Gazeta de Sud, martie 1996 (Anul 2, nr. 293-318)

1996-03-01 / nr. 293

~Ö­ GAZETA de SI» P­E ÜI­ M |1293/vineri, 1 martie 1996 JSS* Casandra Didu pe podiumul Filarmonicii „Oltenia“ Compozitorul și dirijorul Marian Didu (tatăl) și Casandra Maria Didu (fiică) au evoluat împreună în concertul simfonic prezentat publicului craiovean în seara zilei de 23 februarie 1996. Compozitorului și dirijorului M. Didu, GdS i-a punctat cariera. S-o prezentăm și pe violonista C.M. Didu. După absolvirea Liceului de Muzică „Dinu Lipatti“ din Capitală, urmează cursurile de perfecționare în cadrul „Scuola di alto perfezionamento musicale“ din Italia cu profesoara Mariana Sîrbu. Studiile su­perioare de specialitate le urmează la Conservatorul de Muzică „Giuseppe Verdi“ din Torino, sub îndrumarea prof. Christine Anderson. S-a remarcat încă din timpul școlii, cîntînd în diverse orchestre din țară și străinătate. în paralel a urmat cursurile internaționale de orchestră de la Lanciano. în 1995 a fost invitată în postură de concert­­maestru la „Jove Orquestra de la Comitat Valenciana“ (Spania), pentru un șir de concerte; în prezent face parte din Orches­tra simfonică din La Coruda (Spania), în „Concertul pentru vioară și orchestră“ de Haciaturian, tînăra violonistă (21 ani) a dat dovadă de multă muzicalitate și virtuozitate în mînuirea arcușului, virtuți care au fost răsplătite cu aplauze prelungite. Regretabil faptul că lipsa de rezonanță a viorii a estompat pasagiile de culminație ale concertului. Violonista are marele merit că a scos în evidență imaginile muzicale care conțin elemente ale folclorului armean. în program au fost înscrise încă două piese: Sonata „Patetica“ de Beethoven în orchestrația lui M. Didu, lucrare în primă audiție, cu care s-a deschis programul și „Concertul pentru patru corni și orchestră“ de Hübber. Soliștii concertului: Alexandru Mare de la Filarmonica „Transilvania“, Vasile Bonderciu, Radu Gavril și Gheorghe Dondre de la Filarmonica „Oltenia“. Ultimii trei fac parte din Cvartetul de corn „Carnyx“ din localitate. Cei patru corni au sunat omogen, ca un coral pe patru voci, dînd strălucire concertului pe care l-au interpretat. Sonata „Patetica“, orchestrată cu mult gust de M. Didu, ne-a demonstrat că autorul posedă cunoștințe solide în materie de instrumentație și orchestrație, dovadă catalogul său componistic bogat, în ciuda vîrstei sale de numai 50 ani. Dirijorul M. Didu, director al Filarmonicii din Sibiu, ne-a făcut o de­monstrație și prin decența gestului dirijoral cu care a condus orchestra, haruri pe care le-am semnalat și le-am apreciat în vremea stagiului său la Teatrul Liric din Craiova (1973/1980). Semnalăm cu bucurie măsura conducerii Filarmonicii de a organiza concerte educative pentru tineret. 9 Boris CHELARU De astăzi, pe ecrane: „Patria 6” Punctul zero Prima coproducție româno-am­ericană „Starfilm“ Kiper Lascu - Hollywood. Scenariul și regia: Sergiu Nicolaescu. Film de aventuri pe fundal istoric. Interpreți principali: Darby Hinton, Brian McNamara, Virgil Orchescu, Iurie Darie, Jean Constantin, Emil Hossu, George Mihăiță. „Jean Negulescu“ (fost Central) „Suspecți de serviciu“ Film SUA. Regia: Bryan Singer. Cu: Stephen Baldwin și Revin Spacey. 0 producție complexă, plină de suspans. „Modern“ „Tăntălăul și Gogomanul“ Producție SUA. Comedie în bună tradiție a filmelor cu gaguri în cascadă, reunind nume sonore ale cinematografului american: Jim Carrey și Jeff Daniels, într-un duel amical. .■vU. .>­y­r. C • _ . - De Mărțișor După iarna, începută de timpuriu, ce ne-a purtat, vijelios și însp­imîntător, ca o corabie în derivă, de-a lung­ul a patru luni­­ ar meteorologii ne avertizează că stihiile de gheață nu s-au potolit! - ne simțim, încă o dată, sacrificați, mai înconvoiați, cu umerii "ndoiți de povara nămeților, veniți rînduri­­rînduri. Cu nasul în guler și picioarele î nghețate, înnotînd prin zloată sau chinuin­­du-ne, balansînd, să ne menținem echilibrul De oglinda gheții - pentru care nici Primăria, nici „buticarii“, nici mulți dintre noi n-au găsit un pumn de sare sau un tîrnăcop - încercăm să cochetăm cu primele semne ale primă­verii, căutînd, printre norii cenușii, aplecați deasupra orașului, doritul soare, fie el doar „rotund și palid“, ca un vis de tinerețe, vorba poetului... De cîteva zile, însă, strada a fost invadată de mărțișoare, străjeri ai ano­timpului ce începe, ai reînvierii naturii, alături de ghioceii ce-și insinuează delicatul parfum, din coșurile cu care au venit „la oraș“, pe „strada mare“, cîteva rumene țărănci. Atîrnate de șnurul împletit în arniciul roșu și-n albul de bumbac sau de mătase - talisman îngemănat al sănătății și frumuseții, al iubirii, al norocului și belșugului - mărțișoarele sunt, azi, însemnul eternului feminin, purtat la rever. Sînt bătaia de inimă și gîndul pur, ca zorii primăverii, pentru cele ce dau misterul, farmecul și bucuria vieții noastre. Mărțișoare-antidot al monotoniei hibernale... Miroase a primăvară! I 9 . Darda BOSSUN MART Organizat sub semnul „Mărțișorului“, vernisajul expoziției de pictură „Salonul Primăverii“ este prima manifestare de acest gen găzduită, anul acesta, de către Biblio­teca Orășenească „Anton Pann“ din Filiași. De data aceasta, cea care expune este doamna Porumbița Marinescu, profesoară la Școala generală din Filiași. Aflată pentru prima dată în fața publicului din Filiași, pictorița se prezintă cu subiecte eterogene, majoritatea fiind peisaje și natură statică. Ceea ce predomină însă în majoritatea picturilor este gingășia și sensibilitatea, • •• expresie a unui suflet la fel de sensibil. O secțiune aparte a expoziției este constituită din creațiile elevilor ce activează la Cercul de pictură din cadrul Clubului preșcolarilor și elevilor din Filiași, realizînd în acest mod un nou gen de relație profesor­­elev. Vernisajul va avea loc sîmbătă, 2 martie 1996, ora 10.00, în sala de festivități a Bibliotecii publice „Anton Pann“ din Filiași, expoziția fiind deschisă permanent pînă la data de 15 martie 1996. Succes, Porumbița Marinescu și vă dorim să „pășiți cu dreptul!“ • Marin TURBURAN, Filiași / Ghiocelul și­­ cosmetica Gingașul ghiocel se dovedește un aliaj de nădejde al frumuseții feminine nu numai prin virtuțile lui decorative, ci și... cosmetice, lată o rețetă simplă pentru a scăpa de pistruii și petele de pe față și de pe mîini, ce devin mult prea vizibile o dată cu venirea primăverii. Florile de ghiocel, curățate de cotorașe și de frunzulițe, se pun într-un castron curat, peste care se stoarce zeama a două lămîi. Se pisează bine, astfel ca petalele să se impregneze complet cu zeama de lămîie. Pasta obținută se pune într-un săculeț de pînză foarte deasă, care se lasă la loc călduț timp de 3 zile. Săculețul se stoarce, iar lichidul obținut se strecoară și se pune într-o sticlă de culoare închisă, astupată cu dop. Seara, înainte de culcare, se șterge fața și mîinile, bine spălate, cu un tampon de vată muiat în preparat. Operația se repetă seară de seară, pînă la dispariția neplă­cutelor imperfecțiuni ale tenului Mărțișor 9­9 de purtat în suflet La Grădinița nr. 8 din Craiova, Fundația culturală „I.D. Sîrbu“ din Petroșani oferă astăzi micilor spectatori un mărțișor inedit. Astfel,Teatrul de păpuși „Martinei" prezintă copiilor piesa „Doi prieteni“, interpretarea, muzica și textul aparținînd actorului Ion Drăgoi. Sîntem convinși că micuții vor purta multă vreme în sufletul lor un asemenea mărțișor. • Mihaela FRANCOVSKI Eva, eterna... Să redevenim suple în curînd vom renunța la hainele groase, de iarnă care, timp de atîtea luni, ne-au mascat silueta. Nu plăcută va fi constatarea - pentru multe dintre noi - că formele corpului nostru și-au pierdut din suplețe, că nu mai sîntem ca înainte. Să nu deznădăjduim. Iată cîteva remedii simple care, aplicate cu tenacitate (neglijența înseamnă îmbătrînirea), își vor arăta roadele. • Să ne obișnuim ca, zilnic, să bem un ceai cald, diuretic din cozi­ de cireșe sau din mătase de porumb. • Să bem multă apă între mese. • Edemele dispar dacă vom lua zilnic o lingură dintr-o soluție de 2-3 cepe potrivite, tocate și amestecate cu 100 gr miere și 600 gr vin. • O zi pe săptămînă este recomandabil să ne hrănim doar cu lapte (fără nici un fel de adaos!). • îndreptați-vă ținuta, „sugeți“ burta și contractați mușchii abdomenului ori de cîte ori vă aduceți aminte (dacă se poate, cît mai des!). Cenaclul filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor și al Revistei „Ramuri“ programează astăzi, de la ora 17, în sala Studio T94 a Teatrului Național, ședință de lucru. Vor citi Cristian Teodorescu (versuri), Sergiu Ioanițescu (eseuri). Mărțișorul 5­5 din străbuni Cu o origine ce se pierde în timp, Mărțișorul - sau Mărțișug sau Marț, cum i se mai spunea în unele zone ale țării - a fost semnul cu care românul, alăturîndu-se mesajelor naturii - colțul ierbii, ghiocelul, venirea păsărilor călătoare - a întîmpinat primăvara, renașterea firii. Specializați în etnografie, folcloriști ca Simion Florea Marian ne-au transmis, prin cercetările lor, cîteva dintre datinile legate de prima zi a lunii martie. 9 Părinții obișnuiau să lege copiilor (fete și băieți), la mînă sau la gît, o monedă de argint sau de aur, atîrnată de o „cordea“ roșie ori de un găitan, din două fire răsucite de mătase albă și roșie sau dintr-un fir de arnici roșu și unul de bumbac alb ori din fire de argint și de aur. Jelul acestei împodobiri era acela de a aduce copilului noroc, în tot cursul anului, urarea ca acesta să fie sănătos și curat, ca argintul, o dată cu venirea primăverii, iar peste vară „să nu-l apuce și să-l scuture frigurile“. • Mărțișorul se leagă în zorii zilei de 1 Martie (la românii din Macedonia el se leagă Prima zi din luna martie mai era numită, în popor, Dragobetele, Dragobete Cap de Primăvară sau Dragobete Cap de Vară. în această zi, fetele mari string apă din zăpadă și se spală cu ea, în tot cursul anului, ca să fie frumoase și drăgăstoase. Tot de 1 Martie și pe parcursul întregii luni „se face“ Dragobetele de dragoste. Fetele merg în pădure și adună apa de pe florile de fragi, cu care apoi se spală, pentru a fi plăcute la în ziua din ajun­, înainte de răsăritul soarelui și avîndu-se grijă să nu fie prin preajmă vreo femeie însărcinată ce ar putea „păta copilul de deochi“. • Copiii poartă Mărțișorul 12 zile, apoi îl leagă de ramura unui pom tînăr. Dacă, în acel an, pomului îi va merge bine, și copilul va avea noroc în viață. • Alți copii îl poartă pînă ce văd primul pom înflorit - un porumbar sau un vișin - și-l atîrnă în crengile acestuia, pentru a fi frumoși și sănătoși ca florile. •în Muntenia și Oltenia nu numai copiii, ci și fetele mari, „ba pînă chiar și o seamă de neveste tinere“, poartă mărțișor „ca să nu le arză și să le pîrlească soarele“, de unde și strigarea: „Cine poartă Mărțișoare, nu mai e pîrlit de soare!“ (n.n. - capriciile modei!). • Pe la sfîrșitul lunii martie, acestea pun șnurul într-o tufă de trandafiri iar moneda o dau pe vin, pîine albă și caș, ca să fie rumene ca trandafirul și ca vinul, albe ca pîinea și cașul. • Mărțișorul - spuneau cei bătrîni -trebuia purtat „cu demnitate, de către tinere ca să aibă efectul dorit, altminteri o pățesc precum „Lelița cu Mărțișor/Fuge la bade î­­ntr-un zbor/Și-i dă gură de trei ori/Și se­­ntoarce apoi în zorii/Azi e una, mîine-s două/ Poimîine douăzeci și nouă/Iar cînd lelea a cătat/Nu era de sărutat/Ci de gătit fesele/ „ Fesele, pelincele!“ Jilk văzut, atunci cînd merg la joc și la petreceri. „Descîntecul“ sună astfel: „Floare de fragă/ Din luna lui Marț/ La toată lumea să fiu dragă/ Urâciunile să le desparți“. în același scop se întrebuințează și apa de ploaie sau de izvor, adunată în aceste zile, aceasta avînd și calitatea­­ mai prozaică, e drept­ de a „învîrtoșa“ murăturile (varza, castraveții) ce încep, în această perioadă, să se înmoaie. Dragobetele Spontaneitatea, ca travaliu lată, mereu tînărul creator Marin Sorescu a împlinit 60 de ani. Mulți înainte! De repede trec anii... Nici nu bănuim, ca să-l parafrazez, cînd ne trezim bunici. Am lucrat cu Marin Sorescu vreo 14 ani la revista „Ramuri“. O perioadă pe care n-o pot uita. Și, îmi închipui, nici domnia sa. Au fost multe momente frumoase, în vremuri nu prea luminoase. Ne spuceam creierii cum să facem o revistă bună și apoi așteptam cu înfrigurare verdictul cenzurilor. Fiindcă, deși abolită, chipurile, în 1977, cenzura se multiplicase în vreo patru filtre. Ceea ce unii aprobau, ceilalți tăiau. O dialectică mai greu de priceput, chiar decît cea marxistă. Dar, dincolo de ifosele cenzurii, cele mai multe probleme le crea cronica literară susținută de Marin Sorescu. Pentru el, fiecare articol însemna o chinuitoare naștere. Cînd îl termina, efta eliberator, parcă scăpat de o trudă sisifică. Niciodată nu știai, însă, cînd pune punctul final. Mi-l preda la citit, pentru a-i face observații. Gestul mi se părea de o rară modestie, de care mulți creatori autentici nici nu voiau să audă. Nu le accepta pe toate, bineînțeles. Cronica intra deci în pagină, mai bine zis în șpalt. Marin Sorescu o lua la recitit, începeau alte retușuri. Șpaltul ieșea înnegrit de corecturi.Tipografii se luau cu mîinile de cap. Mai ales că autorul făcea niște adnotări greu descifrabile. Pînă la urmă cădeam la tocmeală, cu tipografii, bineînțeles. Nu voi reaminti „mijloacele“ de persuasiune. Din aceste cronici a ieșit volumul „Ușor cu pianul pe scări“, salutat de cei mai importanți critici. Vreau să spun că la Marin Sorescu spontaneitatea era doar aparentă. Un imens travaliu se ascundea în spatele fiecărei propoziții. Și, slavă domnului, s-a exprimat în toate genurile. Nu-i doresc decît să-și păstreze rezervele de energie pentru a întreține mereu proaspătă această spon­taneitate. Bine elaborată. • Romulus DIACONESCU Pop-rock, Jazz și blues O dată cu primăvara, activitatea culturală din cadrul Casei de Cultură Studențești (C.C.S.) s-a revigorat, căpătind amploarea pe care a avut-o altădată. Astfel, pentru iubitorii blues-ului și jazz-ului, a fost înființat clubul „Yes“, care se întrunește în fiecare joi, invitate fiind personalități autohtone din domeniu: Florian Lungu, Mihai Godoroja, Florian Pittiș. Se intenționează, de asemenea, să se înființeze un club de rock. Deocamdată, există acordul de participare al lui Florian Pittiș, în vederea sprijinirii și lansării tinerelor talente din­­ muzica pop, rock și jazz, marți, 5 martie 1996, în C.C.S. va avea loc o selecție. Sunt invitați să participe soliști și soliste, formații din mediul liceal și studențesc, care abordează genurile sus menționate. • Mihai PÎRLOG

Next