incompetenți“, Iliescu - „patronul capitalismului sălbatic din România" etc). O fi ea euforică starea de „erecție continuă" dar, în asemenea condiții, nu știu și cît de, să zic așa, productivă s-ar arăta. Altminteri, „erecția continuă“ nu e decît o anomalie ca oricare alta... Dinu Patriciu - campionul politicii net antirusești in România­ între alte acuze, Dinu Patriciu a formulat-o și pe aceea că Puterea a vîndut țara Moscovei. L-am rugat, în cadrul dialogului ce a urmat, să indice numele unei personalități românești care, odată ajunsă la putere, ar fi capabilă, ar avea curajul să practice o politică net antirusească. „Acel om eu sînt!" - a zis după două-trei secunde de cumpănă Dinu Patriciu. Declarația a părut s-o ia prin surprindere pînă și pe profunda poetesă care a fost și rămîne Daniela Crăsnaru. Să fie un preambul al anunțării candidaturii lui Dinu Patriciu la funcția de președinte al României? • Eugen MĂICĂNEANU de zi. Poli: Conferința județeană a PDSR­­ la limita dintre previzibil și imprevizibil Aproape tot Consiliul Județean PDSR a fost schimbat Așteptată cu interes atît de membrii PDSR, cît și de presă. Conferința județeană a partidului de guvernămînt a fost plină de neprevăzut. La finalul acesteia, după aproape 11 ore, mai rămăseseră în sală aproximativ o sută de delegați, pentru a afla cine va conduce destinele acestei formațiuni politice în județul nostru. Dar ce s-a întîmplat pînă atunci? De la tribuna prezidiului, raportorii au prezentat celor 507 delegați și invitați rezultatele activității partidului, de la data de 5 iunie 1993 pînă în prezent, bugetul de venituri și cheltuieli, comisia de etică și litigii etc. Din materialul pre­zentat de senatorul Gheorghe Ionescu, președintele organi­zației județene, am reținut faptul că structura socio-profe­­sională a partidului, la nivelul județului Dolj, este extrem de diversificată. Din cele arătate, a rezultat că ponderea o dețin țăranii - 4.019 și muncitorii - 3.147, din totalul de 12.000 de membri. Conducerea partidului și-a exprimat nemulțumirea față de numărul extrem de mic de membri - 3.032 - înscriși în momentul de față în organizația municipală. Asemenea situație neplăcută poate fi întîlnită și la Calafat, Băilești, Filiași, Dăbuleni, Bechet, localități cu un puternic potențial economic și social. Președinte al filialei județene a PDSR a rămas sena­torul Gheorghe Ionescu, dar în josul „organigramei" de partid, schimbările au fost radicale. Doi membri marcanți ai PDSR, Eugen Pîrvu (director adjunct la Direcția Agricolă), fost vicepreședinte și Georgeta Stănică (șef serviciu FPP), fost secretar, au fost excluși din Consiliul Județean. Multe alte persoane importante în structura PDSR au riscat să nu fie nici măcar membri supleanți. Proaspeții recruți de la PD-FSN, vicepreședintele Consiliului Județean, Florea Ionel, a fost desemnat vicepreședinte cu probleme de... turism, iar senatorul Ion Predescu este simplu membru în Biroul Executiv, deși figura printre propunerile pentru președinte! Reprezentantul rromilor românizați, Petre Burtea, nu a adus (încă) miile de adeziuni promise la Conferința Munici­pală, dar el se va deplasa la București, delegat la Conferința Națională, alături de o altă bază a PDSR, Dumitru Tatian, de la Partida Rromilor. La comunicarea rezultatelor finale, în sală nu mai rămăseseră decît cei care sperau să obțină o funcție de conducere și cîțiva reprezentanți ai presei. Întrebîndu-l pe președintele Senatului, Oliviu Gherman, dacă nu s-a făcut rabat de la decizia Biroului Permanent Național, privind limitarea accesului parlamentarilor la funcția de președinte de filială, acesta a răspuns: „Nu era o decizie, era doar o recomandare“. Au fost aleși 211 delegați pentru Conferința Națională a PDSR, din luna noiembrie, număr destul de mare pentru o delegație. Cele 211 persoane îl vor susține, probabil, pe președintele Senatului, Oliviu Gherman, senator de Dolj, pentru funcția de președinte al partidului. Pentru eforturile sale, senatorul Gheorghe Ionescu a rămas astfel în funcția de președinte al filialei județene. Dar, după cum a declarat președintele Senatului: „Nu pot să nu împărtășesc o opunere a două generații...“ 9 Lavinia BÎCIU, George MITRICOF (continuare din numărul trecut) P­robabil multora nu se convine că nu pot beneficia de comisi­oanele ce le-ar lua pentru im­portul de cărbune. Cei din RAS Tîrgu Jiu nu dorm, chiar dacă sunt vitregiți, fiindcă lignitul produs de ei chiar și în 1994, comparativ calitativ, a fost mai ieftin cu circa 2 dolari /tonă decît cel din import (RAL Tîrgu Jiu -12 dolari/tonă față de cel ce se putea importa din Polonia, Ungaria, Iugoslavia etc., cu 14 dolari/tonă). Probabil cei 74.000 de oameni an­grenați în mineritul energetic al RAS „Ol­tenia“ plus cei 250.000 legați pe orizontală numai de RAS „Oltenia“ nu echivalează cu „VECTOR SOCIAL“ cu cei din RAS în capul celor ce repartizează subvenția. Nu am nimic cu dr.ing. Ion Gâf­ Deac, secretar de stat la M.I., care nu e greu de observat, a­cum devenit scriitor în „Re­vista Minelor“ și „Tribuna Economică“, dar mă întreb de ce nu-i forțează pe cei de la RAH să-și creeze mai repede menționatele de către dînsul, la generate drept, „acele mecanisme proprii de corecție și adap­tare“ (am citat din „Tribuna Economica“ nr.23/joi 8 iunie 1995, pag.9). Ar fi bine să insiste ca și RAH să meargă pe diversifi­carea activității productive proprii fie ele interne, complementare și nu numai RAL „Oltenia“ și RAC Ploiești să se ocupe de, citez tot din cele scrise de dînsul, „Cre­area de întreprinderi mici și mijlocii în zone miniere, sere pentru flori, ferme zootehnice, ciupercării, fiindcă SC „Refa­cere terenuri“ ar exista, și cam rimează totuși cu „mineritul energetic“. Gorjenilor nu le convine ca cineva să tot bărbierească fondurile de la RAS „Olte­nia“, fonduri necesare a fi investite în do­meniul protecției mediului dacă nu se vrea și o protecție a omului, a satului gorjenesc, luat literalmente pe sus, dezradăcinînd nu numai pomii dar și oamenii. Aș vrea să reamintesc că cele știute de toată lumea „veșnicia s-a născut la sat“, s-ar putea să nu mai fie valabile și în zona minieră a Gorjului. Comuniștii nu au putut dezrădă­cina coloana infinită a lui Brâncuși, însă mineritul poate dezrădăcina satul, lipsindu-l de apa și de pămîntul din care și-au tras seva moșii și strămoșii noștri (dacă banii ce ar trebui dați pentru a pune pămîntul la loc, vor fi dirijați cu substrat din obligații sau, Doamne ferește, din prevedere, spre „groapa cu lei“ din Valea Jiului). Nu este drept ca RAL „Oltenia“, din lipsă de fonduri, să nu poată finanța continuarea unor cercetări apuse la fază pilot cum ar fi: - brichetarea lignitului; - obținerea de fertilizante pentru agricultură pe bază de acizi humici din lignit; - combustibil praf pentru ars în stare pulverizată în arzătoare de mică capaci­tate; - concentrarea în masă combustibilă a lignitului; - desprăfuirea lignitului din producția curentă. Cercetări care aplicate, ar asigura desfacerea sigură a încă 15-20 milioane tone de lignit pe an, ceea ce ar mări gradul de siguranță pentru locul de muncă al multor oameni. 9 Constantin PREDA OPINII Minerii olteni sunt nedreptățiți de Guvern Repartiția subvențiilor în minerit este făcută nejustificat discriminatoriu spre Regia Autonomă a Huilei Petroșani, Regia Autonomă a Lignitului Tîrgu Jiu fiind lipsită de fondurile necesare unor procese de transformare și consolidare. Motivațiile și consecințele acestui demers, legate mai mult de sfera politicului decît de cea a economicului, sînt prezentate în continuare. Mehedinți. Conferința de presă a Partidului Socialist Demisia actualului guvern ar fi un act de patriotism în deschiderea conferinței de presă de sîmbătă, 30 septembrie, președintele organizației județene Mehedinți a Partidului Socialist, deputatul Nicolae Drăghia, a prezentat cîteva aspecte legate de desfășurarea Conferinței Naționale a partidului, subliniind că, la nivel național, PS are filiale în toate județele și municipiile, în peste 70% din orașele și comunele României și că a fost stabilit modul în care se va acționa în campania electorală. După care, vicepreședintele organizației județene a PS, inginerul Vasile Iordache, a prezentat un comunicat, în fapt o luare de poziție față de declarațiile triumfaliste ale actualei guvernări. Afirmîndu-se că au fost necesari cinci ani de „tranziție" pentru ca România să devină o țară africană în mijlocul Europei, s-au luat la mînă multe din neîmplinirile guvernanților de astăzi. De la blocajul financiar, mijloacele modeste de existență ale unor mari categorii sociale, evaziunea fiscală, și pînă la privatizare, cuponul fiind definit ca un „jalnic bacșiș care să aline jalea celor care văd cum se topește munca lor de 45 de ani în buzunarele hienelor post-revoluționare, îmbogățiți fără temei ai unei treceri buimace spre cea mai josnică formă a capitalismului, de o sălbăticie justificată doar de lipsa de caracter a celor care au pus mîna pe pîrghiile puterii după 1989“. Și pentru că „toate trebuiau să poarte un nume", organizația locală a PS, prin biroul său executiv, cere demisia actualului guvern, demisie considerată „un act de patriotism“. Solicitat din partea „Gazetei de Sud", deputatul Nicolae Drăghia a făcut referiri la modul de lucru al Comisiei „Apartamentul", finalitatea raportului întocmit de aceasta, ca și șansele de a se dezbate în Parlament Raportul preliminar al SRI asupra evenimentelor din decembrie 1989. „Organele abilitate nu au colaborat întotdeauna cu noi. S-au strîns 4.000 de dosare, iar prin eliminare s-a ajuns la 186, care, cred, cuprind cazuri de vinovăție clară. Peste culorile politice, membrii comisiei și-au dat mîna în sprijinul adevărului, aceasta fiind singura comisie care dă un raport concret Parlamentului, învinuind demnitari care nici în al 12-lea ceas nu și-au făcut mea culpa pentru abuzurile săvîrșite". Referitor la finalitatea Raportului, același vorbitor a adăugat că nu numai Parchetul General trebuie să facă lumină în cazurile amintite, ci și partidele din care fac parte cei incriminați. „Mulțumirea mea este că, din județul Mehedinți, nici un parlamentar nu a făcut obiectul cercetărilor comisiei". în ceea ce privește Raportul preliminar al SRI, Nicolae Drăghia s-a arătat sceptic. Nu va fi pus în lucru, mai ales că s-a constituit o comisie care încearcă să descifreze misterele din decembrie 1989. Componenții ei au dat-o, însă, pe politică, între ei au apărut divergențe, ceea ce pune sub semnul întrebării prezentarea rezultatelor la ultimul termen scadent. Sau, dacă se va prezenta, vor fi sigur trei variante. Modul în care prefectul de Mehedinți își folosește funcția doar în acțiunile politice, benefice propriului partid (PSM), dezacordul cu­ modificările aduse Codului Penal, prin care se prevăd majorări de pedepse pentru insultă și calomnie, dacă sînt săvîrșite de ziariști, opoziția față de proiectul legii secretului de stat, care prevede pedepse pentru cei care publică unele documente, dar același lucru îi paște și pe acei care le-au deținut sau au avut acces la ele, sunt tot atîtea răspunsuri la întrebările adresate de alți colegi de breaslă. Ion LECA

Next