Gazeta de Sud, aprilie 2002 (Anul 8, nr. 2155-2180)

2002-04-16 / nr. 2168

GAZKETA de SUD, Marți, 16 aprilie 2002 Biserica Mîntuleasa sau întoarcerea la „școala veche“ Cu o istorie de două secole, Biserica Mîntuleasa este locașul sfînt unde membrii celor 2.700 de familii de enoriași vin să asculte cuvîntul lui Dumnezeu. 1792 este anul zidirii Bisericii Maica Precista Mîntuleasa, pe locul unde, cu veacuri în urmă, fusese o biserică din lemn. Cutremurul din 1838 a deteriorat construcția, rezidirea ei fiind săvîrșită abia în anul 1896. Un al doilea cutremur, cel din 1977, a pus în pericol structura de rezistență și a ridicat probleme serioase slujitorilor bisericii. Fiind consolidată doar cu doi ani în urmă, în 1975, biserica nu a mai beneficiat nici pînă azi de altă renovare. de Sorina STAICULESCU Din luna ianuarie, la Parohia Mîn­tuleasa a fost numit paroh Constantin Reșceanu. Părintele Ioan Bîlteanu, care îndrumase cu credință și frica lui Dum­nezeu enoriașii mai bine de 28 de ani, s-a sfirșit din viață anul trecut, în iulie. Timp de șase luni, credincioșii au as­cultat predicile părintelui Buzera, după care, prin decizia Mitropoliei Olteniei, au fost nevoiți să primească în mijlocul lor un părinte tînăr, necunoscut, venit de la Parohia Romanești. De cînd Constantin Reșceanu propovăduiește cuvîntul lui Dumne­zeu la Mîntuleasa, schimbările nu au întîrziat să apară. Curtea bisericii a fost curățată, iar arborii tăiați. După cum declară părintele, munca a fost asiduă, căci terenul din jurul bisericii nu se afla în cea mai bună stare. Pe undeva, prin spate, exista o poartă care „scurta“ legătura dintre străzile Simion Bărnuțiu și Unirii. Pînă în ur­mă cu 12 ani, închiderea acestei porți a fost interzisă, ea asigurîndu-le cre­dincioșilor... de la fosta fabrică „7 No­iembrie“ accesul în timp util la sluj­bele din duminicile lucrătoare. Dar respectiva „scurtătură“ a devenit, cu anii, un obicei nu tocmai ortodox pen­tru orice trecător grăbit, cîine vaga­bond sau chefliu obosit. Așa încît, timp de cîteva zile bune, muncitorii au scos remorci întregi de gunoaie, sticle, hîrtii, resturi alimentare, excremente. Copacii au fost tăiați, aleile refăcute, băncile vopsite. Și, în primul rînd, poarta din spate a fost încuiată, în ciu­da nemulțumirilor unor cetățeni mai mult sau mai puțin îndreptățiți. Bi­rourile parohiale au intrat în renovare, în aceste încăperi, pe lîngă activitatea consiliului parohial, vor fi susținute și acțiuni cu adevărat creștinești. Așa cum declară părintele Reșceanu, din această vară, la Biserica Mîntuleasa vor învăța copiii nevoiași ai parohiei. La realizarea acestui proiect vor lua parte profesori și studenți din rîndu­­rile enoriașilor, care vor oferi gratuit meditații elevilor din ciclul primar și gimnazial, cu probleme sociale. „Să ne întoarcem la școala veche, așa cum se făcea ea în pridvorul bisericii!“ este îndemnul părintelui. Renovarea construcției în sine este un alt proiect în curs de realizare, însă, în cazul acesta, decizia nu mai aparține parohului, ci Ministerului Culturii și Cultelor și altor instituții în drept. Pentru reconsolidarea structurii de rezistență și refacerea picturii mu­rale este nevoie de aproximativ șase­­șapte miliarde de lei, bani care ar fi imposibil de strîns doar din donații. Proiectul a fost deja demarat, realizîn­­du-se pînă în prezent studiul picturii, cu analizele chimice și expertiza bio­logică. Urmează să se înceapă studiul structurii de rezistență și apoi reno­varea propriu-zisă. Biserica Maica Precista Mîntu­leasa este, mai presus de jocurile de culise, politice sau pur și simplu pă­­mîntești, locul unde credincioșii vin să-și purifice sufletul, să regăsească drumul pierdut către mîntuire. Iar din acest an, pentru copiii credincioșilor va fi și locul sfînt dătător de învățătură. Pentru că nu-și plătesc datoriile la întreținere Mii de familii slătinene au rămas fără apă Lotatorii a noua asociații de pro­prietari din Slatina au rămas, de cîteva zile, fără apă la robinet. Unele au fost debranșate și de la rețeaua de gaze a orașului din cauza datoriilor foarte mari pe care acestea le au atît la so­cietatea municipală de servicii comu­nale în domeniul apei­­ SC ACETI SA, cît și către DISTRIGAZ. Con­form declarațiilor șefului Serviciului Vînzări-Producție din cadrul ACETI, ing. Adrian Buzea, măsura întreru­perii furnizării de apă potabilă a fost dictată de ritmul foarte lent de încasări a datoriilor de la asociațiile de pro­prietari. „Exceptîndu-i pe cei care nu­­și permit efectiv să plătească între­ținerea, rămîn totuși multe persoane care nu vor să plătească. Iar acest lu­cru se întîmplă în cazul unor persoane cu o situație financiară excelentă, patroni, directori sau simpli angajați, dar care au salarii mari. Or, noi nu putem funcționa la nesfîrșit fără să ne încasăm obligațiile restante“, a spus Adrian Buzea. SC ADETI are de încasat de la asociațiile de proprietari slătinene de­bite restante în valoare de aproximativ 44 de miliarde de lei. Fără majorări de întîrziere, Agenții economici din mu­nicipiu au și ei datorii de 25 de mi­liarde de lei către singurul furnizor de servicii comunale în domeniul dis­tribuției apei potabile. Pentru că, în urmă cu cîteva zile, ELECTRICA Slatina a avertizat ACETI că o va lăsa „pe uscat“ dacă nu-și reduce din da­toria de peste 20 de miliarde de lei cît reprezintă factura restantă la curent electric, conducerea societății a apelat la clasica formulă de recuperare a ba­nilor de la populație - debranșarea. Cal­culele efectuate de ACETI au scos la iveală că o serie de asociații din mu­nicipiu au datorii care întrec orice închipuire. Astfel au fost depistate, pentru început, 17 asociații, al căror debit se ridică la zece miliarde de lei. Adăugîndu-se și penalizările, suma se dublează. ACETI a inclus, într-o pri­mă etapă de debranșare, nouă asocia­ții de proprietari. Ghinioniștii locatari aparțin asociațiilor de proprietari cu numerele 3, 21, 24 și 29(cu cîte 1,6 miliarde de lei debit), 41,57(peste 1,5 miliarde), 74,95 și 98. Mai exact, este vorba despre nu mai puțin de 54 de scări de bloc din oraș, adică 1.279 de apartamente. Cea de-a doua etapă de debranșare va demara în această săp­tămână, cînd alte asociații se vor trezi cu robinetul „înghițind în sec“. Direct vizate sunt Asociațiile cu nr. 46,58,67, 68, 91, 108, precum și U22 și bl. U. Reprezentanții ACETI spun însă că furnizarea apei la asociațiile care au fost văduvite de acest lux s-ar putea relua dacă locatarii ar înțelege să-și mai plătească din datorii. Dacă adăugăm la acest fapt apropierea sărbătorilor pas­cale, este de așteptat ca SC ACETI să o lase mai moale cu debranșarea. Asta însă doar pînă după Paști... • Mugurel MANEA Ing. Adrian Buzea: „Nu este de glumă cu debranșarea“ Conducerea SC ACETI SA a pus piciorul în prag Domeniul privat­­ confundat cu domeniul public Pe strada Buziaș din Craiova, la nr. 3, de aproape doi ani, trotuarul este ocupat de materiale de construc­ții. Cîteva grinzi din beton, bucăți de prefabricate și o grămadă de pietriș împiedică circulația în zonă. Toate demersurile făcute de către vecini pentru a-l determina pe Sevastian Șerban, proprietarul materialelor de construcție, să le ridice au fost sortite eșecului. Deși Primăria Craiova se întrece în­semnat adrese și somații, fără valoare, Sevastian Șerban este și proprietarul terenului, nu numai al materialelor de construcție, însă, ni­meni nu pare să țină cont de acest amănunt. Supărat nevoie mare pe vecinul său care ține în fața casei o grămadă de materiale de construcție, Aurel Bărbosu, din Craiova, a început să-l reclame în stînga și în dreapta, că doar, doar o elibera trotuarul. „Nu puteam intra cu mașinile în parcare din cauza betoanelor de pe trotuar. Și-a construit o vilă și după ce a terminat-o nu și-a mai luat resturile de prefabricate și fier beton. Cei de la primărie mi-au spus că îl vor amenda și că îi vor pune în vedere să elibereze terenul. De aproape doi ani nu se face nimic“. După ce reprezentanții primăriei au văzut la fața locului despre ce este vorba, i-au informat pe cei în drept și au trecut la sancțiuni. Cei de la pri­mărie fie nu știu exact care este do­meniul public, fie răspund la recla­mații doar de dragul de a răspunde. Pe 25.07.2001, ca urmare a unei sesizări depuse la primărie, Aurel Bărbosu primește o înștiințare semnată de Vasile Bulucea, primarul Craiovei, prin care era informat că „numitul Sevastian Șerban a fost somat să procedeze la dezafectarea trotuarului blocat cu elemente prefabricate. In caz contrar, se vor aplica prevederile legii“. Cinci luni mai tîrziu, pe 15. 01.2002, viceprimarul Mihai Dragu semnează și el o adresă către același reclamant, prin care acestuia i se adu­ce la cunoștință că „Sevastian Șerban, care a depozitat prefabricate din beton armat pe domeniul public, a fost amendat contravențional“. Pe 27.03.2002, printr-o altă adre­să emisă de către primărie, semnată de data aceasta de viceprimarul Antonie Solomon, Aurel Bărbosu era informat că lui Sevastian Șerban „i s-a întocmit proces - verbal de contra­venție“. Răspunsurile prompte venite de la Primăria Craiova nu l-au mulțumit pe reclamant și acesta amenință că va merge mai departe „la prefectură și, de ce nu, la Guvernul României“. „Sunt proprietarul terenului" Sevastian Șerban, proprietarul depozitului de materiale de construc­ție de pe strada Buziaș, se arată con­ciliant și este dispus să elibereze te­renul: „Dar numai cu o condiție. Dacă primăria îmi dă teren în altă parte. Eu sunt proprietarul terenului. Și parcarea este tot pe terenul meu. Anual plătesc impozit pe un teren pe care îl am doar în acte. Și eu aș vrea să mut mate­rialele de construcție, însă nu am unde“. Sevastian Șerban spune că­ de la primărie a primit­­ doar săpații, nu și amendă, așa cundMrâiftb: „De ce să­ mă amendeze dacă îmi țin materialele de construcție pe terenul meu? Am căzut la înțelegere cu primăria să-mi dea teren în altă parte și să renunț la cel de pe strada Buziaș. Mai am de primit 1.000 de metri pătrați de teren. Dacă vreau, pot să închid tot terenul, inclusiv parcarea, și să le cer vecinilor taxă de parcare. E dreptul meu. Eu însă aștept ca primăria să găsească o soluție“. Trotuarul de pe strada Buziaș nr. 3 nu va fi debarasat de materialele de construcție pînă cînd Primăria Cra­iova nu-i va da lui Sevastian Șerban cei 1.000 de metri pătrați de teren pe care îi deține cu acte în regulă. După atîtea adrese și somații tri­mise, reprezentanții primăriei s-au edificat asupra proprietății terenului și se văd nevoiți să recunoască faptul că nu au ce face deoarece este vorba de domeniul privat, și nu de domeniul public, așa cum s-a crezut inițial. • Nicoleta ENE „Eliberez terenul numai dacă primesc altul în schimb!“, spune Sevastian Șerban La ședințe Consilierii din Orșova discută despre cești de cafea și pulpe aduse din Ungaria Ședințele Consiliului Local Or­șova nu se deosebesc prea mult de cele similare din municipiul Drobeta Turnu Severin. Cu singura diferență că banii pe care îi drămuiesc con­silierii sunt mai mulți într-un oraș de­­cît în altul. La una dintre ultimele ședințe ale consilierilor orșoveni, s-au pus în dezbatere probleme „im­portante“, de la ceștile de cafea care stau în WC-ul primăriei și pînă la pulpele de pui aduse din Ungaria. Stație PECO în bloc. Proiectul de hotărîre privind mo­dificarea Hotărîrii Consiliului Local nr. 69/2001, privind închirierea te­renului situat în strada Eroilor - Piața 1800, pentru amplasarea unei stații PECO provizorii a obținut avizul fa­vorabil în toate comisiile de specia­litate. Asta nu a însemnat că acest punct nu a născut dezbateri aprinse în cadrul ședinței. Consilierul Ioan Nițoiu a rugat executivul primăriei să dea dovadă „de mai multă seriozita­te“, avînd în vedere că la o ședință anterioară, cînd a mai fost supus la vot amplasamentul stației, a fost creată o întreagă tevatură, a fost un „băț“ al cuiva din primărie. Un alt consilier, Panek Virgil, le-a arătat celor prezenți că „pe planul dezbătut la acest proiect este trecută o săgeată, din care reiese că această stație va fi amplasată într-un bloc“. Pînă la ur­mă, proiectul a fost aprobat cu 15 voturi pentru și două abțineri. „L-am rugat pe viceprimar să adune jafurile de mașini de prin oraș..." Cel mai „viu“ punct de pe ordi­nea de zi a fost însă proiectul de ho­tărîre privind concesionarea directă pentru extindere la construcția exis­tentă a SC OPTIM COM SRL Orșova. Discuțiile au demarat cu intervenția consilierului Buzatu Teodorescu, ca­re a arătat că proiectul de hotărîre nu a fost avizat favorabil în cadrul co­misiei pentru amenajarea teritoriului și urbanism. Nici din partea comisiei juridice, a comisiei de buget-finanțe, a comisiei de sănătate-cultură-învă­­țămînt, din partea comisiei de muncă și protecție civilă, proiectul cu pri­cina nu a primit un aviz favorabil. De fapt, este vorba de solicitarea privind concesionarea directă pentru extin­dere la construcția unui sediu nota­rial, aparținînd SC OPTIM COM SRL Orșova. Primarul municipiului, Ioan Vesa, a arătat că pe sub terenul concesionat trece o conductă care preia apele menajere și trebuie luate măsurile care se impun. Consilierul Ion Manea a prezentat materialul a­dresat spre aprobare în consiliul lo­cal ca fiind „o hoție“. Pînă în final, proiectul de hotărîre nu a fost apro­bat, obținînd 17 voturi împotrivă. La Diverse, consilierii orșoveni au venit cu interpelări, una mai „interesantă“ decît alta. Astfel, consilierul Ileana Pătruțescu arăta că într-o ședință an­terioară l-a rugat pe viceprimar să ridice jafurile de mașini din oraș“ și se interesa „dacă persoanele bene­ficiare ale Legii 416/2001 lucrează cîte opt ore pe zi și cum e posibil ca la WC-ul primăriei să stea ceștile de cafea“. A fost pus în discuție și cazul Școlii generale Orșova, care a înche­iat un contract pentru închirierea u­­nui teren care nu-i aparține, fiind propusă anularea acestuia. Consilie­rul Ion Manea a solicitat stoparea u­­nui fenomen care strică imaginea municipiului: „Sînt persoane care merg în Ungaria și aduc produse mai scumpe decît în oraș, pulpe de pui care se vînd cu 65.000 lei/kg, iar în oraș se vînd cu 50-52.000 lei/kg“. In rest, diverse... • Florin LORDĂ Puțini dintre contribuabili cunosc ce se discută in ședințele unui consiliu local. Se pun in discuție probleme de mai mare sau mai mică importanță pentru comunitate, dar se analizează și aspecte care stirnesc hazul multora. Tot în ședințele unui consiliu local, afacerile mărunte devin unele mari și tot aici se pun la cale viitoare planuri mărețe; alte puncte - „neinteresante“ - cad prin voturi bine „lucrate“. Deși a fost introdusă în anexa OUG nr. 137/2002 privind adminis­trarea specială, la SC CORAPET SA Corabia lucrurile sunt departe de a se potoli. Și asta deoarece, la două săp­­tămîni de la ședința Adunării Gene­rale a Acționarilor(AGA), nimic nu arată că cineva din noua conducere ar fi încercat să întreprindă ceva pen­tru societate. 50-60 de oameni se adună zilnic în curtea întreprinderii pentru a afla vreo veste în legătură cu banii pe care nu i-au mai luat de cîteva luni. Liderul sindicatului din socie­tate, Gheorghe Pița, a declarat că ter­giversarea soluționării situației de la CORAPET i-a adus pe oameni în pragul disperării. Din această cauză, o delegație de salariați ai societății s-a aflat ieri la București în audiență la directorul APAPS, Popa Stan, pentru a afla ce se va întîmplă mai departe cu întreprinderea lor. „De cînd a apă­­rut noua ordonanță, nu am auzit ni­mic despre rezolvarea problemelor noastre. Parcă și-ar fi luat mîna de pe noi! Așa că, decît să așteptăm să vină ei la noi, mergem noi la ei, să vedem ce au de gînd!“, a declarat Gheorghe Pița, care a însoțit delegația. Oamenii sînt nemulțumiți și deoarece noul di­rector interimar al societății, Romeo Radovici, nu a făcut nimic ca să le dea salariile restante. • Mugurel MANEA ACTUALITATE 5 Amenzi de 36 de milioane de lei la Baia de Aramă I­nspectorii Oficiului Județean pentru Protecția Consumatorului Mehedinți au controlat duminică două societăți din Baia de Aramă, care comercia­lizau pește și produse din carne. In­spectorii au depistat că atît expune­rea, cît și comercializarea produselor erau necorespunzătoare. Produsele erau puse pe un cîntar neverificat me­trologic. Au fost oprite temporar de la comercializare, iar cele două societăți au fost sancționate contravențional cu 36 de milioane de lei. (D.L.) Carne tocată și pastă de mici expirate nspectorii Direcției Sanitar- Veterinare (DSV) Olt au confiscat, săptămîna trecută, peste 90 de kilo­grame de produse stricate, pastă de mici, carne tocată, produse de pati­serie și lactate. Valoarea produselor confiscate a fost de circa șase milioa­ne de lei. Printre firmele unde s-au efectuat cele mai mari confiscări se numără: SC ALEX IONESCU SRL Ca­racal (7,5 kilograme de carne), SC GRUP ALIMENTARA SRL Slatina (24,8 kilograme pastă de mici), Coo­perativa Scornicești (șase kilograme de preparate din carne cu mucegai) etc. Pentru neregulile depistate s-au aplicat 14 amenzi în valoare de 11,6 milioane de lei. (M.M.) „Ultimul refugiu“ - lansare de carte I­sidor Chicet și-a lansat zilele trecute volumul de povestiri montane „Ul­timul refugiu". Cartea a intrat încă din 1986 în planul unei edituri din Timi­șoara, dar a fost întoarsă de la tipar, deoarece la acea vreme erau sistate debuturile singulare. Cîteva povestiri au apărut într-un volum colectiv, cu șase scriitori, dar abia după 16 ani Isidor Chicet a reușit să-și vadă visul împlinit. (D.S.) Trei posturi neocupate la I­nspectoratul Școlar Gorj n urma examenului desfășurat săptămîna trecută au fost ocupate majoritatea posturilor de inspectori școlari, excepție făcînd disciplinele informatică, religie și muncă educa­­i­tivă. Dacă la informatică și la religie nu au existat candidați, la munca edu­cativă a fost respins singurul care s-a înscris în concurs. Nicolae Mergea, șeful Inspectoratului Școlar Gorj, a precizat că pînă la organizarea unui alt concurs, pe cele trei posturi vor fi numiți inspectori-delegați. (E.M.) Depășire de 2,8 miliarde de lei la finanțe­ irecția de Finanțe Mehedinți a avut încasări mai mari pe primul trimestru, decît cele prognozate, rea­­lizînd o depășire de 2,8 miliarde de lei. Pentru a ajunge la colectarea su­melor propuse, instituția a apelat și la măsuri de executare silită. Astfel, s-a reușit recuperarea a peste șase mi­liarde de lei, doar pe parcursul lunii martie. (D.L.) Oltenii, frați cu italienii A­utoritățile gorjene vor participa la seminarul de deschidere a Proiec­tului de înfrățire instituțională și coo­perare între cîteva regiuni din Italia și regiunile din Oltenia. întrunirea are loc azi la Craiova și la ea participă reprezentanți ai Agenției de Dez­voltare Regională Sud-Vest Oltenia. Printre cei prezenți se vor număra delegați ai Ministerului Economiei și Finanțelor din Italia, precum și repre­zentanți ai regiunilor Lazio, Puglia, Sicilia și Veneto. Scopul proiectului de înfrățire între olteni și italieni este întă­rirea capacității instituționale a au­torităților regionale de a implementa politici de dezvoltare pe regiuni, în conformitate cu Planul Național de Dezvoltare, adoptat în contextul pro­cesului de preaderare. (M.C.H.) Program de lucru normal de sărbători A­ngajații Direcției de Servicii Co­munale Tîrgu Jiu și cei ai socie­tăților AQUATERM și TRANSLOC nu se vor bucura de zilele libere care preced sărbătorile de Paști. In perioa­da 1 -6 mai, activitatea se va desfă­șura normal în cadrul acestor servicii. Conducerea fiecărei societăți va sta­bili ulterior un program pe baza că­ruia angajații își vor lua zilele libere de care beneficiază în urma deciziei guvernului. (C.C.) D

Next