Gazeta de Sud, aprilie 2002 (Anul 8, nr. 2155-2180)
2002-04-16 / nr. 2168
2 COTIDIAN Acroșat de o mașină în timp ce mergea cu bicicleta on Tucă, de 53 de ani, din Craiova, a fost victima unui accident rutier petrecut în dimineața de luni, 15 aprilie/pe strada Calea București. El a fost acroșat de o mașină în timp ce se ducea la serviciu cu bicicleta. „Mai eram cu un coleg cu bicicleta și la Institut, cînd s-a schimbat culoarea semaforului în verde, am plecat. Atunci a venit o mașină din stînga și m-a lovit", a spus Ion Tucă. Polițiștii au început o anchetă pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs accidentul. (S.S.) Factor poștal cercetat pentru delapidare Polițiștii din Olt au propus începerea urmăririi penale împotiva numitei Iuliana Adelina Célin, de 36 de ani, din Drăgănești, aceasta fiind cercetată pentru săvîrșirea infracțiunilor de delapidare, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals. In perioada decembrie 2001-martie 2002, în calitate de factor poștal la Oficiul Poștal din localitate, a semnat în fals în locul a cinci persoane, însușindu-și astfel suma de 25 de milioane de lei, reprezentînd ajutoare de înmormîntare. Prejudiciul a fost recuperat. (M.M.) Florin Cîrciumaru și-a cerut scuze ziariștilor acidentul petrecut sîmbătă, 13 aprilie, la poarta Stadionului Municipal din Tîrgu Jiu, cînd mai multor ziariști li s-a interzis accesul pe stadion, l-a determinat pe primarul Florin Cîrciumaru să își ceară scuze public. Acesta a spus că a fost vorba de o neînțelegere, compătimindu-i pe toți cei care au fost nevoiți să sară gardul sau au plecat acasă. „Ne cerem scuze pentru ceea ce s-a întîmplat. A fost o neînțelegere. Eu nu am fost la stadion. Data viitoare, totul o să se desfășoare normal. Eu voi fi acolo și toată lumea va intra pe baza legitimației de presă", a precizat Florin Cîrciumaru. (E.M.) Furturi record în numai cîteva luni ucrătorii IJP Olt au reușit să identifice cinci tineri care, în perioada decembrie 2001- aprilie 2002, au sustras din 11 societăți comerciale și din două locuințe de pe raza orașului Corabia bunuri și bani în valoare de 300 de milioane de lei. In urma cercetărilor efectuate, Emil Vasile Costea, de 21 de ani, Marian Cătălin Pitulice, de 26 de ani, și Florin Nicolae, de 19 ani, din Corabia, au fost reținuți. Polițiștii întreprind acțiuni pentru prinderea altor doi complici. Este vorba despre Andrei Cotizo Ursa, de 21 de ani, din Drobeta Turnu Severin, și Marin Mirea, din comuna Urzica - Olt, care au dispărut de la domiciliu. Tinerii deja prinși sînt cercetați în stare de reținere pentru stabilirea întregii activități infracționale. Ei urmează să fie prezentați Parchetului de pe lîngă Judecătoria Corabia, cu propunerea de arestare preventivă. (M.M.) Referendum în rîndul profesorilor Profesorii din Gorj va trebui, în maximum o luna, să ia o decizie în scris privind declanșarea unei noi greve. Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere din Învățămînt (UJSL) Gorj va face în această săptămînă un referendum în rîndul personalului didactic, nedidactic și auxiliar. Peste 6.300 de salariați trebuie consultați în vederea declanșării grevei generale, care ar putea duce la blocarea anului școlar. Gheorghe Cîlniceanu, prim-vicepreședintele UJSS Gorj, a spus: „în urma întrunirii Consiliului Liderilor de la Olănești s-a stabilit ca, în cazul în care profesorii vor fi de acord, să declanșăm greva pe 27 mai. Nemulțumirile noastre sunt legate de salarizare, acordarea sporului rural, precum și de proiectul noii Legi de salarizare a profesorilor." Procentul de participare a profesorilor gorjeni la ultima grevă, care a durat două ore, a fost de 93%. (E.M.) Prilej de reuniune a foștilor primari din Tîrgu Jiu Sediul Primăriei Tîrgu Jiu este de mai multe luni în reparații. Conducerea acestei instituții spune că lucrările vor fi finalizate pînă la sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, patronii orașului. Un sobor de preoți va sfinți atunci primăria, iar la manifestare vor fi invitați toți primarii și viceprimarii pe care i-a avut orașul și care mai sînt în viață. „Fiecare la timpul lui a făcut cîte ceva, așa că merită să-i invităm la o asemenea ceremonie. Este și o ocazie unică să fie toți la un loc", a spus primarul Florin Cîrciumaru. (C.C.) IIL GARETA de SUD, Marți, 16 aprilie 2002 Tot mai mulți mehedințeni preferă să facă naveta Viața la oraș a devenit săracă, scumpă și grea de Florin LORDA Nici orășean, nici țăran, nici călare, nici pe jos, nici in căruță, nici in mașină, nici la bufetul din sat, nici la restaurant. Navetistul este „jumătate orășean, jumătate om de la țară", familiarizat, oarecum, cu viața deocheată de la oraș, dar și cu sapa de lemn de la prășitul de duminică. Drobeta Turnu Severin, oraș „de mici traficanți", a devenit, o dată cu dezvoltarea unor platforme industriale, oraș de navetiști. Mehedințenii preferă să locuiască la țară, unde viața e mai ieftină, și să muncească la oraș, unde veniturile sînt mai mari. în Gara Drobeta Turnu Severin peronul se umple la ora 6.20, cînd vin navetiștii. Unii au coborît între Șimian și Turnu Severin. E mai aproape Combinatul chimic de la Halînga de acolo. Navetiștii se grăbesc să nu piardă mașina specială și e bine să nu le stai în cale. După 6.30, pe peronul gării mai rămîn cîțiva navetiști care mai au ceva timp „de una mică“. Se îndreaptă spre „Personal“, denumire pe care au dat-o unui bar din gară, și își cumpără „cîte 50“ de votcă ieftină. După-amiază, pe la ora 16.00, peronul gării devine iarăși neîncăpător. Vine personalul de Orșova și începe îmbulzeala. „Fă, doamnă, te urci sau cobori?“ în compartimente s-au încins jocuri de cărți. „Se mai trage cîte un gît“ dintr-o sticlă învelită în ziar. Unul cîntă „Hai, Lelițo-n deal, la vie“. „Acasă sînt musafir, că ajung numai seara..." Ștefan Horovei are 51 de ani. Are un ochi bolnav, de la un accident de muncă. E din Peri, Mehedinți. Face naveta de cînd era adolescent. Ca să ajungă la haltă, trebuie să treacă un deal, de vreo doi kilometri, așa că pleacă de acasă mai devreme cu o jumătate de oră. Pînă în 1998 a lucrat la Uzina de Vagoane MEVA, iar apoi s-a mutat la TERMO Halînga. La început făcea naveta cu soția lui, care lucra la fabrica de bomboane. Soția e acum șomeră și stă la Peri, avînd grijă de gospodărie. Ștefan Horovei se trezește la 4.30 dimineața. La 5.20 are personal spre Turnu Severin. Muncește pe brînci pentru că are două fete de crescut. Cea mare a dus-o la oraș să facă liceul. „Că la țară nu se face carte. Plătesc gazda fetei cu 800.000 de lei pe lună, iar 500.000 de lei îi dau pe tren. Acasă sînt musafir, pentru că ajung seara, la șase jumate. Ce pot să mai muncesc acasă? Pămînt nu prea am, că, dacă am lucrat la oraș și nu am fost în CAP, nu ne-au dat, în schimb, am porc, găini, ca la țară. Soția are grijă de animale. în 1991 am avut un accident de muncă și aproape am rămas fără un ochi“, spune Horevei. E un om simplu, care a muncit toată viața. Navetist a fost mereu. Orașul nu-i mai fascinează pe țărani Dacă în anii socialismului multilateral dezvoltat, oamenii migrau de la țară la oraș, acum e invers. Orașul nu le mai oferă nimic. Doar sărăcie. Iustin Florescu, director la Agenția Județeană de Formare și Ocupare Profesională Mehedinți, a spus că numărul celor care fac naveta a scăzut: „Orașul a reprezentat o influență fascinantă asupra locuitorilor din sate, în special asupra tinerilor, apărînd astfel o mobilitate de ordin profesional. O mare parte dintre lucrătorii industriali aveau domiciliul în sate și practicau o așa-zisă agricultură de tip parțial. Această migrație precede mobilitatea socială, deoarece salariul determină la populația rurală un alt comportament social și noi valori sociale. Majoritatea navetiștilor din perioada comunistă se încadrau în categoria de vîrstă 35-45 de ani, persoane care sînt astăzi în pragul pensionării, facilitînd migrația de la oraș la sat, concomitent cu descreșterea numărului celor care fac naveta“. în Drobeta Turnu Severin, fenomenul navetismului este mai pronunțat pe platforma industrială ROMAG TERMO și PROD. Dar și aceste societăți au concediat masiv, cei mai mulți disponibilizați fiind din rîndurile navetiștilor. Drobeta Turnu Severin a reprezentat în anii '80 o mare fascinație pentru locuitorii de la sate. Combinatul de apă grea, șantierul naval, uzina de vagoane, fabrica de mobilă sau de confecții, au reprezentat pentru țărani o adevărată mană cerească. Majoritatea s-au angajat la oraș. Dar, în ultimul timp, viața la oraș a devenit săracă, scumpă și grea. Cei mai mulți navetiști au văzut că nu mai rentează să bați drumurile. încet, încet, ei se întorc din nou cu fața către sat. Pentru că viața grea de navetiști i-a învățat să urască orașul. Mulți mehedințeni sînt nevoiți să facă naveta La Tîrgu Jiu, zicala „Pîine și circ “ nu prea are susținători Circul Pironkov nu-și va deschide porțile pînă nu dezlipește toate afișele din oraș Administrația locală din Tîrgu Jiu primește în fiecare vară solicitări pentru a autoriza desfășurarea unor spectacole de circ care au loc, de obicei, pe insulița de pe rîul Jiu. Organizatorii aduc cu ei nu numai animale exotice, ci și o grămadă de probleme. Circul de anul trecut a devenit celebru în întreaga țară după ce presa a sesizat că spectacolul anunțat de afișe nu avea nici o legătură cu cel de pe scenă. Șarpele boa a murit de frig, leul și-a rupt laba, iar proprietarii circului s-au ales cu un control de la Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorului Gorj, care i-a obligat să le returneze banii spectatorilor. Un alt circ și-a anunțat prezența la Tîrgu Jiu în zilele care urmează. Nici de această dată autoritățile locale nu au scăpat de probleme. Nu se știe încă dacă animalele care vor evolua pe scenă sînt sănătoase, dar primarul Florin Cîrciumaru refuză să dea autorizația de funcționare. „Nu se ține nici un spectacol pînă cînd proprietarii circului nu dau jos toate afișele cu care au umplut clădirile și gardurile din oraș. Au venit la mine și le-am spus că nu mă interesează dacă le spală ei sau îi plătesc pe cei de la Direcția de Servicii Comunale să le curețe. Am amenajat panouri în oraș pe care afișajul e gratuit, așa că au unde să-și anunțe spectacolele“, a spus Florin Cîrciumaru. Organizatorii au anunțat că spectacolele vor începe pe 17 aprilie, așa că nu mai au la dispoziție decît o zi să dea jos afișele. (C.C.) Circul de anul trecut Nemulțumiți de conducerea Inspectoratului Școlar Județean Romii din Gorj vor protesta în fața Ministerului Educației și Cercetării Președintele Partidei Romilor Gorj, Nelu Pavel, a declarat că-l va da în judecată pe inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean, Nicolae Mergea. Liderul romilor este nemulțumit de faptul că postul de inspector pe probleme de minorități a fost ocupat de o persoană nerecunoscută de către reprezentanții acestei etnii. Un alt motiv de nemulțumire a fost și faptul că unul dintre profesorii romi, Viorel Văduv, care a predat cursuri în limba romani pentru copiii romi din trei școli generale, nu a fost plătit. „Am emis numeroase adrese autorităților locale. Am solicitat sprijinul lui Mădălin Voicu. Am trimis o situație clară cu ce se întîmplă aici, la Ministerul Educației și Cercetării. Pot să Nelu Pavel, șeful romilor din Gorj spun că nu există nici o colaborare între noi și Inspectoratul Școlar Gorj. Dacă nu vom primi sprijinul factorilor centrali, nu-mi rămîne decît să organizez un protest, să-mi adun romii în trei-patru autocare și să mergem la București. Legea ne dă dreptul să avem un inspector pentru romi, dar nu-1 avem. Am avut un profesor de limbă romani, dar a plecat pentru că nu a fost plătit de peste patru luni “, a spus șeful romilor. Nicolae Mergea a spus: „ Pentru a ocupa o funcție de inspector, fie și cu o jumătate de normă, trebuie să ai opt ani vechime în învățămînt, gradul didactic 2, și să fii titular în specialitea de pe diplomă. Ori, nu s-a prezentat nimeni din partea romilor la concursul care a fost anunțat în termenul stabilit de lege, în ceea ce-l privește pe Viorel Văduva, acesta nu este calificat. Am înțeles că a ținut cîteva ore cu elevii romi, dar nu a fost prins pe statul de plată și, ca atare, nu a fost plătit“. • Mihaela CHORVATH Șeful culturii gorjene nu înțelege de ce prefectul vrea să îl schimbe .M-oi fi sclerozat dracu'!? Eu sînt un tip mai bolovănos!“ Șeful culturii gorjene, Ion Sanda, a organizat o conferință de presă în care a oferit detalii legate de conflictul care există între el și prefectul de Gorj, Toni Greblă. După cum a spus Ion Sanda, în această săptămînă va fi prezentă la Tîrgu Jiu o comisie guvernamentală care îi va verifica activitatea. Actualul șef al culturii a fost numit în funcție prin concurs în urmă cu peste trei luni, timp în care Ion Sanda s-a plîns că Direcția pentru Cultură Culte și Patrimoniu Național Cultural (DCCPNC) Gorj a fost supusă unui embargo to ceea ce privește, finanțareai de către consiliul județeann. Acesta a mai declarat că între el și o parte din angajații săi există, de asemenea, de mai mult timp un conflict. „Unii angajați de-ai mei au elementul răului în ei. Și nu îmi place pentru că nu sînt drepți. Nu vreau să mă răzbun pe ei și nu vreau să dau pe nimeni afară. Iar cu domnul prefect este altă problemă. Face niște declarații că voi fi schimbat. Mi se comandă dosare. Vor să mă prindă. Cred că am greșit odată cînd am zis că aș concura pentru postul de prefect. Cîndva m-am înțeles cu el, acum nu mai sînt bun. M-oi fi sclerozat dracu!? Eu sînt un tip mai bolovănos și zic în față. Domnul Mischie s-a ferit de treaba aceasta că nu am valoare, iar Cu primarul Cîrciumaru mătețeleg perfect“. K '=6Cj ; ■ '• Eugen MĂRUȚĂ Ion Sanda, șeful DCCPNC Un craiovean a făcut provizii de suc pentru familie pe 250 de ani • Prins cu 140 kg de concentrat de suc în portbagajul mașinii, Costin Marius Pîrvu le-a explicat comisarilor Gărzii Financiare că e vorba de provizii „pentru familia sa“ • în aceeași situație a fost și Mihai Marius Latea, care a motivat că-și cumpărase „pentru el“ aproape 1.500 de pachete cu țigări în timpul controalelor pe care le fără a avea vreun document de profac în zona Calafat pentru depistarea veniență, Costin Marius Pîrvu șifaptelor de contrabandă, comisarii șerul autoturismului, a încercat o ex- Gărzii Financiare Dolj and cele mai plivație puerilă. „A susținut că tot suciudate explicații privind mărfurile transportate fără documente de diferiți cetățeni, 280.000 de litri de suc pentru trei persoane Garda Financiară doljeană, în colaborare cu Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Dolj, a continuat și săptămînă trecută controalele în zona de frontieră Calafat, în vederea depistării actelor de contrabandă cu țigări ori cu alte produse. Oprind pentru o verificare de rutină autoturismul cu numărul de înmatriculare DJ-10-EZI, oamenii legii au descoperit în portbagajul mașinii cantitatea de 140 kg de concentrat de suc (pulbere) ambalat în pliculețe de 0,5 g. Prins cu mîna în sac și cu sucul în portbagaj cui îl cumpărase pentru a fi consumat de familia sa, formată din trei persoane“, menționează Ion Vănușcă, purtătorul de cuvînt al Gărzii Financiare doljene. Comisarii și polițiștii au făcut imediat un calcul: dacă din fiecare pliculeț ar ieși un litru de suc, cantitatea pe care ar bea-o într-o singură zi fiecare membru al familiei lui Pîrvu, din marfa achiziționată s-ar produce 280.000 de litri de suc, care ar ajunge pentru nevoile familiei pentru cel puțin 250 de ani. Varianta nefiind tocmai credibilă, oamenii legii nau „înghițit gălușca“, sancționîndu-l pe individ cu o amendă contravențională și confiscîndu-i întreaga marfa, în valoare totală de 57,5 milioane de lei. Un fumător „înrăit" La un alt filtru de același gen, polițiștii și comisarii Gărzii Financiare au făcut o altă captură impresionantă - țigări, de această dată. Pe DN 56, aproape de comuna Maglavit, au oprit autoturismul cu numărul de înmatriculare DJ-77-FLA. Șoferul, Mihai Marius Latea, n-a avut „pe unde să scoată cămașa“, fiind nevoit să deschidă portbagajul, în interior, 1.469 de pachete cu țigări, din care 1.099 de Ronson, 220 de Kent și 150 de Chesterfield. Cînd organele de control i-au cerut și documentele pentru marfa transportată, Lazea a încercat întîi să îngaime că-și cumpărase țigările „pentru el“. Dîndu-și seama că „n-o să țină“, a recunoscut că nu are nici un document pentru țigările deținute: „Luați-le, domne, confiscările, că nu am acte pe ele!“ Cum nici însoțitorul lui, Flavian Mihai Neagoe, n-avea vreun document pentru cele aproape 1.500 de pachete cu țigări, comisarii Gărzii Financiare și polițiștii n-au stat pe gînduri, au confiscat întreaga marfă - ce nu valora „decît“ 125 de milioane de lei - și i-au mai aplicat șoferului și o amendă. Așa, ca supliment... • Adrian DINU NIJ fi] 1 Ini J11*1 H f| kf i # INTUITțTfl Data apariției I jii.11 <>T»Hf"1\19 aprilie 2002 1 Rubrica DATELE SOLICITANTULUI I Numele și prenumele_____________________ II Adresa------------------------------------------------------------... gang I — ........ ..................................... J Tel.______B.l. seria n ____Poliția_________________J I TEXTUL ANUNȚULUI ______^CX_____________ | I V QY^|- -......................| | |-------------------------------------------------------------------------| | [ îmi asum răspunderea pentru conținutul anunțului de mai sus. 1 Semnătura solicitantului. ■ I Taloanele se vor aduce la biroului de publicitate pînâ cel tîrziu MIERCURI, CU NUMAI 60.000 DE LEI VĂ abonați pentru luna mai și puteți beneficia de unul din cele Douăzeci de premii a cîte 1 MILION DE LEI ȘI ECONOMISIȚI Noi sîntem la locul faptei! și întotdeauna la timp J,n M Hw.t fiu am 65.000 DE LEI Iar în fiecare zi de marți aveți un cupon de mică publicitate gratuită! Trimiteți chitanțele de abonament pînă la data de 15 mai și participați la tragerea la sorți. Abonații prin sistemul de distribuție al buctei .Ic Sul nu este necesar să trimită chitanțele. Abonamentele se fac la sediul redacției, str. Ioan Maiorescu nr. 10, la Poștă, RODIPET și prin difuzorii proprii. Relații la telefon: 051-412.253 ABONAMENTE LA REVISTA incus magazin ................ TII IUI............—1 prin oficiile poștale, la sediul redacției Gazetei de Sud din str. Ion Maiorescu nr. 10, Craiova și prin distribuitorii ziarului. Relații la fel: 41.22.53