Gazeta Învățământului, 1955 (Anul 7, nr. 300-351)

1955-06-10 / nr. 322

Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Ministerului Invățămî­ntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt ANUL VII Nr. 322­4 PAGINI, 25 BANI Vineri 10 iunie 1955 Pentru perfecționarea continuă a cadrelor didactice în lupta pentru construirea socialismu­lui în patria noastră, sarcinile școlii cresc necontenit. Economia și cultura noastră au­ nevoie de cadre temeinic pregătite, care să stăpânea­scă știința și tehnica, să fie înarmate cu­­ deprinderi de muncă practi­că, să fie însuflețite­­ de o dragoste nețăr­murită față de patrie, față de poporul muncitor. Pentru a pregăti astfel de cadre, Peda­gogii trebuie să-și ridice necontenit cali­ficarea, să-și perfecționeze fără încetare pregătirea ideologică, pedagogică și de specialitate. In această privință are o în­semnătate deosebită sistemul de stat pen­tru perfecționarea cadrelor didactice din învățământul elementar și mediu, instituit prin Hotărî­rea Consiliului de Miniștri din 30 iulie 1954. Acest sistem contribuie din plin la înarmarea învățătorilor și profe­sorilor cu cele mai noi cuceriri ale știin­ței, cu cunoștințe și deprinderi practice din domeniul industriei și agriculturii, la ridicarea nivelului lor ideologic și peda­gogic. La cursul de perfecționare organizat în acest an pe baza Hotărîrii Consiliului de Miniștri participă numeroși învățători și profesori, directori ai școlilor de 7 ani și șefi ai secțiilor de învățământ regionale și raionale. In curînd — la 1 iulie — se încheie etapa fără frecvență a acestui curs și începe etapa cu frecvență. In des­fășurarea primei etape a muncii lor, ca­drele didactice înscrise la curs au studiat probleme de marxism-leninism, de peda­gogie­ și de specialitate, pe baza progra­melor elaborate de Institutul central de perfecționare și aprobate de Ministerul învățământului. Institutele de perfecționare a cadrelor didactice și, sub îndrumarea acestora, ca­binetele­­ pedagogice regionale au organi­zat forme variate de sprijinire a cursan­ților. Astfel, au avut loc consultații colec­tive privitoare ,la problemele în a căror­­studiere cadrele didactice au întâmpinați mai multe dificultăți. De exemplu, Insti­tutul interregional de perfecționare din București a organizat consultații cu pri­vire la „Esența, conținutul și sarcinile învă­tămîntului politehnic“, „Teoria gru­purilor și aplicațiile ei în geometrie“. ..în­vățătura materialistă a lui T. P. Pavlov despre activitatea nervoasă superioară” etc. S-au dat, de asemenea, consultații indi­viduale la toate specialitățile. Pe lângă a­­ceasta, institutele de perfecționare unele cabinete pedagogice au dat consul­și tații prin corespondență acelor cursanți care nu s-au putut deplasa la raion sau regiune pentru a participa la consulta­țiile colective și individuale. Un sprijin însemnat au primit cursanții din partea cabinetelor de pe lângă comi­tetele raionale de partid. Acestea au or­ganizat în ajutorul cadrelor didactice în­scrise la cursul de perfecționare consul­tații privitoare l­a problemele de mar­xism-leninism și le-au pus la dispoziție materialul bibliografic necesar. De ase­menea, organele sindicale ale muncitori­lor din învățământ dintr-o serie de regiuni (Cluj, Constanța etc.) au pus la dispo­ziția cursanților biblioteci volante și le-au creat condiții bune de studiu. Folosind just sprijinul primit, nume­roase cadre didactice au dovedit că au înțeles importanta cursului, și-au organi­zat just studiul individual și au întocmit planuri de studiu pe care le-au realizat consecvent și­ sistematic. Așa, de exem­plu, tovarășa Cornelia Profiriu, de la școa­la medie nr. 2 din Constanța, ,a studiat temeinic materialul cuprins în program. Tovarășa Elisabeta Georgescu, profe­soară de științe naturale la școala nr. 23 de băieți din București, a conspectat cu conștiinciozitate materialul bibliografic in­dicat. Tovarășul Anton Clivcaper, profe­sor de matematici din Piatra Neamț, a folosit cu succes în studiu sistemul fișe­lor, iar­ tovarășa Elena Vetrea, învăță­toare din orașul Bacău, a elaborat refe­rate după studierea bibliografiei indicate pentru tema respectivă. Tovarășul Ion Robu, învățător din Focșani, a complec­tat materialul teoretic conspectat cu exem­ple din activitatea desfășurată de el în clasă, exemple care întăresc și întregesc materialul bibliografic studiat. Au obținut succese in studiul individu­al îndeosebi învățătorii și profesorii din școlile ai căror directori s-au preocupat să creeze condiții prielnice studiului. Di­rectori ca tovarășii Gheorghe Măriei, de l­a școala de 7 ani din Siret, Eliza Pave­­liu, de la școala nr. 148 de băieți din București și alții s-au îngrijit să nu-i supraîncarce cu sarcini obștești pe peda­gogii înscriși la curs, I-au îndrumat în ceea ce privește întocmirea caietelorr de conspecte etc. De o importanță deosebită a fost și exemplul personal pe care unii directori înscriși la curs i l-au dat învățăto­rilor și profesorilor din școala lor prin felul conștiincios și sistematic în care și-au organizat propriul lor studiu. Cu toate aceste realizări, în desfășura­rea etapei fără frecvență a cursului au existat o serie de lipsuri. Institutul cen­tral de perfecționare a trimis cu întîrzie­re programele, ceea ce a creat o serie de greutăți în organizarea și planificarea studiului. Unele secții de învățământ și cabinete pedagogice nu au urmărit în su­ficientă măsură studiul individual al ca­drelor didactice cuprinse la curs. Astfel, de exemplu, în regiunea Iași, pînă de curînd nu le-au fost difuzate directorilor școlilor de 7 ani programele de intr-o serie de regiuni nu s-au studiu, luat toate măsurile pentru a se asigura cursan­ților condiții bune de pregătire. Astfel, în aceste regiuni nu s-a rezolvat în mod satisfăcător lichidarea supraaglomerării cadrelor didactice prin eliberarea lor de u­­nele sarcini obștești De asemenea, nu s-au organizat suficiente consultații colec­tive și conferințe în ajutorul celor ce stu­diază, nu s-a asigurat tot materialul bi­bliografic necesar. In unele locuri, orga­nele de invățămînt și sindicale n-au dat suficientă atenție îndrumării muncii ca­drelor didactice înscrise la curs, dintre șefii secțiilor de invățămînt. Unii exemplu șeful secției de învățămînt de a raionului Tîrgu Frumos, n-au controlat cum se desfășoară pregătirea cursanților și n-au dat atenție nici propriei lor pre­gătiri. Subapreciind importanța etapei fără frecvență, organizarea sistematică a stu­diului individual pe întreaga perioadă a acestei etape, unele cadre didactice n­u­ au studiat decit insuficient și sporadic, nu au conspectat materialul studiat, consi­derând că cursul de o lună din cadrul etapei cu frecvență va putea suplini mun­ca sistematică de un an. Trebuie subliniat însă faptul că etapa cu frecvență are nu­mai rolul să clarifice o serie de probleme din programă, să dea cadrelor didactice posibilitatea s­ă-și concretizeze și­­ să-și sis­tematizeze cunoștințele acumulate prin studiul individual, să efectueze lucrări practice și să facă schimb de experiență. De aceea este necesar să se acorde o mare însemnătate etapei fără frecvență­, care constituie perioada principală­ de pre­gătire a cursanț­ior. Institutele de perfecționare a cadrelor didactice și cabinetele pedagogice regio­nale trebuie să intensifice munca de în­drumare a cursanților, organizînd con­ferințe, consultații și consfătuiri în ajuto­rul acestora. Este bine, de asemenea, să li se dea cursanților îndrumări suplimen­tare cu privire la procurarea materialului bibliografic, la conspectarea lui etc. Secțiile de învățământ regionale și raio­nale au datoria să analizeze dacă li s-au creat cursanților condiții bune de studiu, dacă nu sânt supraîncărcați cu sarcini în afara obligațiilor de catedră. Acolo unde se vor mai întâlni cazuri de supraîncăr­care trebuie luate de urgență măsuri pen­tru înlăturarea acestei situată. învățătorii și profesorii cuprinși la curs trebuie­ să folosească din plin timpul ră­mas pînă la etapa cu frecvență, studiind organizat și sistematic, luînd parte la con­­ferințele, consultațiile și consfătuirile or­ganizate în scopul sprijinirii lor. De asemenea, trebuie luate de pe acum măsuri în vederea bunei desfășurări a e­­tapei cu frecvență a cursului. Secțiile re­gionale de învățământ au datoria să asi­gure terminarea la timp a amenajării lo­calurilor necesare cursurilor, precum și încadrarea personalului necesar. Cu spri­jinul organelor sindicale trebuie organi­zate biblioteci înzestrate cu tot materialul bibliografic recomandat in programa cursului, precum și standuri permanente de cărți. , Institutele de perfecționare a cadrelor didactice și secțiile de învăț­amint regio­nale, prin cabinetele pedagogice, sânt o­­bliigate să asigure toate condițiile pentru ca activitatea programată — conferințe, seminarii, consultații individuale și colec­tive, examene — să se desfășoare la un nivel ridicat. In acest scop se vor lua mă­suri pentru, ca lecțiile, repartizate din timp conferențiarilor, să fie discutate și îmbu­nătățite de un colectiv, larg de specialiști. Seminar­iile trebuie să fie bine pregătite, fiecare fiind în mod obligatoriu precedat de un preseminar în care întregul colectiv de lectori va dezbate pe larg prob­lem­ele mai importante, fixî­ndu-se și un plan co­mun de seminar. Problemele pentru exa­men trebuie să fie, de asemenea, elabora­te din timp de către colectivul de studii. Attît cadrele didactice cit și colectivele de studiu ale cursurilor trebuie să folo­sească din timp posibilitatea organizării unui larg schimb de experiență între învă­țătorii, profesorii și directorii prezenți la curs, ceea ce via prilejui cunoașterea popularizarea celor mai bune metode folo­si­site de cadrele didactice fruntașe. Muncind cu însuflețire, conștienți de sprijinul însemnat pe care partidul și gu­vernul lau dat școlii prin instituirea sis­temului de stat pentru perfecționarea ca­drelor didactice, toți factorii care iau par­te la­ cursul de perfecționare de un an trebuie să-și desfășoare astfel activitatea, înoare bilanțul primului curs de perfecțio­nare să fie dintre cele mai bune, contribu­ind astfel la­­ ridicarea pe o treaptă mai înaltă a învățământului în patria noastră. Sesiunea științifica a cadrelor didactice de la Universitatea „C. I. Parhon" In aula Facultății de științe juridice din Capitală s-au desfășurat în zilele de 6, 7 și 8 iunie lucrările celei de-a treia sesiuni ști­ințifice a cadrelor didactice de la Universi­tatea „C.I. Parhon“ din București. In cadrul sesiunii au fost prezentate peste 350 de comunicări științifice, printre care cele aparținînd academicienilor Traian Să­­vulescu, Ilie Murgulescu, Gh. Spacu, Simion Stoilov, E. Macovschi, E. Bădărău, Gr. Moi­­sil, Iorgu Iordan, Al. Rosetti, C. Balmuș, Mihail Ralea, ale profesorilor N. Sălăgeanu și Al. Graur, membri corespondenți ai Aca­demiei R.P.R., M. Bălănescu, Horia Hulubei, Athanase Joja, Miltiade Filipescu și alții. Miercuri la amiază, în aula Facultății de științe juridice a avut loc ședința festivă de închidere a sesiunii. Prof. Miltiade Filipescu, prorector al Universității ,,C. I. Parhon“, a prezentat coraportul asupra activității știin­țifice desfășurate în cadrul universității în primul semestru al anului 1955. A luat apoi cuvîntul acad. prof. dr. C. I. Parhon. Cuvîntul de închidere al lucrărilor sesiu­nii a fost rostit de prof. N. Sălăgeanu, mem­bru corespondent al Academiei R.P.R., rec­torul Universității „C.I. Parhon“. ( PRIN ȘCOLILE PATHII ) Munca obștească a pedagogilor învățătorii și profesorii din cuprinsul raionului Zeletin desfășoară o intensă propagandă agricolă printre țăranii muncitori, în vederea răspândirii metodelor agrotehnice înaintate. Ca un rezultat al acestei munci, numeroși țărani muncitori din cuprinsul raionului au folosit meto­da însămințării in cuiburi așezate în pă­trat la culturile prășitoare, precum și alte metode care contribuie la mărirea pro­ducției la hectar. Astfel, membrii întovărășirii agricole „­ Mai" din satul Buda, ca și țăranii întovărășiți din satele Călini, Valea Mare și Satul Nou, au însămîn­­țat porumb și cartofi in cuiburi așezate in pătrat. C. PREDESCU Practica viitorilor Studenții din anul IV al Institutului a­­gronomic „Nicolae Balcescu“ din Bucu­rești,execută acțiuni cu bune rezultate sta­giul de­ practică la diferitele unități ale agriculturii socialiste. In cadrul­­ campaniei agricole de primă­vară, studenții Ion Constantin și Constan­­tin Mateescu, de la Facultatea de mecani­zare,­ care, au lucrat la­­ S.M.T- Ostrov, au depășit norma de trei ori. Studenții An­drei Tvanov și Dumitru Popescu, de la aceeași facultate, au depășit norma la se­mănatul ovăzului de 3,5 ori. Tot la S.M.T. ingineri agronomi Ostrov, brigada de studenți condusă de viitorul inginer­­ agronom Ion Mihalcu a reparat cu multă pricepere două tractoare I.A.R. și un tractor R.D. 35. Studenții care au lucrat la G.A.S. Rîm­­nic, au ajutat gospodăria și în diferite probleme tehnico-organizatorice. Stagiul de practică contribuie mult la complectarea și­ desăvârșirea pregătirii studenților, la formarea lor ca ingineri a­­gronomi bine înarmați din punct de ve­dere teoretic și practic. L. DUNAJECZ Teatrul de păpuși din Craiova Din inițiativa Comitetu­lui orășenesc al Sindicatu­lui muncitorilor din invă­țămînt din Craiova a luat fiintă, încă de multe luni în urmă, teatrul de păpuși „Sfredeluș". Cei care au inițiat înființarea acestui teatru au fost ajutați în­deaproape de secția de In­­vățămint a orașului. La or­ganizarea teatrului au par­ticipat și cîteva educatoare cum este, de pildă, tovară­șa Ștefania Alexandrescu, care și-a luat angajamentul să scrie muzică și să sus­țină acompaniamentul la pian, ceea ce a reușit sa facă cu mult succes. Trep­tat, cercul artiștilor ama­tori s-a lărgit, cuprinzind educatoare ca Maria Dia­­conu, Constanța Stoica, O­tilia Preda, Ileana Popescu etc. Ințelegând să sprijine munca noii formații artis­tice, Teatrul Național din Craiova a delegat în acest scop pe actorul Barbu Morcovescu, prin strădania căruia s-au confecționat păpușile, decorurile și s-a construit scena. Tot el s-a ocupat și de instruirea ar­tistică a colectivului Succesul obținut cu spec­tacolul „Iepurașul încre­zut" este un indiciu că teatrul poate realiza spec­tacole frumoase, interesan­te și instructive pentru co­piii oamenilor muncii din Craiova. P. STOENESCU neamtaBEmffH _________ •ag S = = = sa a s ss sas si si sș ........................ ^ BJB BJBSBBUBBBBBBB­^Qazetei ÎHuâțmfmiidul In școlile regiunii Craiova examenele de sfirșit de an au fost așteptate cu multă nerăbdare de elevi și cadrele di­dactice. Majoritatea elevilor din medii au obținut rezultate frumoase școlile la lucrările scrise și la examenul oral. Succese însemnate s-au­ obținut la școala medie de fete nr. 1 din Craiova, unde examenele se desfășoară la un ni­vel mai ridicat decât în anul trecut. Foto­grafia noastră înfățișează pe eleva Dincă Elena, din clasa a X-a B a acestei școli. In timpul anului ea a fost fruntașă învățătură, ajutându-și permanent cole­la gele rămase în urmă. La examene a ob­ținut note din cete mai bune. // La 11 iunie 1955, tovarășul N. A. Bulganin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., membru în Prezidiul Comitetului Central al P.C.U.S., împlinește 60 de ani. Un clișeu : Pionieri din București înmî­nînd buchete de flori tovarășului Bulganin, cu prilejul vizitei în Capitala patriei noas­tre a delegației guvernamentale a U.R.S.S. care a participat la tratativele sovieto-iugo­slave de la Belgrad. In interesul păcii și colaborării intre popoare Poporul român a avut marea cinste și bucurie de a primi în Capitala patriei noas­tre pe tovarășii N. S. Hrușciov, membru în Prezidiul Sovietului Suprem al prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., U.R.S.S., Bulgaria, președintele Consiliului de N. A. Mi­niștri al U.R.S.S., și A. I. Micoian, prim­­vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., care au participat la tratativele so­­vieto-iugoslave de la Belgrad. Primirea en­tuziastă pe care cetățenii Capitalei au făcut-o acestor scumpi oaspeți, însuflețirea care a domnit in întreaga țară reflectă dragostea fierbinte și recunoștința poporului nostru față de marele popor sovietic, față de glo­riosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice, față de guvernul sovietic. De asemenea, poporul nostru a salutat cu căldură prezența în țara noastră a tovarăși­lor Mátyás Rákosi, prim-secretar al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Ungaria, și András Hegedűs, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Ungare, precum și a tova­rășilor Antonin Novotny, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Ceho­slovacia și Jiri Hendric­h, secretar al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia. Delegația guvernamentală a U.R.S.S. a a­­vut în Capitala țării noastre întrevederi și un larg schimb de păreri cu tovarășii Gh. Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Miniștri al R.P.R., Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, și Gheorghe Apostol, prim-secretar al C.C. al P.M.R., și cu alți conducători ai Republicii Populare Române, precum și cu conducătorii poporului ungar și ai poporului cehoslovac, care au sosit în Republica Populară Romînă într-o vizită de prietenie. In cadrul acestor întrevederi delegația gu­vernamentală a Uniunii Sovietice a infor­mat despre desfășurarea tratativelor pe care le-a dus in Iugoslavia. Au fost examinate toate problemele de politică externă atinse de Declarația comună a Guvernelor Uniunii Sovietice și Republicii Populare Federative Iugoslavia. Comunicatul despre vizita delegației gu­vernamentale a Uniunii Sovietice în Repu­blica Populară Romînă, ca și comunicatul cu privire la vizita în R. P. Bulgaria a de­legației guvernamentale sovietice constituie noi și puternice dovezi ale prieteniei, alian­ței­ și colaborării frățești dintre țările la­gărului socialismului. In urma schimbului deschis de păreri care a avut loc la Sofia și la București și care s-a desfășurat într-un spirit de înțelegere reciprocă, într-o atmosferă de prietenie și cordialitate, s-a constatat deplina unanimi­tate a conducătorilor Uniunii Sovietice, Bulgariei, Romîniei, Ungariei și Cehoslo­vaciei în toate problemele internaționale pri­vind interesele acestor state. In cadrul întrevederilor de la Sofia și București a fost exprimată satisfacția față de colaborarea prietenească realizată între Uniunea Sovietică și Iugoslavia.­­ Acordul realizat la Belgrad nu poate să aibă decît o influență favorabilă asupra îm­bunătățirii continue a relațiilor dintre țările de democrație populară și Iugoslavia. Cu prilejul întrevederilor de la Sofia și Bucu­rești conducătorii Bulgariei, Romîniei, Un­gariei și Cehoslovaciei, salutînd acordul rea­lizat între U.R.S.S. și Iugoslavia, și-au ex­primat speranța și convingerea că între ță­rile lor și Iugoslavia se va ajunge la o colaborare prietenească în interesul întăririi continue a cauzei păcii și socialismului. Poporul român, legat printr-o veche priete­nie și prin tradiția luptei comune pentru libertate și independență de poporul iugo­slav, a salutat cu bucurie fiecare pas îna­inte pe calea normalizării relațiilor romîno­­iugoslave, pe calea statornicirii unor legături de colaborare și bună vecinătate. Poporul nostru este însuflețit de dorința sinceră ca între Republica Populară Romînă și Repu­blica Populară Federativă Iugoslavia să se întărească tot mai mult relațiile de colabo­rare prietenească, considerînd că aceasta este în interesul ambelor țări și, în același timp, în interesul păcii și al colaborării in­ternaționale. In declarația făcută la Confe­rința de la Varșovia, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat îmbunătățirea re­lațiilor de bună vecinătate cu R. P. F. Iugo­slavia, arătînd că acordurile încheiate în ul­tima vreme între țările noastre au lărgit do­meniile de colaborare romîno-iugoslavă. Cu prilejul schimbului de păreri care a avut loc la București între delegația guver­namentală a Uniunii Sovietice și conducă­torii Romîniei, Ungariei și Cehoslovaciei, s-a văzut încă odată că guvernul țării noastre este hotărît să aducă contribuția sa conti­nuă la normalizarea și dezvoltarea relațiilor dintre Republica Populară Romînă și Repu­blica Populară Federativă Iugoslavia. In normalizarea și dezvoltarea relațiilor de prietenie, bună vecinătate și colaborare cu R. P.F. Iugoslavia, poporul român vede un pas însemnat pe calea păcii. In lume există însă forțe care sunt intere­sate nu in destinderea încordării în relațiile internaționale, ci în agravarea ei. Acestea sunt forțele agresiunii și războiului, în frunte cu cercurile agresive din S.U.A. Este semni­ficativă în această privință neliniștea care a cuprins cercurile imperialiste în urma suc­cesului tratativelor sovieto-iugoslave. Cores­pondentul din Washington al ziarului „New York Journal American“, Sentner, relata, bunăoară, că acordul de la Belgrad dintre Uniunea Sovietică și Iugoslavia a dus pe funcționarii Departamentului de stat într-o stare de „consternare sumbră“. Arătînd că S. U.A. au căutat mereu „să împiedice o a­­­propiere între Uniunea Sovietică și Iugosla­via“, Sentner subliniază că în urma succe­sului tratativelor sovieto-iugoslave Departa­mentul de stat „bîlbîie în întuneric“. După cum relatează agenția United Press, Know­­land, liderul republicanilor din senat, a de­clarat că tratativele sovieto-iugoslave au constituit o „serioasă lovitură“ pentru S.U.A. și aliații lor. Nemulțumirea care a cuprins cercurile agresive americane este scoasă la iveală și de presa din celelalte țări apusene. Astfel ziarul vest-german „Spandauer Volks­blatt“ subliniază că tratativele sovieto-iugo­slave au provocat „nemulțumiri în S.U.A.“, întrucât ele pot îndemna țările care urmează politica americană să adopte o poziție mai independentă și să refuze să participe la blocuri militare și la marile cheltuieli mili­tare. Oricît s-ar agita cercurile agresive, astăzi este limpede pentru orice omn cinstit că iideea tratativelor, a coexistenței pașnice ciștigă tot mai mult teren, în timp ce politica „de pe poziții de forță“ este condamnată cu tot mai multă hotărâre. încrezătoare în forțele lor, popoarele pășesc mereu mai sigure pe drumul menținerii și apărării păcii. ------------------— Comunistul S­a­v­u­l Sabin, directorul școlii medii tehnice de me­canică din Orașul Stalin, ajutat de colec­tivul pedagogic și un­­ număr de utemiști, a introdus in școala pe care o conduce o ino­vație care înlătură di­ficultățile existente în întrebuințarea tablei de scris obișnuite. Inovația constă în înlocuirea lemnului tablei cu o bandă lată de cauciuc, care rulea­ză la apăsarea unui întrerupător electric. De asemenea, ștersul tablei se face in mod mecanic. In creșe, cămine de zi, grădinițe, școli de toate gradele, oamenilor muncii copiii bucură de o îngrijirese deosebită. In clișeu : In cămi­nul de zi C.A.M. Bel­vedere, din Capitală, micii constructori, ur­măriți cu grijă mater­nă de educatoarea lor tov. Paula Popescu, alcătuesc edificii cuburi de carton. din In anii viitoarelor cinci­nale ei vor construi u­­zine și școli, canale și hidrocentrale. In întâmpinarea Festivalului de la Varșovia . In cinstea Festi­valului de la Varșo­via, brigăzi de tineri muncitori și elevi din regiunea Ploești dau ajutor gospodăriilor a­­gricole colective și de stat. In raio­nul Rîmnicu Sărat s-au și privit peste 80 ha grîu, pionierii au efectuat mai mult de 1.000 d­e muncă de folos patriotic. * Studenții tatului forestier Insti­din Orașul Stalin, ca și un mare număr de elevi din localitate,­­ lucrează la împăduri- •**—— rea masivului Tîmpa. Toți tinerii din regiu­ne amenajează în cin­ea Festivalului parcuri, terenuri sportive etc. * Numeroase echipe artistice au format tinerii din regiunea Iași, organizind specta­cole pentru elevi și studenți. -----------------------* * Pentru rea culturilor, întreține­nizațiile U.T.M. orga­din regiunea Baia au format peste care 300 de echipe de tineri muncitori și elevi.­­ 22 de vagoane de fier vechi au strâns, pentru a în­tâmpina cu cinste Festivalul, tinerii din fabricile, satele și școlile Regiunii Auto­nome Maghiare. Pentru intensificarea aces­tei acțiuni, unitatea de pionieri a școlii ele­mentare nr. 3 din Sfintu Gheorghe a lansat o chemare la întrecere, primită cu drag de toate școlile din regiune. Acțiunea de întîmpinare a Festivalului constituie pentru oamenii școlii un minunat pri­lej de intensificare a muncii lor de educare a tineretului în spi­ritul dragostei pentru orânduirea democrat-populară și al năzuin­ței de a contribui la înflorirea ei, în spiritul luptei pentru men­ținerea și întărirea păcii. In întimpinarea Festivalului de la Varșovia, organele invăță­­mîntului și cadrele didactice tre­buie să ducă o largă acțiune de antrenare a elevilor și studenți­lor pentru a obține noi succese la învățătură și disciplină, în munca de folos patriotic și în cea cultural-artistică. J Pregătiri pentru Festival peste hotare BELGIA. Comitetul Natio­nal Belgian al Festivalului a­­nunța că delegația de tineri din Belgia este formată de pe acum din peste 50 de tineri, u­n grup de elevi ai școlii de dan­suri clasice va face parte din delegație și va participa concursurile culturale și la pro­sa­gramul național belgian. De a­­semenea, va veni la Festival și o orchestră de jazz a studenți­lor universității din Bruxelles. SIRIA. 98% din studenții Facultății de arte și meserii din A­lep, care au anunțat partici­parea lor la Festivalul de la Varșovia, au semnat apelul de la Viena. Uniunea Națională a Studenților a confirmat faptul că va participa la Festival. LIBAN. La sfirșitul lunii a­­prilie s-a constituit in Liban Comitetul Național de pregătire a Festivalului, în cadrul unei reuniuni la care au participat 70 de reprezentanți ai organiza­țiilor de tineret, studenți, sin­dicate etc. MEXIC. In rândurile tinere­tului mexican — în numeroase organizații de tineret și clenți, in uniunile culturale stu­și sportive etc. — Festivalul de la Varșovia a trezit un uriaș inte­res. Ziarul „Excelsior“ — cel mai important ziar din Mexic — a publicat un apel semnat de reprezentanții celor 15 orga­nizații sindicale principale, prin care tineretul mexican este chemat să se pregătească pen­tru Festival. (Din ziarul „Festival" nr. 9 din 1—7 iunie 1955), #

Next